La obiect

IMM-urile: o hartă a specificului românesc desenată de UE

IMM-urile din România generează jumătate din valoarea adaugată şi aproape două treimi din locurile de muncă din economia „non-financiară”. În perioada 2013-2017, valoarea adaugată a… Mai mult

25.11.2018

La obiect

Agricultura României, comparații în context european. Avans în cantitate pe o structură relativ deficitară

âRomânia a ocupat anul trecut locul opt între statele membre UE ca producţie agricolă (17,5 miliarde euro sau 4% din total) şi locul al treilea… Mai mult

25.11.2018

Analiză

”Frate, încă mai e timp” / Îndeplinim 13 din 14 criterii pe tabloul de bord european: dar cum trecem peste cele două puncte nevralgice?

Potrivit datelor prezentate de Eurostat, România a respectat anul trecut 13 din cei 14 indicatori stabiliți pentru tabloul de bord al situației macroeconomice din statele… Mai mult

22.11.2018

Evenimentul

Ne încadrăm în deficit! Se taie de la infrastructură, educație, cercetare și fonduri europene. Dobânzile – mai mari cu 21,5% față de anul trecut

Ministerul Finanțelor Publice a anunțat miercuri seara că a elaborat proiectul celei de a doua rectificări bugetare din acest an, ”cu încadrarea în ținta de… Mai mult

22.11.2018

Cronicile

Deficit bugetar de 0,65% din PIB la finele lunii aprilie. Observaţii

de Marin Pana , 26.5.2018

Bugetul general consolidat a încheiat primele patru luni din anul 2017 cu un deficit de circa şase miliarde de lei sau 0,65% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

În aceeaşi perioadă a anului precedent (an terminat cu un sold negativ al finanţelor publice de +2,9% din PIB, potrivit Eurostat), s-a consemnat un mic excedent, de +0,16% din PIB.

Cu toate acestea, trebuie subliniat că diferenţele consemnate între finele lunii aprilie şi finele lunii martie au fost mai rezonabile (-0,19% în 2018 faţă de -0,02% în 2017), ceea ce indică o anumită tendinţă de frânare a expandării deficitului public. După prima treime a anului, bugetul de stat a ajuns la un minus de 1,31% din PIB estimat, dublu faţă de valoarea consemnată per total la bugetul general consolidat.

Diferenţa de ritm de creştere între veniturile şi cheltuielile publice s-a mai atenuat faţă de situaţia din primul trimestru al anului dar a rămas considerabilă (+11,8% la venituri faţă de +21,5% la cheltuieli). De remarcat că, în raport cu primele date referitoare la creşterea economică (4% valoarea brută semnal), avansul veniturilor a fost aproximativ triplu dar cel al cheltuielilor a fost de peste cinci ori mai mare.

Dacă punem la socoteală şi raportarea la PIB-ul fiecărui an, care arată un avans de la 9,3% din PIB pe veniturile la 4 luni în 2017 până la 9,6% în 2018, în timp ce cheltuielile din aceeaşi perioadă au urcat de la 9,2% din PIB până la 10,3% din PIB, rezultă că problema deficitului din acest an este localizată pe partea de angajare de cheltuieli şi nu pe rezultate eventual mai slabe pe partea de venituri.

Surprinzător pentru o economie aflată pe creştere, încasările statului din impozitul pe profit au stagnat (-0,2% în termeni nominali). Pe fondul modificării cotei de impozitare de la 16% la 10%, sumele încasate de stat din impozitul pe salarii şi venit au scăzut cu 18,2%. De aici a rezultat un minus de circa 1,8 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, adică 30% din deficitul consemnat per total.

Semnificativ mai mulţi bani au venit la contribuţiile de asigurări sociale, unde s-au strâns în plus peste 7,5 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă din 2017 (sau +33,6%). Acestea au depăşit în volum TVA-ul şi accizele şi au crescut, în premieră absolută, până la mai mult de o treime din veniturile totale ale statului.

Pe partea de impozite indirecte, rezultatele au fost contradictorii. Încasările din TVA au fost cu doar 1,1% mai mari în termeni nominali (deşi cifra de creştere pe primul trimestru în comerţul cu amănuntul a fost de 6,4% iar cea din servicii prestate populaţiei de 6,6%) dar la accize s-a înregistrat o creştere de 14,7%, alimentată de majorarea taxelor la tutun.

Situaţia pe componente

Pentru a sesiza dispunerea excedentelor şi deficitelor în bugetul general consolidat, vă prezentăm o selecţie a principalelor componente ale acestuia. De reţinut, ponderea veniturilor bugetului de stat în totalul finanţelor publice deşi a fost în uşoară creştere (de la 44% la 46%), a rămas la mai puţin de jumătate în timp ce cheltuielile bugetului de stat au reprezentat 56% din total.

