De Marin Pana | 26.1.2012 .
De la 1 ianuarie 2012, pensiile facultative acordate ca beneficiu extra-salarial au trecut la un regim fiscal mai favorabil. Codul fiscal a instituit deductibilitatea atât de la impozitul pe venit/profit, cât şi de la toate contribuţii sociale obligatorii pentru sumele plătite de companii în beneficiul salariaţilor lor la fondurile de pensii private facultative.
Extinderea deductibilităţii fiscale va majora interesul companiilor în a oferi beneficii sub forma unei contribuţii la un fond de pensii facultative şi, pe această cale, de a se implica în susţinerea ţintită a politicii sociale duse de stat.
Practic, firmele vor putea utiliza mai eficient bugetul pentru plata personalului. Deocamdată, a rămas valabilă doar deductibilitatea fiscală parţială (de la impozitul pe venit) pentru contribuţiile efectuate de fiecare persoana fizică la pensia facultativă.
Deducerea fiscală se acorda în limita a 400 de euro pe an, atât pentru companie, cât şi pentru angajat. În situaţia contributiei mixte se poate ajunge la o deductibilitate cumulată de 800 de euro pe an (totală pentru angajator şi parţială pentru angajat).
Dacă se face un calcul comparativ între o contribuţie plătită de companie la un fond de pensii facultative în beneficiul unui salariat şi acordarea unei majorări salariale sau a unei prime, prima variantă este cu peste 6% mai eficientă din punct de vedere al contribuţiilor către stat.
Potrivit aceloraşi calcule date publicităţii de Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR), oferirea unui beneficiu sub forma unei pensii facultative, comparativ cu oferirea unui bonus sau unei majorari salariale, reduce cu 1,4% cheltuielile totale de personal şi poate creşte profitul companiei cu 7%-8%.
Simultan, salariatul câştigă la venitul sau net 2,7% (salariu net + beneficiu) daca accepta o pensie facultativă în locul unui bonus în cash. Dar principalul efect este stimularea păstrării forţei de muncă şi stabilirea unor relaţii pe termen lung cu compania angajatoare.
La finalul anului 2011, peste 260 de mii de români contribuiau la sistemul pensiilor private facultative (Pilonul III), pentru a-şi suplimenta veniturile la ieşirea din activitate. Dintre aceştia, circa 39 de mii au început să economisească anul trecut.
În 50,3% dintre aceste cazuri, contribuţia este suportată exclusiv de angajator, ca parte a pachetului de beneficii salariale. În 37,3% dintre cazuri, participanţii individuali suportă singuri contribuţia, iar in 12,4% dintre cazuri contributia este mixtă (angajator + angajat).
Participanţii la fondurile de pensii facultative au virat in 2011 în conturile lor personale contribuţii în sumă de 108,3 milioane lei, faţă de 103,8 milioane lei în 2010 şi 105 milioane lei în 2009. Cele 11 fonduri de pensii facultative din România administreaza active nete in valoare de 436 de milioane lei.
În pofida crizei şi a turbulenţelor financiare, ele au inregistrat un randament mediu anual de 7,3%, superior inflaţiei medii anuale de 6,1% pentru perioada trecută de la înfiinţare.
La nivelul UE, în cea mai mare parte a statelor membre, sistemele private de pensii sunt supuse regimului de taxare EET (exempt-exempt-taxed, în limba engleză). Potrivit acestui sistem, contribuţiile virate la fondurile de pensii sunt deductibile integral, câştigurile din investiţii ale acestora sunt deductibile integral, iar beneficiile aferente obţinute sub forma de pensii sunt impozitate, la finalul perioadei de acumulare.
Modelul EET, susţinut la nivel de recomandare de către Uniunea Europeană, echivalează cu un sistem de impozitare amânat, care încurajează cetăţenii să economiseasca pe termen lung în vederea pensionarii, degrevând indirect bugetele sociale în perspectivă.
Această abordare de politică economică pe termen lung ajută statele să se pregatească pentru criza demografică care se va instala progresiv până la mijlocul secolului. Ea va reduce necesarul asistenţei sociale din partea statului, deoarece unii cetăţeni vor avea rezerve financiare pentru pensie.
Inflația cumulată în perioada 2005 – 2011, interval în care deducerea personală a fost păstrată la valoarea inițială de 250 lei, a atins 55,6%. În mod normal, această deducere personală (suma care nu se impozitează la calculul impozitului pe venit), ar fi trebuit să fie indexată
... 
Statistica oficială a anunţat luni cifrele pe primul trimestru al anului 2012: suntem, potrivit datelor semnal despre PIB, în recesiune tehnică. E un bun prilej să aruncăm o privire pe structura economiei – cu motoarele unei creşteri care anul trecut era dătătoare de mari speranţe. Eventual să încercăm, privind sursele de creştere, pe ce mai putem conta în anul 2012.
Cu un rezultat provizoriu de
... 
Potrivit datelor disponibile la Institutul Național de Statistică, câștigul salarial a pierdut 5% din puterea de cumpărare din anul 2008 și până anul trecut.
Valoarea comunicată recent pentru luna martie, respectiv 1.543 lei (rămasă după impozitarea celor 2.126 lei brut) nu reușește, încă, să marcheze revenirea la nivelul de plecare maxim atins pe economie și păstrat aproape integral în 2009.
... 
România a coborât 7 poziții față de anul 2011 în ceea ce privește relația cu mediul de afaceri. Clasamentul a fost întocmit de specialiștii Băncii Mondiale sub titulatura de , „Doing business 2012”, iar țara noastră a ajuns pe locul 72 din
... 
Pe data de 31 ianuarie 2012, cursdeguvernare.ro publica o analiză de natură să lămurească de ce toți cei implicați în odiseea reîntregirii salariilor au dreptate. ... Citeste mai departe »
In ultima perioada, tensiunile legate de ceea ce se va intampla cu viitorul zonei euro au crescut exponential. Grecia continua sa fie o mare problema ... Citeste mai departe »
Din România au ieșit în contul serviciului datoriei externe pe primul trimestru din 2012 cu 2,7 miliarde euro mai mault decât în perioada similară din ... Citeste mai departe »
Inca din 2011 am constatat in unele comentarii privind Romania teza ca anul urmator, ca perioada electorala, va consemna o relaxare a executiei bugetare. O ... Citeste mai departe »
In ultima perioada, tensiunile legate de ceea ce se va intampla cu viitorul zonei euro au crescut exponential. Grecia continua sa fie o mare problema ... Citeste mai departe »
Din România au ieșit în contul serviciului datoriei externe pe primul trimestru din 2012 cu 2,7 miliarde euro mai mault decât în perioada similară din ... Citeste mai departe »
Inca din 2011 am constatat in unele comentarii privind Romania teza ca anul urmator, ca perioada electorala, va consemna o relaxare a executiei bugetare. O ... Citeste mai departe »
