Decizia CEDO privind penitenciarele: 6 luni pentru elaborarea unui plan de măsuri și suspendarea cauzelor privind condițiile din închisori

de Mariana Bechir | 25.4.2017 .

România are la dispoziție șase luni pentru a prezenta, în cooperare cu Consiliul de Miniștri, un plan precis de măsuri și termen necesare pentru rezolvarea situației din penitenciare, stabilește decizia-pilot luată marți de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO).
Decizia are, însă, o foarte importantă latură pozitivă : ea nu pune presiune pe guvern în sensul unei sancțiuni financiare ultimative, ba chiar suspendă, până la stabilirea măsurilor, cauzele împotriva României în chestiunea condițiilor de detenție.

Curtea menționează că este necesar un calendar pentru implementarea măsurilor, dar, precizează hotărârea de marți, Consiliul Miniștrilor este cel mai potrivit pentru stabilirea termenului limită.

Termenul de șase luni pentru elaborarea unui program clar de măsuri începe să curgă abia de la data deciziei definitive  în acest caz, Rezmiveş și alții vs. România, ceea ce ar putea înseamna că Executivul are la dispoziție, de fapt, aproximativ nouă luni.

În tot acest timp, toate cauzele împotriva României referitoare la condițiile de detenție sunt suspendate.

Hotărîrea-pilot este un instrument prin care CEDO rezolvă așa – numitele “cauze repetitive” – în loc să mai judece caz cu caz, atunci când apar foarte multe dosare cu același subiect, CEDO obligă o țară să ia măsuri pentru rezolvarea problemei.

În cazul României, magistrații au constatat marți, ca și în alte dosare, că s-a încălcat Articolul 3 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, cel care interzice tratamentele inumane sau degradante, ca urmare a condiţiilor materiale de detenţie şi a lipsei asistenţei medicale corespunzătoare în penitenciare.

Problema condiţiilor de detenţie este una structurală în penitenciarele din România, potrivit CEDO, până acum existând zeci de sentințe de condamnare a statului din cauza supraaglomerării din celule, de lipsa de igienă, asistența medicală defectuoasă, calitatea scăzută a hranei, prezența șobolanilor și insectelor în celule etc.

Condamnări CEDO pentru condițiile din penitenciarele românești:

Ce se poate întâmpla ulterior

Dacă nu respectă planul de măsuri, România ar putea fi obligată să plătească fiecărui deținut cazat în spații supraaglomerate (sub patru metri pătrați) o anumită sumă de bani pentru fiecare zi petrecută în astfel de condiții.

Prima decizie de acest fel a fost pronunțată de CEDO împotriva Italiei, care decontează 8 euro pe zi fiecărui deținut cazat în condiții improprii, adică aproximativ 78 de milioane de euro anual.

Ce a făcut până acum România

În iulie 2012 a existat o decizie cvasi-pilot a CEDO pentru condițiile de detenție, în cazul Iacov Stanciu vs România, dar guvernanții nu au reușit să aplice suficiente măsuri de rezolvare a situației, astfel încât, gradul actual de ocupare a închisorilor este de 145,16%. Pentru a rezolva chestiunea ar fi nevoie, prin urmare, de crearea a 8.000 de noi locuri în penitenciare. 

În vederea îmbunătăţirii condiţiilor de detenţie, în perioada 2012-2016, în sistemul penitenciar, au fost create/modernizate 5.513 locuri de cazare, prin lucrări de reaparţii curente şi investiţii.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a promis acum un plan bine pus la punct, printre altele el amintind de soluția folosirii unităților militare dezafectate, vehiculată de toate guvernele anterioare, dar care n-a fost aplicată până acum.

În perioada 1998-2015 ANP a preluat un număr de 12 foste unităţi militare din care opt au clădiri în componenţă, iar patru sunt doar terenuri.

Aceste staţii nu pot fi populate, nu au putut fi folosite însă, a explicat Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), întrucât sunt în proporţie de 70-80 la sută degradate, iar costurile transformării lor în închisori costă prea mult.

Bugetul ANP pentru anul 2016 a fost de peste 1.269.000.000 de lei, din care aproximativ 70%, au fost alocate pentru cheltuieli de personal. Pentru anul în curs, bugetul s-a redus cu 30 de milioane de euro, suma necheltuită în 2016 din totalul alocat.

Comisia Europeană a promis Guvernului Sorin Grindeanu că va ajuta România să folosească fonduri comunitare pentru a îmbunătăți situația din închisori.

Memorandum cu plan de măsuri în valoare de 800 de milioane de euro

Anul trecut, Guvernul Dacian Cioloș a aprobat un Memorandum privind calendarul de măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție și a sistemului de probațiune.

