Europa

Economia României – cele mai nefavorabile perspective din ECE, din cauza lipsei investițiilor și a reformelor structurale

Contribuția precară a investițiilor, cea negativă a exportului net și creșterea costului muncii sunt argumentele cele mai puternice ale reducerii creșterii economice a României, în… Mai mult

16.09.2018

Europa

Summitul celor 3 Mări: 12 state semnează la București scrisoarea de intenție peuntru înființarea unui Fond comun de Investiții

Nouă șefi de stat, doi preşedinţi de parlamente naţionale, un premier şi un ministru al Afacerilor Externe, alături de Jean Claude Juncker, se vor afla… Mai mult

15.09.2018

Chestiunea

Calitatea creșterii economice? Să privim la productivitatea resurselor

România a urcat anul trecut pe penultimul loc între statele membre UE la productivitatea resurselor în economie, după Bulgaria, potrivit datelor comunicate de Eurostat. Scorul… Mai mult

12.09.2018

Chestiunea

Ce (nu) s-a schimbat în cei 10 ani de la declanşarea marii crize financiare globale. În lume şi în România

Analiştii din lumea întreagă şi, în România, numai cei responsabili, compară pericolele prezente cu care se confruntă economiile, cu cele care, acum 10 ani,  au… Mai mult

11.09.2018

Deficit bugetar de 0,65% din PIB la finele lunii aprilie. Observaţii

de Marin Pana , 26.5.2018

Bugetul general consolidat a încheiat primele patru luni din anul 2017 cu un deficit de circa şase miliarde de lei sau 0,65% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

În aceeaşi perioadă a anului precedent (an terminat cu un sold negativ al finanţelor publice de +2,9% din PIB, potrivit Eurostat), s-a consemnat un mic excedent, de +0,16% din PIB.

Cu toate acestea, trebuie subliniat că diferenţele consemnate între finele lunii aprilie şi finele lunii martie au fost mai rezonabile (-0,19% în 2018 faţă de -0,02% în 2017), ceea ce indică o anumită tendinţă de frânare a expandării deficitului public. După prima treime a anului, bugetul de stat a ajuns la un minus de 1,31% din PIB estimat, dublu faţă de valoarea consemnată per total la bugetul general consolidat.

Diferenţa de ritm de creştere între veniturile şi cheltuielile publice s-a mai atenuat faţă de situaţia din primul trimestru al anului dar a rămas considerabilă (+11,8% la venituri faţă de +21,5% la cheltuieli). De remarcat că, în raport cu primele date referitoare la creşterea economică (4% valoarea brută semnal), avansul veniturilor a fost aproximativ triplu dar cel al cheltuielilor a fost de peste cinci ori mai mare.

Dacă punem la socoteală şi raportarea la PIB-ul fiecărui an, care arată un avans de la 9,3% din PIB pe veniturile la 4 luni în 2017 până la 9,6% în 2018, în timp ce cheltuielile din aceeaşi perioadă au urcat de la 9,2% din PIB până la 10,3% din PIB, rezultă că problema deficitului din acest an este localizată pe partea de angajare de cheltuieli şi nu pe rezultate eventual mai slabe pe partea de venituri.

Surprinzător pentru o economie aflată pe creştere, încasările statului din impozitul pe profit au stagnat (-0,2% în termeni nominali). Pe fondul modificării cotei de impozitare de la 16% la 10%, sumele încasate de stat din impozitul pe salarii şi venit au scăzut cu 18,2%. De aici a rezultat un minus de circa 1,8 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, adică 30% din deficitul consemnat per total.

Semnificativ mai mulţi bani au venit la contribuţiile de asigurări sociale, unde s-au strâns în plus peste 7,5 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă din 2017 (sau +33,6%). Acestea au depăşit în volum TVA-ul şi accizele şi au crescut, în premieră absolută, până la mai mult de o treime din veniturile totale ale statului.

Pe partea de impozite indirecte, rezultatele au fost contradictorii. Încasările din TVA au fost cu doar 1,1% mai mari în termeni nominali (deşi cifra de creştere pe primul trimestru în comerţul cu amănuntul a fost de 6,4% iar cea din servicii prestate populaţiei de 6,6%) dar la accize s-a înregistrat o creştere de 14,7%, alimentată de majorarea taxelor la tutun.

Situaţia pe componente

Pentru a sesiza dispunerea excedentelor şi deficitelor în bugetul general consolidat, vă prezentăm o selecţie a principalelor componente ale acestuia. De reţinut, ponderea veniturilor bugetului de stat în totalul finanţelor publice deşi a fost în uşoară creştere (de la 44% la 46%), a rămas la mai puţin de jumătate în timp ce cheltuielile bugetului de stat au reprezentat 56% din total.

