Analiză

Marea problemă a bugetului: Cum am mâncat în 2017 banii de fonduri europene

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor, România a primit în primele trei trimestre din 2017 de la bugetul UE doar 3,05 miliarde euro, din care… Mai mult

19.11.2017

Chestiunea

Pe noi culmi de progres şi civilizaţie: creșterea oficială a PIB – 8,8%. Consecinţe

Estimarea-semnal anunțată de Institutul Național de Statistică pentru trimestrul III 2016 arată un nivel record la creşterii economice, de 8,8% pe seria brută şi 8,6%… Mai mult

15.11.2017

Chestiunea

Noua fiscalitate: Normalitate = reintrarea guvernului în legalitate + conectarea la realitate

cursdeguvernare.ro își asumă – nu fără tristețe și fără amară ironie – ilustrația de mai sus, ca esență a temei grave și mai mult decât… Mai mult

14.11.2017

Analiză

O anomalie care și-a atins potențialul: Depopularea nu mai ajută prea mult la creșterea PIB/Locuitor

Datele publicate de Eurostat referitoare la evoluţia PIB/locuitor în perioada 2005 – 2015 arată că ritmul de creştere al acestui indicator esenţial pentru nivelul de… Mai mult

12.11.2017

Decizia CEDO privind penitenciarele: 6 luni pentru elaborarea unui plan de măsuri și suspendarea cauzelor privind condițiile din închisori

de Mariana Bechir 25.4.2017

România are la dispoziție șase luni pentru a prezenta, în cooperare cu Consiliul de Miniștri, un plan precis de măsuri și termen necesare pentru rezolvarea situației din penitenciare, stabilește decizia-pilot luată marți de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO).
Decizia are, însă, o foarte importantă latură pozitivă : ea nu pune presiune pe guvern în sensul unei sancțiuni financiare ultimative, ba chiar suspendă, până la stabilirea măsurilor, cauzele împotriva României în chestiunea condițiilor de detenție.

Curtea menționează că este necesar un calendar pentru implementarea măsurilor, dar, precizează hotărârea de marți, Consiliul Miniștrilor este cel mai potrivit pentru stabilirea termenului limită.

Termenul de șase luni pentru elaborarea unui program clar de măsuri începe să curgă abia de la data deciziei definitive  în acest caz, Rezmiveş și alții vs. România, ceea ce ar putea înseamna că Executivul are la dispoziție, de fapt, aproximativ nouă luni.

În tot acest timp, toate cauzele împotriva României referitoare la condițiile de detenție sunt suspendate.

Hotărîrea-pilot este un instrument prin care CEDO rezolvă așa – numitele “cauze repetitive” – în loc să mai judece caz cu caz, atunci când apar foarte multe dosare cu același subiect, CEDO obligă o țară să ia măsuri pentru rezolvarea problemei.

În cazul României, magistrații au constatat marți, ca și în alte dosare, că s-a încălcat Articolul 3 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, cel care interzice tratamentele inumane sau degradante, ca urmare a condiţiilor materiale de detenţie şi a lipsei asistenţei medicale corespunzătoare în penitenciare.

Problema condiţiilor de detenţie este una structurală în penitenciarele din România, potrivit CEDO, până acum existând zeci de sentințe de condamnare a statului din cauza supraaglomerării din celule, de lipsa de igienă, asistența medicală defectuoasă, calitatea scăzută a hranei, prezența șobolanilor și insectelor în celule etc.

Condamnări CEDO pentru condițiile din penitenciarele românești:

Ce se poate întâmpla ulterior

Dacă nu respectă planul de măsuri, România ar putea fi obligată să plătească fiecărui deținut cazat în spații supraaglomerate (sub patru metri pătrați) o anumită sumă de bani pentru fiecare zi petrecută în astfel de condiții.

Prima decizie de acest fel a fost pronunțată de CEDO împotriva Italiei, care decontează 8 euro pe zi fiecărui deținut cazat în condiții improprii, adică aproximativ 78 de milioane de euro anual.