Valoarea totală estimată pentru punerea în aplicare a Calendarului de măsuri, pentru perioada 2016-2023, este de 838,45 milioane euro, din care:

  • Administrația Națională a Penitenciarelor – 740,23 milioane euro
  • Direcția Națională de Probațiune – 21,47 milioane euro
  • Ministerul Afacerilor Interne – 76,73 milioane euro

Ce se va face cu acești bani:

  • Administrația Națională a Penitenciarelor urmează să creeze un număr de 10.895 locuri noi de cazare și să modernizeze 1.651 locuri, până în anul 2023.
  • Va fi angajat personal suplimentar, memorandumul prevăzând încadrarea a 5.847 de persoane până în anul 2023.

Grațierea, singura soluție găsită deocamdată, de Guvernul PSD – ALDE

Actualul guvern s-a folosit de situație și amenințarea cu decizia – pilot a CEDO pentru a promova un proiect de grațiere.

În forma propusă inițial, cea elaborată în mandatului ministrului Justiției Florin Iordache, grațierea ar fi urmat să-i scape de pedepse pe numeroși oameni politici, printre care și pe Liviu Dragnea, condamnat la doi ani cu suspendare în Dosarul referendumului din 2012 pentru demiterea președintelui.

Săptămâna trecută, Administraţia Naţională a Penitenciarelor a transmis Comisiei juridice a Senatului simulările pe diferitele formulări propuse până acum pentru legea grațierii – ar beneficia de prevederile reglementării minimum 888 și maximum 2.765 de condamnați.

Dacă Parlamentul votează proiectul elaborat de Ministerul Justiției și adoptat în Guvern, ar ieşi din penitenciare 1.190 de deţinuţi, conform simulărilor ANP:

  • 1.145 ar fi persoane condamnate la pedeapsa închisorii şi/sau sancţionaţi cu o măsură educativă privativă de libertate
  • 45 ar intra sub incidenţa prevederii potrivit căreia femeilor însărcinate şi unicilor întreţinători de familie care au în grijă minori de până în 14 ani le-ar fi graţiată jumătate din pedeapsă

Raport al Consiliului Europei: Numărul deținuților depășea capacitatea penitenciarelor în 15 state din Europa, în 2015

România nu este singurul stat european care se confruntă cu suprapopularea închisorilor, potrivit unui raport de anul acesta al Consiliului Europei.

Numărul persoanelor încarcerate a scăzut cu 6,8% între 2014 și 2015, dar suprapopularea din penitenciare rămâne o problemă în 15 state de pe continent, iar România nu este țara cu cea mai mare depășire a capacității închisorilor, conform raportului Consiliului Europei (CoE).

Statele cu cele mai mari rate de încarcerare se află în estul continentului, Rusia (439,2 deținuți la 100.000 locuitori) devansând cu mult Lituania (277,7), Georgia (274,6), Azerbaidjan (249,3), Letonia (223,4),Turcia (220,4) și Republica Moldova (219,9).

Cele mai mici rate se înregistrează în nordul UE – Olanda (53), Finlanda (54,8), Danemarca (56,1) și Suedia (58,6).

România apare printre statele în care a scăzut semnificativ rata încarcerării, între 2014 și 2016: Grecia (-18,8%), Croația (-10,2%), Danemarca (-11,9%), Irlanda de Nord (-9,7%), Olanda (-9,5%), Lituania (-8,8%), România (-8,6%).

De altfel, decizii-pilot din partea CEDO au fost aplicate și în alte state, printre care Bulgaria, Ungaria și Italia.

Publicat la data de 25.4.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Pulsul națiunii 2017: Doar 48% din români mai cred că apartenența la UE este un lucru bun; 62% cred că țara e pe un drum greșit

Procentul românilor care consideră că apartenența la UE este un lucru bun a scăzut de la 54%, în luna martie acest an, la doar...Citeste mai departe »

Marin Pana

Contul curent: Nerezidenții reunță la depozitele în lei, ”căpșunarii” trimit acasă tot mai puțin, deficitul traversează pragul de 4 mld. euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele opt luni ale anului în curs un deficit de peste patru miliarde de euro,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creşterea PIB 2015, majorată la 4% în varianta definitivă: observațiile la care ne constrânge experiența

INS a anunțat pentru anul 2015 valoarea definitivă a PIB de 712.658,5 milioane lei în preţuri curente, respectiv un ritm de creştere în termeni...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Vânzarea terenurilor către străini: Ghid european pentru protejarea de tranzacțiile speculative

Comisia Europeană a emis miercuri setul de îndrumări cu privire la ce pot face statele membre pentru a-și proteja terenurile agricole de amenințări precum...Citeste mai departe »

Marin Pana

Inflația: record al ultimilor 4 ani – alimentată de combustibili şi majorarea veniturilor. Și continuă urcușul

Potrivit datelor comunicate de INS, România a înregistrat în septembrie 2017 o creştere a prețurilor faţă de luna precedentă de 0,50%, cea mai mare...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română