Subvenţiile necesare de la bugetul de stat pentru a putea asigura sumele necesare bugetului asigurărilor sociale (pentru plata pensiilor) au fost de circa 2,4 miliarde de lei, în timp ce sumele alocate similar pentru sănătate s-au ridicat la doar 107 milioane lei iar fondul unic de asigurări de profil a consemnat un deficit de 946,5 milioane lei.

Plăţile de dobânzi au crescut cu 56% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut

Aproape jumătate din cele aproape 17 miliarde de lei cheltuite în plus faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut s-au dus către plata bugetarilor şi pentru asistenţa socială, în timp ce mai puţin de o treime a fost alocată în plus pentru proiecte cu finanţare externă nerambursabilă, cheltuieli de capital, bunuri şi servicii.

De remarcat faptul că plăţile de dobânzi au trecut deja de cinci miliarde de lei şi crescut cu 56% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Practic, angajamentele statului au excedat capacitatea, altminteri relativ bună, de alimentare cu fonduri rezultate prin taxarea avansului economic robust. Ceea ce a presupus costuri suplimentare de aproape două miliarde de lei, rezultate din împrumuturile luate.

Pe scurt, cele 9,5 miliarde lei adunate în plus la bugetul general consolidat nu au fost de ajuns pentru majorarea cu 17 miliarde lei a cheltuielilor. La o creştere în termeni reali cu 6,7% a veniturilor a corespuns o majorare în termeni reali de 15,9% a cheltuielilor (inflaţia anuală medie pe primele patru luni a fost de 4,8%).

Simplificat, se poate spune ori că înrăutăţirea soldului execuţiei bugetare la patru luni faţă de anul trecut, terminat la minima distanţă de deficitul permis (-2,9% din PIB), a rezultat cam 60% din creşterea salarială din sectorul de stat şi 40% din îmbunătăţirea asistenţei sociale (atenţie, fără ca majorarea pensiilor, prevăzută pentru mijlocul acestui an să intre în vigoare) ori că investiţiile au dat 70% din această evoluţie şi plăţile de dobânzi 25%.

Evident, în lipsa unei îmbunătăţiri consistente a colectării ( dificil de întreprins pe termen scurt) şi/sau a majorării fiscalităţii, evoluţiile conturate de creştere pe toate aceste componente nu vor putea fi susţinute durabil în paralel, fără a ne îndrepta spre procedura de deficit excesiv (aferentă prognozei de -3,4% din PIB pe final de an, publicată în Raportul de Convergenţă pe 2018 al Comisiei Europene).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.5.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Decizie majoritară a CEx PSD: Liviu Dragnea a primit votul de încredere. Tabăra contestatarilor a adunat 10 voturi și o abținere

Victor Bratu

Comitetului Executiv al PSD de vineri s-a încheiat cu un vot de încredere pentru Liviu Dragnea, scrutin la care majoritatea a votat pentru susţinerea preşedintelui… Mai mult

Stiri

CEx PSD / Liviu Dragnea, pe cale să câștige bătălia internă cu contestatarii

Razvan Diaconu

De la anunțul deciziei de convocare a CEx și până la data organizării acestuia, Liviu Dragnea a negociat ”cu funcțiile pe masă” cu unii dintre… Mai mult

Stiri

Ritmul creșterii salariului minim brut încetinește față de programul de guvernare: câte 150 de lei, anual, până în 2022

Mariana Bechir

Salariul minim garantat pe economie va crește anul viitor cu 150 de lei, până la 2.050 de lei, a anunțat joi premierul Viorica Dăncilă, la… Mai mult

Stiri

Energie regenerabilă: România – pe locul 7 în UE la ponderea în consumul total

Adrian N Ionescu

România a avut a şaptea cea mai mare pondere din UE a energiei din surse regenerabile (42,7%), în consumul final brut, în 2016, potrivit unui raport al Oficiului european de… Mai mult

Stiri

Protestul Diasporei / Șefii Jandarmeriei, chemați la Parchetul General. În calitate de suspecți

Mariana Bechir

Patru șefi ai Jandarmeriei Române implicați în organizarea și coordonarea acțiunii în forță împotriva participanților la mitingul de protest din 10 august, au fost citați la… Mai mult

Europa

Marine Le Pen, obligată prin ordin judecătoresc să consulte un psihiatru

Iulian Soare

Lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, a protestat vineri față de decizia unui judecător care i-a impus un control psihiatric, după ce aceasta a… Mai mult

Stiri

Guvernul simplifică procedura de adopție, stimulente financiare pentru familiile care adoptă copii

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat joi proiectul legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, reglementare ce accelerează procedura de obținere a statutului de… Mai mult