Analiză

Deficitul bugetar la 11 luni, cel mai mare din ultimii patru ani

După primele unsprezece luni din acest an, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit ceva mai mare de 10 miliarde lei, echivalent cu -1,21% din… Mai mult

28.12.2017

Analiză

Costul muncii în România: defazaj sever între zona business și non-business. Marea problemă a structurii creșterii, în context european şi regional

În trimestrul III 2017, România s-a situat pe primul loc între statele membre UE în ceea ce priveşte creşterea costului orar al muncii (+16,5% nominal… Mai mult

27.12.2017

Analiză

Consumul individual efectiv al românilor a luat-o înaintea PIB/locuitor – Eurostat ne vede la 61% din media UE

România a ajuns în 2016 la 61% din nivelul de trai mediu al UE 28, potrivit indicatorului de consum individual efectiv (AIC), arată cele mai… Mai mult

19.12.2017

Chestiunea

Cu ce? România – de 10 ani ultima din UE la venituri bugetare şi prima la reducerea lor! Problemele punctuale

România a întreprins în perioada 2006 – 2016 cea mai bizară politică a fondurilor publice dintre toate statele europene, potrivit unei analize date publicităţii de… Mai mult

13.12.2017

Declinul ritmului de creştere a producţiei industriale – evidenţiat clar de Eurostat. Observaţii

de Marin Pana , 26.12.2017

Ritmul de creştere al producţiei industriale a României a scăzut sistematic pe parcursul ultimilor patru ani, potrivit datelor publicate de Eurostat, pe măsură ce investiţiile au scăzut în intensitate prin raportare la PIB.

Cu toate acestea, dacă se ia ca reper anul 2010, ţara noastră figurează pe locul 2, după Slovacia, în rândul fostelor ţări socialiste de dimensiuni medii din UE.

De la 7,4% în anul 2013, majorarea indexului producţiei industriale a coborât anul trecut la doar 1,3%, mult sub valorile de două cifre consemnate în perioada de creştere susţinută de la intrarea în UE (2006 – 2007) dar similar cu nivelul din 2008, de dinaintea crizei din 2009. Pentru referinţă, vă prezentăm in extenso şi valorile consemnate de colegele provenite din blocul estic.

Se poate observa că România a avut cea mai redusă diminuare a producţiei industriale în 2009 cu excepţia Poloniei, ceea ce i-a permis să iasă relativ rapid din criză şi să ajungă la un nivel sectorial bun, care, oarecum neobservat şi fără prezenţă spectaculoasă în imaginea publică, a susţinut întreaga economie.

Prin comparaţie, se poate observa o anumită continuitate pe această zonă-cheie a economiei în Slovacia, o plafonare la ţări central-europene precum Polonia, Ungaria şi Cehia, precum şi ritmuri foarte reduse de evoluţie în cazul vecinelor din Balcani, Bulgaria şi Croaţia.

Practic, distanţarea noastră ca nivel de trai exprimat în PIB/locuitor faţă de Bulgaria şi închiderea aproape integrală a distanţei care ne separa de Croaţia s-a produs în condiţiile în care Bulgaria nu a reuşit să revină nici în 2016 la valoarea producţiei industriale din 2008 ( -5,5%) iar Croaţia se găsea anul trecut în acelaşi punct ca şi în 2010 ( vezi tabelul).

Greu de acceptat pe post de coincidenţă, singura ţară ceva mai mare din Europa Centrală care a reuşit să adopte moneda unică europeană, Slovacia, este şi ţara cu cele mai bune rezultate din punct de vedere al indicelui producţiei industriale. Ceea ce ar trebui să ne dea serios de gândit din două motive.

Primul, se pare că am trăit tot mai mult din acumulările anterioare pe segmentul de industrie. Rămâne ca rezultatele ce se anunţă ceva mai bune pentu 2017 să infirme această aserţiune suficient de clar pentru a marca o revenire la ritmuri mai înalte de creştere.

