La obiect

T1 2018 – pensia medie lunară, cu peste zece procente mai mare faţă de anul trecut, puterea de cumpărare cam cu 5% mai mare

În primul trimestru din 2018, pensia medie lunară a fost de 1.122 lei, cu zece lei sau 0,9% mai puţin faţă de trimestrul precedent. Totodată,… Mai mult

13.06.2018

Evenimentul

Sub ochii Chinei și Rusiei: Acordul Trump – Kim, un progres mai curând simbolic în absența detaliilor concrete, urmează negocieri grele

Acordul semnat marți de președintele SUA, Donald Trump, și de cel al Coreei de Nord, Kim Jong Un, consemnează angajamentul coreean privind denuclearizarea completă în… Mai mult

12.06.2018

La obiect

Inflația anuală a ajuns în luna mai la 5,41%: responsabile – legumele, carburanții și tutunul

Inflaţia pe luna mai 2018 a fost de +0,47%, semnificativ peste cea din mai 2017 (+0,28%). Ceea ce a trimis, prin efect de bază, inflaţia… Mai mult

12.06.2018

La obiect

Creşterea exporturilor a depăşit-o pe cea a importurilor. Totuşi, deficitul comercial lunar a atins din nou miliardul de euro

Deficitul comercial pe luna aprilie 2018 a trecut din nou pragul de 1 miliard de euro, deşi, pentru prima dată în acest an, ritmul de… Mai mult

11.06.2018

De la Bratislava la Sibiu … AMR: 1 an, o lună, două săptămâni și trei zile. Agendă, costuri, oportunități

de Gabriela Drăgan , 12.11.2017

Arătam în articolul anterior că exercitarea unei Președinții a Consiliului UE reprezintă o obligație care revine fiecărui stat membru la fiecare șase luni și plasam această instituție în ansamblul instituțional al Uniunii pentru a ușura înțelegerea diferențelor între atribuțiile și modul de lucru al Consiliului în raport cu atribuțiile și modul de lucru al Comisiei și Parlamentul.

Astăzi vom insista pe modificările aduse de Tratatul de la Lisabona în președinției Consiliului UE și a Consiliului European pentru a plasa astfel cât mai corect summitul care se va desfășura la Sibiu pe perioada președinției noastre. Pentru că tema costurilor unei Președinții preocupă în egală măsură, ea va fi abordată în a doua parte.

Summitul informal de la Sibiu, 9 mai 2019

  • Deși România va deține Președinția Consiliului, trebuie reiterat faptul că ea nu va deține nici Președinția Consiliului European și nici pe cea a Consiliului pentru Afaceri Externe, fiecare din cele două structuri fiind coordonate de câte un președinte permanenti. Aceasta înseamnă că, dacă înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona (1 decembrie 2009), președinția rotativă a Consiliului acoperea cele trei poziții, după acest moment, președinția rotativă este distinctă de Președinția Consiliului European și nu mai acoperă decât 9 din cele 10 formațiuni ale Consiliuluiii. Această nouă realitate i-a determinat pe mulți analiști să considere că importanța și vizibilitatea președinției Consiliului au scăzut mult în raport cu situația anterioară anului 2009.

  • Separarea celor două președinții a făcut ca după 1 decembrie 2009 (momentul intrării în vigoare a Tratatului Lisabona)iii summit – urile informale organizate de Consiliul European împreună cu statul care deține președinția rotativă să devină extrem de vizibile și, astfel, extrem de importante în reorientarea agendei Uniunii. Așa s-a întâmplat la Bratislava, pe perioada președinției slovace (semestrul al II-lea 2016), după rezultatul referendumului din 23 iunie 2016 din Regatul Unit, și, cu siguranță, așa se va întâmpla la Sibiu, pe perioada președinției române.