Ce a făcut până acum România

În iulie 2012 a existat o decizie cvasi-pilot a CEDO pentru condițiile de detenție, în cazul Iacov Stanciu vs România, dar guvernanții nu au reușit să aplice suficiente măsuri de rezolvare a situației, astfel încât, gradul actual de ocupare a închisorilor este de 145,16%. Pentru a rezolva chestiunea ar fi nevoie, prin urmare, de crearea a 8.000 de noi locuri în penitenciare. 

În vederea îmbunătăţirii condiţiilor de detenţie, în perioada 2012-2016, în sistemul penitenciar, au fost create/modernizate 5.513 locuri de cazare, prin lucrări de reaparţii curente şi investiţii.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a promis acum un plan bine pus la punct, printre altele el amintind de soluția folosirii unităților militare dezafectate, vehiculată de toate guvernele anterioare, dar care n-a fost aplicată până acum.

În perioada 1998-2015 ANP a preluat un număr de 12 foste unităţi militare din care opt au clădiri în componenţă, iar patru sunt doar terenuri.

Aceste staţii nu pot fi populate, nu au putut fi folosite însă, a explicat Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), întrucât sunt în proporţie de 70-80 la sută degradate, iar costurile transformării lor în închisori costă prea mult.

Bugetul ANP pentru anul 2016 a fost de peste 1.269.000.000 de lei, din care aproximativ 70%, au fost alocate pentru cheltuieli de personal. Pentru anul în curs, bugetul s-a redus cu 30 de milioane de euro, suma necheltuită în 2016 din totalul alocat.

Comisia Europeană a promis Guvernului Sorin Grindeanu că va ajuta România să folosească fonduri comunitare pentru a îmbunătăți situația din închisori.

Memorandum cu plan de măsuri în valoare de 800 de milioane de euro

Anul trecut, Guvernul Dacian Cioloș a aprobat un Memorandum privind calendarul de măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție și a sistemului de probațiune.

Valoarea totală estimată pentru punerea în aplicare a Calendarului de măsuri, pentru perioada 2016-2023, este de 838,45 milioane euro, din care:

  • Administrația Națională a Penitenciarelor – 740,23 milioane euro
  • Direcția Națională de Probațiune – 21,47 milioane euro
  • Ministerul Afacerilor Interne – 76,73 milioane euro

Ce se va face cu acești bani:

  • Administrația Națională a Penitenciarelor urmează să creeze un număr de 10.895 locuri noi de cazare și să modernizeze 1.651 locuri, până în anul 2023.
  • Va fi angajat personal suplimentar, memorandumul prevăzând încadrarea a 5.847 de persoane până în anul 2023.

Grațierea, singura soluție găsită deocamdată, de Guvernul PSD – ALDE

Actualul guvern s-a folosit de situație și amenințarea cu decizia – pilot a CEDO pentru a promova un proiect de grațiere.

În forma propusă inițial, cea elaborată în mandatului ministrului Justiției Florin Iordache, grațierea ar fi urmat să-i scape de pedepse pe numeroși oameni politici, printre care și pe Liviu Dragnea, condamnat la doi ani cu suspendare în Dosarul referendumului din 2012 pentru demiterea președintelui.

Săptămâna trecută, Administraţia Naţională a Penitenciarelor a transmis Comisiei juridice a Senatului simulările pe diferitele formulări propuse până acum pentru legea grațierii – ar beneficia de prevederile reglementării minimum 888 și maximum 2.765 de condamnați.

Dacă Parlamentul votează proiectul elaborat de Ministerul Justiției și adoptat în Guvern, ar ieşi din penitenciare 1.190 de deţinuţi, conform simulărilor ANP:

  • 1.145 ar fi persoane condamnate la pedeapsa închisorii şi/sau sancţionaţi cu o măsură educativă privativă de libertate
  • 45 ar intra sub incidenţa prevederii potrivit căreia femeilor însărcinate şi unicilor întreţinători de familie care au în grijă minori de până în 14 ani le-ar fi graţiată jumătate din pedeapsă

Raport al Consiliului Europei: Numărul deținuților depășea capacitatea penitenciarelor în 15 state din Europa, în 2015

România nu este singurul stat european care se confruntă cu suprapopularea închisorilor, potrivit unui raport de anul acesta al Consiliului Europei.