Subvenţiile necesare de la bugetul de stat pentru a putea asigura sumele necesare bugetului asigurărilor sociale (pentru plata pensiilor) au fost de circa 2,4 miliarde de lei, în timp ce sumele alocate similar pentru sănătate s-au ridicat la doar 107 milioane lei iar fondul unic de asigurări de profil a consemnat un deficit de 946,5 milioane lei.

Plăţile de dobânzi au crescut cu 56% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut

Aproape jumătate din cele aproape 17 miliarde de lei cheltuite în plus faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut s-au dus către plata bugetarilor şi pentru asistenţa socială, în timp ce mai puţin de o treime a fost alocată în plus pentru proiecte cu finanţare externă nerambursabilă, cheltuieli de capital, bunuri şi servicii.

De remarcat faptul că plăţile de dobânzi au trecut deja de cinci miliarde de lei şi crescut cu 56% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Practic, angajamentele statului au excedat capacitatea, altminteri relativ bună, de alimentare cu fonduri rezultate prin taxarea avansului economic robust. Ceea ce a presupus costuri suplimentare de aproape două miliarde de lei, rezultate din împrumuturile luate.

Pe scurt, cele 9,5 miliarde lei adunate în plus la bugetul general consolidat nu au fost de ajuns pentru majorarea cu 17 miliarde lei a cheltuielilor. La o creştere în termeni reali cu 6,7% a veniturilor a corespuns o majorare în termeni reali de 15,9% a cheltuielilor (inflaţia anuală medie pe primele patru luni a fost de 4,8%).

Simplificat, se poate spune ori că înrăutăţirea soldului execuţiei bugetare la patru luni faţă de anul trecut, terminat la minima distanţă de deficitul permis (-2,9% din PIB), a rezultat cam 60% din creşterea salarială din sectorul de stat şi 40% din îmbunătăţirea asistenţei sociale (atenţie, fără ca majorarea pensiilor, prevăzută pentru mijlocul acestui an să intre în vigoare) ori că investiţiile au dat 70% din această evoluţie şi plăţile de dobânzi 25%.

Evident, în lipsa unei îmbunătăţiri consistente a colectării ( dificil de întreprins pe termen scurt) şi/sau a majorării fiscalităţii, evoluţiile conturate de creştere pe toate aceste componente nu vor putea fi susţinute durabil în paralel, fără a ne îndrepta spre procedura de deficit excesiv (aferentă prognozei de -3,4% din PIB pe final de an, publicată în Raportul de Convergenţă pe 2018 al Comisiei Europene).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.5.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministerul Justiției a preluat președinția JAI. Numirea procurorului-șef european, printre priorități

Vladimir Ionescu

Ministerul Justiţiei a preluat preşedinţia Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), pentru primele șase luni ale anului 2019. Transferul s-a făcut vineri, în cadrul unei… Mai mult

Europa

Ford Motor își restructurează afacerea din Europa – este posibilă închiderea unor fabrici

Vladimir Ionescu

Producătorul american a anunţat vineri primul pas în vederea restructurării afacerii sale neprofitabile din Europa, care ar urma să implice renunţarea la unele modele, reducerea… Mai mult

Stiri

Brașov – investiții de 3 ori mai mari ca pondere în cheltuieli decât cele ale Guvernului

Vladimir Ionescu

Agenția Fitch a confirmat, vineri, ratingurile pentru creditele pe termen lung în valută şi monedă locală ale municipiului Braşov la ”BBB minus”, perspectiva asociată fiind… Mai mult

Europa

Nou Cod Rutier în Italia / Posibilă încălcare a legislației UE. MAE ia în considerare sesizarea Comisiei Europene

Vladimir Ionescu

Rezidenții străini în Italia nu mai pot circula decât 60 de zile cu autoturisme înmatriculate într-un alt stat membru, după modificarea Codului rutier din această… Mai mult

Stiri

China cere Canadei eliberarea directorului financiar al Huawei și amenință cu “consecințe grave”

Iulian Soare

China a cerut Canadei să o elibereze imediat pe Meng Wanzhou, directorul financiar al Huawei, avertizând că în caz contrar vor exista consecinţe severe pentru… Mai mult

Europa

Mișcarea vestelor galbene / Președintele Macron pregătește “anunțuri importante”. Ministrul de Externe: Este nevoie de un nou contract social

Iulian Soare

Preşedintele francez Emmanuel Macron va face ”anunţuri importante” la începutul săptămânii următoare, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al guvernului, Benjamin Griveaux. Declarația vine după patru weekenduri… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Rămân alături de magistrații care conduc lupta anticorupție

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a transmis duminică, cu ocazia zilei internaționale anticorupție, că rămâne alături de magistrații care luptă împotriva acestui fenomen. Prezentăm mesajul integral al șefului… Mai mult