Al doilea, nu trebuie sub nicio formă să ne mulţumim cu o evoluţie similară cu plutonul Polonia-Ungaria-Cehia, care ne creează cele mai mari deficite în comerţul cu bunuri ( cam jumătate din total) şi în niciun caz să ajungem la situaţia colegelor din Balcani, care s-au prins că nu merge fără industrie dar cam târziu şi cu rezultate încă modeste.

Desigur, avem de-a face cu o alocare a capitalului (predominant străin) spre sectoarele cu rată mai ridicată de rentabilitate. Or, este discutabil în ce măsură oportunităţile de afaceri din industria românească sunt atractive (după problemele de infrastructură şi mediu de afaceri, am mai venit suplimentar cu instabilitatea fiscală şi creşterile de salarii).

Dar ceea ce ar trebui să reţinem, dacă vrem să ne majorăm solid şi durabil nivelul de trai spre standarde occidentale este că mai contează şi calitatea creşterii, nu simpla adunare de sume din diverse sectoare ale economiei. Presupus a fi aducătoare de valoare adăugată brută pe baza unor sume de bani injectate în economie, dar nu şi majoritar în producţia de bunuri.

Orientativ şi spre reflecţie finală, vă prezentăm un grafic care arată diferenţa dintre ţările dezvoltate şi cele care se vor a fi dezvoltate cândva, după raportul între ponderea valorii brute creată în industria manufacturieră în total valoare adăugată în economie şi proporţia personalului angajat aferent în total angajaţi. Unde se vede dispunerea noastră cam altfel faţă de Cehia, Ungaria sau Polonia.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.12.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Valentin Naumescu / „Ramura de măslin” sau Turcia contra Statelor Unite în nordul Siriei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Operaţiunea militară „Ramura de măslin”, desfăşurată de Turcia în nord-vestul Siriei (regiunea Afrin) are ca obiective oficiale eliminarea „teroriştilor kurzi”, „apărarea integrităţii teritoriale… Mai mult

Stiri

PNL a lansat ”Cartea neagră” a primului an de guvernare PSD-ALDE: Un an pierdut pentru România

Victor Bratu

PNL a prezentat marți ”Cartea neagră” a primului an de guvernare PSD-ALDE, liberalii susţinând că 2017 a fost un an pierdut pentru România, iar campania… Mai mult

Europa

Bulgaria / Fost șef al serviciilor secrete, condamnat la 15 ani de închisoare pentru deturnare de fonduri publice

Vladimir Ionescu

Fost director al serviciilor de informaţii bulgare, Kircho Kirov (foto) a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru deturnare de fonduri publice în valoare… Mai mult

Europa

România câștigă încă un loc în Parlamentul European – Comitetul pentru Afaceri Constituționale votează azi structura PE post-Brexit

Iulian Soare

După luni de negocieri și confruntarea cu interese naționale divergente, reprezentanții Comitetul pentru Afaceri Constituționale votează marți un proiect care vizează reducerea cu 46 a numărului… Mai mult

Stiri

Declarația 600 – răspunsul ministrului Finanțelor ocolește marea întrebare: rămâne sau nu?

Victor Bratu

În condițiile în care PSD promite să arunce ”colacul de salvare”- adică să proroge termenul de depunere al Declarației 600- fix înainte ca însăși instituția… Mai mult

Stiri

Deciziile Curții Constituționale pe Legile Justiției

Razvan Diaconu

Pe ordinea de zi a şedinţei de plen de marți a CCR s-au aflat mai multe obiecţii de neconstituţionalitate a celor 3 legi ale Justiției… Mai mult

Stiri

Sentința în dosarul Vâlcov a fost amânată 2 săptămâni

Victor Bratu

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a amânat, marţi, pentru 8 februarie pronunţarea sentinţei în dosarul în care Darius Vâlcov, fost primar al municipiului Slatina… Mai mult