Statele membre NATO au dat miercuri undă verde recurgerii la tactici de război cibernetic în operaţiuni ale Alianţei Nord-Atlantice, o nouă etapă în vederea consolidării „disuasiunii” în faţa Rusiei, relatează AFP.
Cei 29 de miniştri ai Apărării din Alianţă au mai aprobat miercuri și reforma profundă a structurii de comandament a blocului militar, operaționalizând printre altele un centru care va supraveghea zona Atlanticului de Nord la fel ca în timpul Războiului Rece.
Statele NATO vor, de asemenea, să înfiinţeze un comandament care are ca sarcină eliminarea obstacolelor logistice ce fac în prezent imposibilă deplasarea rapidă a trupelor în Europa.
După anexarea Crimeei şi ofensiva rebelilor proruşi în estul Ucrainei, în 2014, NATO a început o reformă profundă a Alianței, ca răspuns la agresivitatea crescândă a Rusiei.
„Am văzut o Rusie (…) care a investit puternic în materie de Apărare de mulţi ani, cu capacităţi moderne, forţe convenţionale şi nucleare, şi care a arătat că vrea să recurgă la forţă împotriva ţărilor vecine. NATO a ştiut să-i răspundă. Ne adaptăm constant”, a subliniat secretarul general al NATO Jens Stoltenberg.
NATO consideră din 2016 spaţiul cibernetic drept un „domeniu operaţional”.
Ca atare, „un atac cibernetic poate declanşa articolul 5” al Tratatului fondator al Alianţei, care prevede ca ţările membre să sară în ajutorul unui aliat în cazul unei agresiuni, a amintit Jens Stoltenberg.
Tacticile războiului cibernetic – împotriva unor site-uri sau reţele de socializare, cu scopul interceptării conversaţiilor, opririi serverelor sau sabotării tehnologiilor folosite în luptă – au fost folosite „foarte eficient” în Irak şi Siria împotriva grupării Statul Islamic de către anumite ţări din Alianţă, a subliniat oficialul NATO.
Principalele puteri din NATO – Statele Unite, Regatul Unit şi Franţa – dispun de capacităţi ofensive în domeniu, însă un recent exerciţiu NATO a scos la iveală slăbiciuni grave, în contextul în care Rusia are o reputaţie a unei excelenţe în domeniu, potrivit uor diplomaţi.
„Trebuie să fim cu toţii la fel de eficienţi în domeniul cibernetic pe cât suntem la sol, pe mare, în aer”, subliniază şeful Alianţei.
Cu scopul de a-şi „consolida disuasiunea”, NATO a lansat miercuri o remaniere a structurii sale de comandament, ceea ce va pune capăt unei serii de concedieri în efectivele sale, care au scăzut de la 22.000 de oameni – pe timpul Războiului Rece – la 6.800 în prezent.
Intensa activitate a crucişătoarelor şi submarinelor ruse în Atlantic explică de ce vor Aliaţii să retrezească la viaţă un centru menit „să garanteze că aceste căi maritime între America de Nord şi Europa rămân libere şi securizate”.
NATO urmează să răspundă joi altui apel al Casei Albe, care reclamă o întărire a misiunii în Afganistan, de susţinere a „noii strategii” în această ţară.
După 16 ani de conflict şi în pofida ajutoarelor internaţionale în valoare de sute de miliarde de dolari, talibanii – care deţin controlul asupra a 40% din teritoriul afgan – îşi multiplică atacurile, inlusiv la Kabul.
„Resolute Support”, misiunea NATO de consiliere şi asistenţă a armatei afgane, care numără în prezent aproximativ 13.000 de oameni, urmează să aibă „aproximativ 16.000 anul viitor”, a precizat Stoltenberg.
Statele Unite urmează să contribuie cu 2.800 de militari suplimentari, iar Aliaţii şi partenerii lor cu 700 de militari, potrivit unor surse diplomatice.
Secretarul american al Apărării Jim Mattis se va întâlni joi după-amiaza cu aproximativ 30 de miniştri şi reprezentanţi ai ţărilor din coaliţia împotriva Statului Islamic, pentru a face bilanţul campaniei militare în Irak şi Siria.
