De unde mănâncă legume și fructe România – țara cu 2/3 din suprafață teren agricol: Ce și cât produc ceilalți – ce și cât produce România

de Marin Pana | 2.8.2017 .

În Uniunea Europeană, peste 2,8 milioane de hectare au fost alocate producţiei de fructe şi alte 2,1 milioane de hectare producţiei de legume.

Eurostat a publicat topurile de profil, topurile în care România, a şaptea ţară din UE ca mărime şi populaţie străluceşte prin absenţa la toate capitolele.

Altminteri, trebuie precizat că Spania a fost statul membru care a acordat în anul 2016 cea mai mare atentie producţiei de fructe ( 942 de mii de hectare sau 33% din suprafaţa totală), în timp ce Italia a fost cel mai mare producător de legume ( 420 de mii de hectare sau aproape 20% din suprafaţa totală).

Pentru referinţă, menţionăm că ţara care ar trebui să ne fie model de urmat pe calea integrării europene şi a reducerii decalajelor faţă de Occident, Polonia, a recoltat mai mult de unu din patru mere produse în UE, depăşind lejer Italia sau Franţa ( 28,7%, faţă de 19,6%, respectiv 14,5%).

Totodată, Polonia a fost principalul producător european de cireşe ( 29,3%), urmat la mare distanţă de Spania (11,9%), Italia (11,2%) şi Ungaria (9,9%). Aici am apărut şi noi pe locul 5, doar cu puţin înaintea Greciei ( 8,2% faţă de 7,9%).
Polonezii au figurat pe locul doi la o categorie unde puteam să concurăm şi noi, adică la căpşuni (17,4%), după Spania (31,6%) dar înaintea Germaniei (12,0%)

Cert este că ne-am făcut de râs, date fiind condiţiile noastre de sol şi climă la cele mai importante culturi de fructe şi legume din UE. Este vorba despre mere, care au avut o producţie totală de 12,5 milioane tone sau 25 de kilograme per locuitor şi la roşii, care figurează în statistica europeană cu 18,5 milioane tone sau 36 de kilograme per locuitor.

Am precizat aceste cifre pentru a vedea că este loc şi pentru o eventuală dezvoltare a producţiei autohtone, mai ales data fiind calitatea net superioară a produselor noastre faţă de cele de import. Chestiunea este că ar trebui să funcţionăm pe bază de muncă intelgentă, cu aplecare spre interesul naţional şi pe bază de interese personale şi profit facil din importuri.

(Citiți și: ”Record istoric la importul de alimente: 6,51 miliarde euro în 2016. Deficitul comerțului pe sector a fost de aproape 560 milioane euro”)

Elocventă este situaţia de la producţia de roşii (roşia românească o fi ea sublimă, dar e atât de sublimă că lipseşte din Europa). Unde Italia (35,5% din producţia UE) şi Spania (28,2%) sunt marile puteri de volum dar noi nu ne vedem de ţări precum Portugalia (9,1%), Grecia (5,5%), sau Olanda (4,8%). Şi unde măcar polonezii ( 4,7%), fie şi în lipsa unei clime ca a noastră, au ajuns să se bată cu olandezii.

Şi pentru că tot lor le place mai mult să scoată bani (din salata altora), tot ei s-au intercalat între spanioli şi olandezi pe segmentul de castraveţi ( 20,1% faţă de 28,1% pentru Spania şi 16,5% pentru Olanda). Plus că au luat conducerea la morcovi (14,7%), la mare luptă cu Marea Britanie ( 12,9%) şi Germania (11,5%).

Așadar: de unde și ce mâncăm

Am tot bătut şaua să priceapă iapa cu polonezii, deoarece aveau pe vremea blocului estic economia cea mai apropiată de a noastră ca mărime, structură şi nivel de dezvoltare şi erau oarecum similari ca mărime şi populaţie.Din păcate pentru noi, se pare că nu şi la nivel de organizare, hărnicie şi accesare de fonduri europene, deşi nu avut un comisar european în domeniu.

Cât despre consumatorii români, în lipsa unei producţii naţionale mai consistente, care să merite includerea în comunicatele Eurostat şi în aşteptarea topurilor privind importurile de legume şi fructe, unde probabil suntem fruntaşi pe continent, vă oferim sugestiile făcute de organismul de statistică al UE:

  • mere şi cireşe din Polonia,
  • piersici din Italia
  • căpşuni din Spania
  • roşii din Italia
  • castraveţi
  • dovlecei din Spania
  • morcovi din Polonia

Publicat la data de 2.8.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Alarmă pe capitalul uman: Crește numărul tinerilor care nici nu se angajează și nici nu învață. O comparație cu țările UE

România figura , la nivelul anului 2016, pe locul patru în UE la proporţia tinerilor (20 – 34 de ani) care nici nu sunt...Citeste mai departe »

Marin Pana

Soluția (logică și echitabilă) de reașezare a fiscalității și stimulare a natalității

Problema echilibrării cheltuielilor cu veniturile bugetare ţine, dincolo de efectul brut al modificării unor taxe cu impact mare în cazul modificării cotelor, precum TVA...Citeste mai departe »

Marin Pana

Gestiunea dezastruoasă a unei creșteri economice spectaculoase: în loc de consolidare, îndatorare

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primul semestru al acestui an un deficit de 2.745 milioane euro, cu 40% mai mare...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avans rapid al inflației – o alimentează prețurile administrate

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în iulie 2017 o creştere prețurilor faţă de luna precedentă de 0,32%, cea mai mare valoare...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Obsesia guvernului pentru Pilonul II de pensii: o comparație a comisioanelor de administrare

Acuzațiile ministrului de Finanțe Ionuț Mișa la adresa administratorilor Pilonului II de pensii, formulate la finele săptămânii trecute configurează ideea că guvernul începe să...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Mai poate fi Franța partenerul strategic al României?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Președintele Republicii Franceze vine într-o (foarte) scurtă vizită în România, ca parte a primului său turneu european, în care dorește să pozeze...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română