De unde mănâncă legume și fructe România – țara cu 2/3 din suprafață teren agricol: Ce și cât produc ceilalți – ce și cât produce România

de Marin Pana | 2.8.2017 .

În Uniunea Europeană, peste 2,8 milioane de hectare au fost alocate producţiei de fructe şi alte 2,1 milioane de hectare producţiei de legume.

Eurostat a publicat topurile de profil, topurile în care România, a şaptea ţară din UE ca mărime şi populaţie străluceşte prin absenţa la toate capitolele.

Altminteri, trebuie precizat că Spania a fost statul membru care a acordat în anul 2016 cea mai mare atentie producţiei de fructe ( 942 de mii de hectare sau 33% din suprafaţa totală), în timp ce Italia a fost cel mai mare producător de legume ( 420 de mii de hectare sau aproape 20% din suprafaţa totală).

Pentru referinţă, menţionăm că ţara care ar trebui să ne fie model de urmat pe calea integrării europene şi a reducerii decalajelor faţă de Occident, Polonia, a recoltat mai mult de unu din patru mere produse în UE, depăşind lejer Italia sau Franţa ( 28,7%, faţă de 19,6%, respectiv 14,5%).

Totodată, Polonia a fost principalul producător european de cireşe ( 29,3%), urmat la mare distanţă de Spania (11,9%), Italia (11,2%) şi Ungaria (9,9%). Aici am apărut şi noi pe locul 5, doar cu puţin înaintea Greciei ( 8,2% faţă de 7,9%).
Polonezii au figurat pe locul doi la o categorie unde puteam să concurăm şi noi, adică la căpşuni (17,4%), după Spania (31,6%) dar înaintea Germaniei (12,0%)

Cert este că ne-am făcut de râs, date fiind condiţiile noastre de sol şi climă la cele mai importante culturi de fructe şi legume din UE. Este vorba despre mere, care au avut o producţie totală de 12,5 milioane tone sau 25 de kilograme per locuitor şi la roşii, care figurează în statistica europeană cu 18,5 milioane tone sau 36 de kilograme per locuitor.

Am precizat aceste cifre pentru a vedea că este loc şi pentru o eventuală dezvoltare a producţiei autohtone, mai ales data fiind calitatea net superioară a produselor noastre faţă de cele de import. Chestiunea este că ar trebui să funcţionăm pe bază de muncă intelgentă, cu aplecare spre interesul naţional şi pe bază de interese personale şi profit facil din importuri.

(Citiți și: ”Record istoric la importul de alimente: 6,51 miliarde euro în 2016. Deficitul comerțului pe sector a fost de aproape 560 milioane euro”)

Elocventă este situaţia de la producţia de roşii (roşia românească o fi ea sublimă, dar e atât de sublimă că lipseşte din Europa). Unde Italia (35,5% din producţia UE) şi Spania (28,2%) sunt marile puteri de volum dar noi nu ne vedem de ţări precum Portugalia (9,1%), Grecia (5,5%), sau Olanda (4,8%). Şi unde măcar polonezii ( 4,7%), fie şi în lipsa unei clime ca a noastră, au ajuns să se bată cu olandezii.

Şi pentru că tot lor le place mai mult să scoată bani (din salata altora), tot ei s-au intercalat între spanioli şi olandezi pe segmentul de castraveţi ( 20,1% faţă de 28,1% pentru Spania şi 16,5% pentru Olanda). Plus că au luat conducerea la morcovi (14,7%), la mare luptă cu Marea Britanie ( 12,9%) şi Germania (11,5%).

Așadar: de unde și ce mâncăm

Am tot bătut şaua să priceapă iapa cu polonezii, deoarece aveau pe vremea blocului estic economia cea mai apropiată de a noastră ca mărime, structură şi nivel de dezvoltare şi erau oarecum similari ca mărime şi populaţie.Din păcate pentru noi, se pare că nu şi la nivel de organizare, hărnicie şi accesare de fonduri europene, deşi nu avut un comisar european în domeniu.

Cât despre consumatorii români, în lipsa unei producţii naţionale mai consistente, care să merite includerea în comunicatele Eurostat şi în aşteptarea topurilor privind importurile de legume şi fructe, unde probabil suntem fruntaşi pe continent, vă oferim sugestiile făcute de organismul de statistică al UE:

  • mere şi cireşe din Polonia,
  • piersici din Italia
  • căpşuni din Spania
  • roşii din Italia
  • castraveţi
  • dovlecei din Spania
  • morcovi din Polonia

Publicat la data de 2.8.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenţie la cursul de schimb, în țara care consumă din import!

Poate că ar fi util să vedem cum au evoluat în timp prognozele referitoare la cursul de schimb euro/leu efectuate de Comisia Naţională de...Citeste mai departe »

Marin Pana

Încă un paradox: Țara cu cea mai mare creștere a prosperității oficiale din care fug cei mai mulți oameni în timp de pace

Populaţia rezidentă a României a fost la 1 ianuarie 2017 de 19.638 mii persoane, în scădere cu 122 de mii de persoane faţă de...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română