  • Summitul de la Sibiu a fost inițial anunțat de Jean-Claude Juncker, în discursul său privind Starea Uniunii, pronunțat în fața PE la 13 septembrie: “adresez președintelui Tusk și României, țara care va deține Președinția în prima jumătate a anului 2019, invitația de a organiza un summit special în România la 30 martie 2019. Dorința mea este ca acesta să aibă loc în frumosul oraș Sibiu, cunoscut și sub numele de Hermannstadt. Cu această ocazie, ar trebui să ne reunim ca să luăm deciziile necesare pentru o Europă mai unită, mai puternică și mai democraticăiv. Ulterior, aflat la lucrările Consiliului European din 19-20 octombrie 2017, președintele Iohannis anunța că a stabilit cu preşedintele Consiliului, Donald Tusk, că întâlnirea informală de la Sibiu, anunţată anterior de Jean-Claude Juncker, să aibă loc pe 9 mai 2019, de Ziua Europeiv.

  • Semestrul I 2019 va fi cu certitudine marcat de cel puțin trei evenimente: Brexitvi, alegerile pentru Parlamentul Europeanvii și negocierile privind viitorul cadru financiar multianual de după anul 2020. Alegerile pentru Parlamentul European anunță schimbul de ștafetă instituțională între Parlamentul și Comisia care au acționat în perioada 2014-2019 și noul Parlament și noua Comisie, care-și vor desfășura activitatea în perioada 2019-2024. Schimbările radicale de echipe aflate la conducerea Uniunii (vom asiata la instalarea noului Parlament în iunie, a noii Comisii în perioada iulie-septembrie/octombrie, a noului președinte al Consiliului European, în noiembrie/decembrie), transformă întâlnirea de la Sibiu în probabil ultima în care actualii lideri UE se vor întâlni pentru a concluziona asupra viitoarei agende strategice a Uniunii.

Costurile Președinției Consiliului

  • În medie, costurile unei Președinții a Consiliului se plasează undeva între 60 milioane euro (costul președinției lituaniene) a fost de 62 milioane) și 80 milioane euro (bugetul președinției slovace a fost de circa 70 milioane euro), ceea ce nu înseamnă însă că sumele cheltuite nu se pot plasa și peste (precum în cazul președinției poloneze, care a depășit 100 milioane euro) sau sub aceste limite (precum ultima președinție olandeză, care și-a redus la maxim costurile și nu a mai investit nici măcar în modificarea logoului, folosindu-l pe cel anterior). Costurile respective merg către pregătirea și derularea efectivă a președinției în termeni de resurse umane (cheltuieli de formare, posturi temporare, etc), logistică, clădiri, IT, comunicare (logo, site, etc). Sursele de finanțare provin dominant din bugetele naționale, statele membre putând însă atrage și alte surse de finanțare. Președinția poloneză, de pildă, a folosit, pe lângă resursele bugetare proprii, fonduri UE și fonduri OIF.

  • Site-ul oficial al Președinției lituaniene, care este și unul printre cele foarte puține care oferă informații concrete și detaliate privind modul în care a fost utilizat bugetul Președinției, ne arată că din cele 62 de milioane, peste jumătate (32.4 mil euro) au acoperit cheltuieli legate de pregătirea acestui proces (precum cele privind formarea personalului, organizarea de întâlniri cu partenerii naționali și din Trio, susținerea celor 102 posturi temporare create la Reprezentanța Permanentă de la Bruxelles, etc), alte circa 20 milioane euro au mers către organizarea reuniunilor în Lituania (cheltuielile cu echipamentul IT, catering, comunicare, dezvoltarea și implementarea unui sistem de acreditare, costurile de securitate ale invitaților care au vizitat Lituania, cheltuielile de catering, cazare și transport, pregătirea locațiilor pentru întâlniri, etc). Alte 5 milioane euro din acest buget au fost alocate către activități de informare și comunicare (crearea site-ului, logo-ului, cadouri, etc) și alte 4.3 milioane pentru activități desfășurate de cancelaria Primului Ministru, Parlament, etc, în procesul pregătirii și derulării Președinției.

