De unde cumpără alimente țara cu două treimi din suprafață teren agricol: Ungaria concentrează 58% din deficitul comerțului cu alimente al României

de Marin Pana | 18.8.2013 .

Anul 2013 va fi un an agricol bun, iar așteptările influențelor în PIB sunt mari. Poate prea mari. Căci capacitatea industriei prelucrătoare de-a pune valoare adăugată mare, precum și competitivitatea în zona prelucrării produselor agricole au rămas mult în urma producției ridicate în acest an de hazardul meteo.

Datele centralizate pentru anul 2012 arată că deficitul din comerțul cu alimente și animale vii pe relația Ungaria reprezintă 58% din deficitul pe această grupă de produse. Următoarele trei țări situate în topul deficitelor românești în materie de mâncare sunt Germania ( 39%) și Polonia (28%) și Olanda (12%), toate cu un rezultat situat pe plus în raport cu țara noastră de peste 100 milioane euro.

Astfel, doar din schimburile cu Ungaria și Germania rezultă aproape sold negativ pe zona alimentară. Dacă se adaugă Polonia și Olanda, ajungem la 137% din deficit. Până și o țară relativ mică și fără un potențial agricol deosebit, precum Cehia, induce un deficit de 81,3 milioane euro, echivalent cu mai mult de 9% din deficitul pe catergoria menționată.

(CLIK PENTRU MĂRIRE)

Din tabel se poate observa că Nu resursele naturale și potențialul agricol sunt cheia rezultatelor în schimburile internaționale de produse alimentare. Acestea depind mai degrabă de gradul de dezvoltare și competitivitatea industriei alimentare, capacitatea acesteia de a obține produse cu utilizare intensivă a materiilor prime și cu valoare adăugată ridicată. În acest sens, deficitul față de Suedia este elocvent.

Din păcate nu este imediat disponibilă și o statistică a cantităților comercializate și nici a originii materiilor prime utilizate la realizarea produselor alimebntare comercializate. Am fi putut constata în ce măsură exportăm produse cu volum mare și valoare adăugată mai redusă și importăm cantități mici dar intens procesate, la un preț mai ridicat.

Intersant este că gradul de acoperire al importurilor de produse alimentare cu exportul de produse alimentare este, practic, același, pe relațiile cu cele două țări care ne generează aproape integral deficitul sectorial din comerțul exterior. Respectiv 30% atât cu Ungaria cât și cu Germania. În raport cu alte țări, precum Franța, Olanda sau Belgia, acest raport este de circa 50%.

Dacă ar fi să luăm aminte la o anumită țară, cea mai defavorabilă situație din punct de vedere al competitivității industriei alimentare, ținând cont de raportul calitate-preț, o înregistrăm cu Polonia. În raport cu această țară, gradul de acoperire sectorial coboară spre nivelul ridicol de 8%. Care ne spune că noi putem importa aproape orice de la ei, dar pentru ei nu are rost să importe aproape nimic de la noi.

Nu departe de această situație se află și Cehia ( grad de acoperire sectorail de 18%), ceea ce explică deficitul semnificativ cu această țară, deși volumul schimburilor este relativ mic. Pentru referință, soldul neagtiv al României față de Bulgaria este de două ori și jumătate mai mic, deși volumul schimburilor este de peste cinci ori mai mare.

Pe partea de rezultate pozitive apar, oarecum surprinzător, țări precum Spania ( +132,2 milioane euro la un volum al schimburilor de 288,8 milioane euro ) și Italia (+15,6 milioane euro la un volum al schimburilor de 452,2 milioane euro). Acestora li se adaugă Grecia (cu care avem un excedent de 42,3 milioane euro) și Marea Britanie (+30 milioane euro).

Publicat la data de 18.8.2013 .

4 comentarii

  1. sorin
    18.8.2013, 9:54 am

    Cred ca mai este o problema. In tara, nu avem unde sa desfacem produsele agricole, asta si explica subdezvoltarea industriei procesatoare. Lanturile de supermarketuri sunt germane preponderent. Si, ca sa vezi, urmarea este ca in ele gasesti ceapa din Austria, cartofi din Germania, telina din Olanda, de toate din Ungaria. Se va produce mult si in Romania, abia cand pamantul va fi al tarilor de mai sus. Abia atunci va fi asigurata desfacerea care va duce la dezvoltarea rapida a unitatilor procesatoare.

    • victor L
      19.8.2013, 9:47 am

      @ sorin,
      domnule, aveti oarece dreptate, dar.
      “Dar” reprezinta: slaba productivitate si, probabil, calitate.

    • adrian
      19.8.2013, 7:11 pm

      Aberezi
      In primul rand lanturile de magazine aduc ce se vinde , pe ei nu ii intereseaza ca e german ca e austriac. Pe ei ii intereseaza profitul.

      Doi la mana , intre austrieci si unguri e o ura mai mare decat intre noi si unguri , asa ca nu aprecia comertul pe criteriul asta.

      trei , cand o sa se alieze si taranii de la noi , sa lase capra vecinului in pace si sa vanda impreuna tone de produse catre un lant comercial atunci vei vedea produse romanesti.
      Tu te astepti ca astia de la Cora de ex. care vand tone de alimente zilnic sa semneze contracte cu badea cartan care vrea sa vanda 5 saci de gulii?

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenţie la cursul de schimb, în țara care consumă din import!

Poate că ar fi util să vedem cum au evoluat în timp prognozele referitoare la cursul de schimb euro/leu efectuate de Comisia Naţională de...Citeste mai departe »

Marin Pana

Încă un paradox: Țara cu cea mai mare creștere a prosperității oficiale din care fug cei mai mulți oameni în timp de pace

Populaţia rezidentă a României a fost la 1 ianuarie 2017 de 19.638 mii persoane, în scădere cu 122 de mii de persoane faţă de...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română