De unde cumpără alimente țara cu două treimi din suprafață teren agricol: Ungaria concentrează 58% din deficitul comerțului cu alimente al României

De Marin Pana | 18.8.2013 .

Anul 2013 va fi un an agricol bun, iar așteptările influențelor în PIB sunt mari. Poate prea mari. Căci capacitatea industriei prelucrătoare de-a pune valoare adăugată mare, precum și competitivitatea în zona prelucrării produselor agricole au rămas mult în urma producției ridicate în acest an de hazardul meteo.

Datele centralizate pentru anul 2012 arată că deficitul din comerțul cu alimente și animale vii pe relația Ungaria reprezintă 58% din deficitul pe această grupă de produse. Următoarele trei țări situate în topul deficitelor românești în materie de mâncare sunt Germania ( 39%) și Polonia (28%) și Olanda (12%), toate cu un rezultat situat pe plus în raport cu țara noastră de peste 100 milioane euro.

Astfel, doar din schimburile cu Ungaria și Germania rezultă aproape sold negativ pe zona alimentară. Dacă se adaugă Polonia și Olanda, ajungem la 137% din deficit. Până și o țară relativ mică și fără un potențial agricol deosebit, precum Cehia, induce un deficit de 81,3 milioane euro, echivalent cu mai mult de 9% din deficitul pe catergoria menționată.

(CLIK PENTRU MĂRIRE)

Din tabel se poate observa că Nu resursele naturale și potențialul agricol sunt cheia rezultatelor în schimburile internaționale de produse alimentare. Acestea depind mai degrabă de gradul de dezvoltare și competitivitatea industriei alimentare, capacitatea acesteia de a obține produse cu utilizare intensivă a materiilor prime și cu valoare adăugată ridicată. În acest sens, deficitul față de Suedia este elocvent.

Din păcate nu este imediat disponibilă și o statistică a cantităților comercializate și nici a originii materiilor prime utilizate la realizarea produselor alimebntare comercializate. Am fi putut constata în ce măsură exportăm produse cu volum mare și valoare adăugată mai redusă și importăm cantități mici dar intens procesate, la un preț mai ridicat.

Intersant este că gradul de acoperire al importurilor de produse alimentare cu exportul de produse alimentare este, practic, același, pe relațiile cu cele două țări care ne generează aproape integral deficitul sectorial din comerțul exterior. Respectiv 30% atât cu Ungaria cât și cu Germania. În raport cu alte țări, precum Franța, Olanda sau Belgia, acest raport este de circa 50%.

Dacă ar fi să luăm aminte la o anumită țară, cea mai defavorabilă situație din punct de vedere al competitivității industriei alimentare, ținând cont de raportul calitate-preț, o înregistrăm cu Polonia. În raport cu această țară, gradul de acoperire sectorial coboară spre nivelul ridicol de 8%. Care ne spune că noi putem importa aproape orice de la ei, dar pentru ei nu are rost să importe aproape nimic de la noi.

Nu departe de această situație se află și Cehia ( grad de acoperire sectorail de 18%), ceea ce explică deficitul semnificativ cu această țară, deși volumul schimburilor este relativ mic. Pentru referință, soldul neagtiv al României față de Bulgaria este de două ori și jumătate mai mic, deși volumul schimburilor este de peste cinci ori mai mare.

Pe partea de rezultate pozitive apar, oarecum surprinzător, țări precum Spania ( +132,2 milioane euro la un volum al schimburilor de 288,8 milioane euro ) și Italia (+15,6 milioane euro la un volum al schimburilor de 452,2 milioane euro). Acestora li se adaugă Grecia (cu care avem un excedent de 42,3 milioane euro) și Marea Britanie (+30 milioane euro).

Publicat la data de 18.8.2013 .

4 comentarii

  1. sorin
    18.8.2013, 9:54 am

    Cred ca mai este o problema. In tara, nu avem unde sa desfacem produsele agricole, asta si explica subdezvoltarea industriei procesatoare. Lanturile de supermarketuri sunt germane preponderent. Si, ca sa vezi, urmarea este ca in ele gasesti ceapa din Austria, cartofi din Germania, telina din Olanda, de toate din Ungaria. Se va produce mult si in Romania, abia cand pamantul va fi al tarilor de mai sus. Abia atunci va fi asigurata desfacerea care va duce la dezvoltarea rapida a unitatilor procesatoare.

    • victor L
      19.8.2013, 9:47 am

      @ sorin,
      domnule, aveti oarece dreptate, dar.
      “Dar” reprezinta: slaba productivitate si, probabil, calitate.

    • adrian
      19.8.2013, 7:11 pm

      Aberezi
      In primul rand lanturile de magazine aduc ce se vinde , pe ei nu ii intereseaza ca e german ca e austriac. Pe ei ii intereseaza profitul.