  • Despre bugetul Președinției române aflăm din Memorandumul publicat la finele anului 2016 că „va fi similar celor angajate pentru Preşedinţiile exercitate de alte state membre comparabile ca dimensiune, ca structură a agendei și cu o complexitate asemănătoare a dosarelor gestionate, ridicându-se la câteva zeci de milioane de euro». În elaborarea bugetului se va porni de la dimensiunea guvernamentală a acestuia, suplimentar urmând a fi realizate evaluări la nivelul altor instituţii publice (Administraţia Prezidenţială, Parlamentul României) dar și de la posibilitatea acoperirii prin sponsorizări a unor cheltuieli necesare pregătirii și exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europeneviii.

  • Ulterior, la reuniunea din 14 iunie 2017 a proaspătului Consiliu Interministerial pentru pregătirea şi exercitarea Președinției române la Consiliul UE s-au luat decizii privind modul de elaborare și execuție a bugetului multianual alocat Președinției române la Consiliul UE, privind domeniul resurselor umane și activitățile de protocol. Mai exact, conform comunicatului de presă publicat în secțiunea Președinția română a Consiliului UE (de pe site-ul MAE) bugetul multianual va avea o componentă centrală pe care o va gestiona MAE prin Unitatea de Pregătire a Președinției, iar ministerele vor beneficia de suplimentări de buget pentru activități specifice dedicate pregătirii și exercitării Președinției Consiliului UE.

  • În cazul resurselor umane, s-a decis atât „modificarea cadrului legal pentru crearea condițiilor necesare ca, pe perioada de pregătire și exercitare a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, să se asigure recrutarea, încadrarea, formarea și perfecționarea prin cursuri generale și de specialitate”, precum și „motivarea specialiștilor care vor fi implicați în exercitarea mandatului”. De asemenea, s-a decis modificarea normelor aplicabile acțiunilor de protocol și de reprezentare externă, precum și a celor aplicabile deplasărilor în străinătate, cu scopul facilitării procesului de pregătire şi exercitare a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene”.

Nu în ultimul rând, câteva necesare precizări de natură, să spunem, „metodologică”, privind structurile instituționale responsabile în România de gestionarea acestui proces:

  • Instituția coordonatoare a procesului de pregătire a viitoarei Președinții, în cazul României, este Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul ministrului delegat pentru afaceri europene. Acesta este responsabil de coordonarea pregătirii în domenii precum: resursele umane, organizarea logistică, protocolul, bugetul, achizițiile publice, tehnologia informației, procedurile de securitate, etc.

  • Procesul de pregătire a preluării Președinției Consiliului a început în iulie 2016, în cadrul Cancelariei Prim-ministrului Dacian Cioloș, când, sub coordonarea secretarului de stat pentru afaceri europene din cadrul MAE, a fost creată Unitatea pentru Pregătirea Președinției române a Consiliului UE 2019. Ulterior, la finele anului 2016 a fost dat publicității un prim Memorandum și un plan de acțiuneix.

  • Schimbarea guvernamentală din decembrie 2016 a dus la resetarea procesului de pregătire și astfel un nou memorandum, însoțit de un nou plan de acțiune, a fost dat publicității la finele lunii martie 2017x. Cu această ocazie a fost anunțată si înființarea Consiliului Interministerial pentru Pregătirea și Exercitarea Președinției României la Consiliul UE, sub coordonarea directă a Prim-ministrului României și a ministrului delegat pentru afaceri europene, la acel moment Sorin Grindeanu, respectiv Ana BirchalL.