Numărul persoanelor încarcerate a scăzut cu 6,8% între 2014 și 2015, dar suprapopularea din penitenciare rămâne o problemă în 15 state de pe continent, iar România nu este țara cu cea mai mare depășire a capacității închisorilor, conform raportului Consiliului Europei (CoE).

Statele cu cele mai mari rate de încarcerare se află în estul continentului, Rusia (439,2 deținuți la 100.000 locuitori) devansând cu mult Lituania (277,7), Georgia (274,6), Azerbaidjan (249,3), Letonia (223,4),Turcia (220,4) și Republica Moldova (219,9).

Cele mai mici rate se înregistrează în nordul UE – Olanda (53), Finlanda (54,8), Danemarca (56,1) și Suedia (58,6).

România apare printre statele în care a scăzut semnificativ rata încarcerării, între 2014 și 2016: Grecia (-18,8%), Croația (-10,2%), Danemarca (-11,9%), Irlanda de Nord (-9,7%), Olanda (-9,5%), Lituania (-8,8%), România (-8,6%).

De altfel, decizii-pilot din partea CEDO au fost aplicate și în alte state, printre care Bulgaria, Ungaria și Italia.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.4.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Austria / Acțiuni pentru ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei în programul de guvernare 2017-2022

Iulian Soare

Noul guvern al Austriei va întreprinde acţiuni în Europa pentru a ridica sancţiunile impuse Rusiei ca urmare a conflictului din estul Ucrainei, potrivit programului de… Mai mult

Stiri

ArcelorMittal Galaţi a contestat licitația pentru construcția BRUA

Vladimir Ionescu

ArcelorMittal Galaţi a contestat în instanţă licitaţia pentru desemnarea constructorului gazoductului BRUA, după ce a fost eliminată din lipsa unui document care nu era relevant… Mai mult

Stiri

Proiect / Ministerul Finanțelor caută 8 miliarde euro – programul de emisiuni de titluri de stat va fi suplimentat

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanţelor Publice intenționează să emită euroobligaţiuni în valoare de aproximativ 8 miliarde de euro (echivalent) pentru perioada 2018 – 2019, în contextul implementării planului… Mai mult

Stiri

Consiliul European pentru Relaţii Externe: China și-a intensificat relațiile cu statele ECE, iar pentru atingerea intereselor sale, ignoră adesea normele comunitare

Iulian Soare

China a devenit din ce în ce mai “prezentă” şi “influentă” în spaţiul Uniunii Europene, intensificându-și relaţiile în principal cu ţări central şi est-europene, concentrându-se… Mai mult

Stiri

Praga / Reuniune a liderilor extremiști europeni

Iulian Soare

Reprezentanți ai partidelor antiimigrație din 10 state europene s-au întâlnit sâmbătă la Praga, la o reuniune desfășurată în spatele ușilor închise, scrie prea internațională. Conferința… Mai mult

Europa

Austria / Extrema dreaptă intră la guvernare și ar putea obține portofolii-cheie: Internele, Apărarea și Externele

Iulian Soare

Liderul conservator Sebastian Kurz a ajuns sâmbătă la un acord cu Partidul Libertăţii (FPO), formațiune a extremei drepte, pentru formarea coaliției guvernamentale. Dacă acordul va… Mai mult

Stiri

Grayling AcTrend 2017: România, lider detașat în topul modificărilor legislative, în Europa Centrală și de Est

Vladimir Ionescu

România se află, pentru al patrulea an consecutiv, pe primul loc în topul regional al modificărilor legislative, cu peste un sfert (280 legi) din totalul… Mai mult