      Doi la mana , intre austrieci si unguri e o ura mai mare decat intre noi si unguri , asa ca nu aprecia comertul pe criteriul asta.

      trei , cand o sa se alieze si taranii de la noi , sa lase capra vecinului in pace si sa vanda impreuna tone de produse catre un lant comercial atunci vei vedea produse romanesti.
      Tu te astepti ca astia de la Cora de ex. care vand tone de alimente zilnic sa semneze contracte cu badea cartan care vrea sa vanda 5 saci de gulii?

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Mixul capital autohton / capital străin: problemele de cantitate, problemele de calitate

mecanism-economy “Din punct de vedere al mediului de afaceri (…) economia României traiește un mare moment de schimbare. Cred că modelul de dezvoltare bazat în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Speranța de viață sănătoasă în România: o radiografie în context european

speranta viata multime Speranța de viață sănătoasă la naștere se situează în România la 59 de ani atât pentru femei cât și pentru bărbați, potrivit datelor prelucrate...Citeste mai departe »

Marin Pana

Lista de disfuncții ale bugetului care a revenit pe plus după primele patru luni

executie bugetara t1 Bugetul general consolidat a înregistrat la finele lunii aprilie 2016 un mic excedent de 127,2 milioane lei, sumă echivalentă cu 0,02% din PIB estimat...Citeste mai departe »

Marin Pana

România – între impozitarea americană și cheltuiala europeană : Cum își cheltuie SUA banii, cu focus pe salariile din sănătate și educație

leu-euro-dolar Pentru a vedea cum se cheltuie banii într-o țară dezvoltată și care sunt raporturile dintre salariile diferitelor categorii sociale am ales ca referință SUA....Citeste mai departe »

Victor Bratu

Paradoxul energetic al României: independență mare, securitate mică

gaze transgaz Mizând greșit, de zeci de ani, doar pe ideea asigurii independenței energetice, România este pusă în situația să caute azi calea spre securitate energetică....Citeste mai departe »
valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Criza de legitimitate şi nevoia unui discurs refondator al Uniunii Europene

Puncte cheie: După eşecul Tratatului Constituţional din 2005, respins (surprinzător, în contextul optimist de atunci) în referendumurile din Franţa şi Olanda, Uniunea Europeană a...Citeste mai departe »

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Comentarii

Valentin Naumescu / Criza de legitimitate şi nevoia unui discurs refondator al Uniunii Europene

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După eşecul Tratatului Constituţional din 2005, respins (surprinzător, în contextul optimist de atunci) în referendumurile din Franţa şi Olanda, Uniunea Europeană a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Treaba băncii centrale este să plece cu băutura…

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

…chiar inainte sa inceapa petrecerea. Cam asta ar fi traducerea adaptata a unei glume facute de unul dintre presedintii Fed,  William McChesney Martin, care...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / În apărarea Europei: De ce şi cum trebuie combătut euroscepticismul

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos au fost inspirate de un studiu lansat recent de Institutul European din România, intitulat “Combaterea euroscepticismului, extremismului/radicalizării şi consolidarea încrederii...Citeste mai departe »

Măsura uitată a Guvernului Boc: supraimpozitarea economisirii asemeni speculațiilor financiare. Efecte

mp21

Marin Pana

În goana după banii necesari procesului de echilibrare bugetară, Guvernul Boc a redus cu 25% salariile bugetarilor, a majorat TVA de la 19% la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Autodiscreditarea SRI și Europa teroristă

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O problemă falsă și perfidă – în spațiul de discuție european : renunțăm la ”confort și libertăți individuale” (să se observe că pe primul...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Reversul medaliei investițiilor străine

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Cei care sunteti familiarizati cu comentariile mele stiti ca sunt un avocat al cresterii atractivitatii Romaniei pentru investitiile straine directe. Nu este de conceput...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / 20 de contra-argumente la darea în plată

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Ce vină avem noi, ceilalți debitori? Dar noi, cei care am plătit la greu pană acum ratele, sau noi, cei care vrem să luăm...Citeste mai departe »

Avatarurile creditelor în franci elvețieni

mp21

Marin Pana

Achiziția de case cu rate inițial mici în franci elvețieni seamănă cu o vorbă englezească: ”Anticipation is half the fun”. Prin urmare, din două...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Lumea dobânzilor ultra-mici; dobânzi negative ?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza. Sa ne gandim la dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive...Citeste mai departe »

Ionuț Dumitru / „Darea în plată” – populism vs. rațiune

ionut-dumitru

Ionut Dumitru

* Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat La sfarsitul lunii noiembrie 2015 s-a adoptat...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / Clasa săracă merge-n paradis, clasa avută – în paradisuri fiscale și la Davos. Clasa de mijloc merge la bancă

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Represiunea financiară. Noua realitate economică și clasa de mijloc Represiunea financiară prezentă este o consecință a hiper-monetarismului global emis de marile bănci centrale, într-un...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Euro, un edificiu cu bulină roșie

Aurelian-Dochia-

Aurelian Dochia

O buna parte a economistilor care s-au exprimat pe aceasta tema considera ca Romania nu este pe deplin pregatita pentru aderarea la moneda comuna...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română