  • Actualul ministru delegat pentru Afaceri Europenexi, Victor Negrescu, declara la începutul lunii august 2017 (prezentând concluziile celei de a treia reuniuni a sus-menționatului Consiliu Interministerial) că România deține „viziunea, voința și capacitatea” în a-și îndeplini cu succes mandatulxii. O lună mai târziu, ministrul Negrescu anunța că România „este în grafic cu calendarul de pregătire privind Președinția Consiliului Uniunii Europene și în măsură să organizeze summitul european propus de președintele Juncker (…), la Sibiu”xiii.

Despre ce înseamnă „prioritățile” unei președinții și despre cum pot fi ele identificate și susținute, într-un articol viitor.

i Actualul Președinte al Consiliului European, Donald Tusk, fost prim ministru polonez, se află la al doilea mandat (primul mandat a început la 1 decembrie 2014, al doilea, în curs, se va termina la 30 noiembrie 2019). El a preluat președinția de la primul președinte ales, Herman Van Rompuy, fost prim ministru belgian (primul mandat, 1 decembrie 2009 – 31 mai 2012, al doilea, 1 iunie 2012-30 noiembrie 2014). Poziția de Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate a fost ocupată după 2009 de Catherine Ashton (1 decembrie 2009-1 noiembrie 2014) și ulterior de către Federica Mogherini (din 1 noiembrie 2014- în prezent).

ii Ultima președinție rotativă a Consiliului UE (de Miniștri), care a însemnat și președinția Consiliului European, a fost cea a Suediei, în semestrul al II-lea 2009, din 2010, începând cu președinția spaniolă, coordonarea întâlnirilor la nivel înalt ale șefilor de stat și guverne din UE nu a mai fost asigurată prin rotație, de către fiecare stat membru, ci de către un președinte permanent, ales de ceilalți membri ai Consiliului European pentru doi ani și jumătate, cu posibilitatea reînnoirii.

iii Conform Art.15(3) TUE, Consiliul European se întrunește de cel puțin două ori pe semestru sau mai des, dacă situația o impune. Este convocat de președintele său și reunește șefii de stat și de guverne ai statelor membre, președintele Comisiei Europene, Înaltul Reprezentant și, de regulă, la începutul reuniunii, și președintele Parlamentului European. Membrii Consiliului European se pot reuni și în format informal, precum a fost cel de la Bratislava, din 16 septembrie 2016.

ivJean Claude Juncker, Discursul privind Starea Uniunii, disponibil pe http://europa.eu/rapid/press-release_SPEECH-17-3165_ro.htm

vi Termenul limită pentru încheierea negocierilor privind ieșirea Regatului Unit din UE, proces inițiat prin activarea Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona de către premierul britanic Theresa May pe 29 martie 2017, este 29 martie 2019. Evident, părțile pot cădea de acord să extindă acest termen, pentru moment însă, nici UE, nici Regatul Unit nu a pomenit despre o astfel de eventualitate. În fapt, în viziunea negociatorului UE, Michel Barnier, Regatul Unit ar trebui să părăsească UE înainte de alegerile pentru Parlamentul European din mai/iunie 2019, opinie împărtășită și de alte state membre.

vii Din cauza Brexit-ului, modul de alocare al celor 73 de locuri, care revin deocamdată Regatului Unit, în structura viitorului PE, reprezintă încă o necunoscută. O posibilă soluție este reprezentată de realocarea acestor locuri anumitor state membre pentru a reduce unele inegalități de reprezentare, o alta este de a crea o listă pan-europeană de candidați, ar putea exista însă și alte propuneri, rămâne de văzut.

viii Memorandum, Plan de acțiune pentru pregătirea Președinției României la Consiliul UE în primul semestrul 2019, Lazăr Comănescu, ministrul afacerilor externe către PM Dacian Cioloș, disponibil la http://gov.ro/fisiere/stiri_fisiere/Memorandum_cu_tema_Planul_de_ac%C8%9Biune_pentru_preg%C4%83tirea_Pre%C8%99edin%C8%9Biei_Rom%C3%A2niei_la_Consiliul_UE_%C3%AEn_primul_semestru2019.pdf

ix Memorandum, Plan de acțiune pentru pregătirea Președinției României la Consiliul UE în primul semestrul 2019, Lazăr Comănescu, ministrul afacerilor externe către PM Dacian Cioloș, disponibil la http://gov.ro/fisiere/stiri_fisiere/Memorandum_cu_tema_Planul_de_ac%C8%9Biune_pentru_preg%C4%83tirea_Pre%C8%99edin%C8%9Biei_Rom%C3%A2niei_la_Consiliul_UE_%C3%AEn_primul_semestru2019.pdf

x Memorandum și plan de acțiune, Accelerarea procesului de pregătire a Președinției României la Consiliul UE în primul semestru al 2019, Teodor-Viorel MELEȘCANU, Ministrul Afacerilor Externe, Ana BIRCHALL, Ministrul Delegat pentru Afaceri Europene către Sorin Mihai GRINDEANU, Prim-ministru, disponibil la https://afacerieuropene.mae.ro/sites/ae.mae.ro/files/pdf%60s/memorandum_gov_pres_2019.pdf și https://afacerieuropene.mae.ro/sites/ae.mae.ro/files/pdf%60s/plan_de_actiune_pres_019.pdf

xi Acest portofoliu a început la 29 iunie 2017 (prezentare de pe site-ul MAE)

xiii http://afacerieuropene.mae.ro/local-news/2562

***
Gabriela Drăgan este director general al Institutului European din România

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.11.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Președintele cere Comisiei de la Veneția să emită cât mai curând raportul preliminar privind modificarea legilor Justiției

Vladimir Ionescu

Bogdan Dima, consilier de stat în Administrația prezidențială și reprezentantul acesteia la ședința Comisiei de la Veneția de vineri, în care s-a discutat reforma Justiției… Mai mult

Stiri

Liviu Dragnea anunță dictatura prin Ordonanțe: ”Abordarea procedurală corectă prin Parlament e greșită, de la legea fondului de investiții la legile justiției. Vom fi mai fermi și mai radicali”

Razvan Diaconu

”Am decis să fim mult mai fermi și mai radicali. Maniera mea de a avea o abordare procedurală corectă, în Parlament, s-a dovedit greșită. În… Mai mult

Stiri

România a preluat președinția Consiliului Guvernatorilor Băncii Europene pentru Investiții

Vladimir Ionescu

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici  a fost numit președintele Consiliului Guvernatorilor, la Banca Europeană pentru Investiții (BEI), în cadrul reuniunii anuale desfășurată vineri, la Luxembourg.… Mai mult

Stiri

Ana Gomes, europarlamentar S&D, la RFI: Când un politician condamnat nu se retrage singur, ar trebui suspendat

Iulian Soare

Dacă un politician cu probleme în justiţie nu se retrage singur din funcţie, ca să nu-şi pună într-o situaţie jenantă şi partidul şi familia politică,… Mai mult

Stiri

Modificările Codului de procedură penală, în analiza DNA: Sunt contrazise principii elementare ale investigației penale

Vladimir Ionescu

Unele modificări ale Codului de procedură penală contravin unor principii elementare privind investigațiile penale, iar altele încalcă drepturile victimelor sau pot da naștere la interpretări… Mai mult

Stiri

Președintele trimite la reexaminare modificările aduse Legii CSM

Vladimir Ionescu

Preşedintele Klaus Iohannis a retrimis Parlamentului spre reexaminare una dintre legile conținute de primul pachet pe Justiție – cea care se referă la organizarea și… Mai mult

Stiri

Neîncrederea în clasa politică la putere amplifică ritmul creșterii dobânzilor: ROBOR la toate scadențele peste 3%

Adrian N Ionescu

Dobânzile interbancare la toate scadențele au făcut un salt semnificativ vineri, a doua zi după ce președintele Camerei Deputaților și liderul celui mai mare partid… Mai mult