De ce nu merge relaxarea fiscală anunțată de guvern: Rolul critic jucat de MTO în procesul de aderare la euro

de Marin Pana | 11.3.2015 .

deficit_bugetarInvocând necesitatea de a face investiții mai consistente în infrastructură și majorarea cheltuielilor pentru apărare până la 2% din PIB în 2017 și pe fondul modificărilor de amploare în fiscalitate, Executivul a anunțat intenția de a solicita Comisiei Europene reeșalonarea calendarului de atingere a obiectivului bugetar pe termen mediu (deja celebrul MTO sau medium term objective – în lb. engleză).

Or, Pactul de Stabilitate și Creștere convenit de statele membre UE cere asigurarea sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice prin politici fiscale prudente.
Acestea includ, pe partea de prevenție:

  • politici sănătoase din punct de vedere structural
  • marje de siguranță pentru acomodarea unor evoluții ciclice nefavorabile, pentru costul îmbătrânirii populației și evitarea acumulării unui stoc excesiv de datorie publică
  • evitarea unei dinamici excesiv de înalte a cheltuielilor publice

MTO sintetizează aceste deziderate și a fost definit ca un prag minim de -1% din PIB pentru deficitul structural aplicabil statelor din Zona Euro sau din ERM II, mecanismul anticameră pentru adoptarea euro.

Acest fapt explică de ce România și-a asumat atingerea acestui obiectiv în 2017, în ideea de a sta durata minimă de doi ani în ERM II și de a putea adopta moneda euro în 2019.

Pragul de -1% este valabil doar dacă datoria publică este scăzută și/sau nu există probleme majore de sustenabilitate pe termen lung, caz în care se reduce la -0,5%.

Problemele generate de îmbătrânirea populației și sustenabilitatea plății pensiilor și de efortul necesar aducerii datoriei publice sub pragul de 60% impus de criteriile de la Mastricht pot anula complet deficitul permis sau chiar să reclame un mic excedent în cazuri speciale (v. tabelul cu situația din state ale UE).

1

Click pentru mărire

Deși România a ieșit din procedura brațului de corecție a deficitului public, care presupunea măsuri de tip Excessive deficit Procedure (EDP) – Procedura în caz de deficit excesiv, în 2013, rămâne sub analiza brațului preventiv al Pactului de Stabilitate și Creștere, atenție!, indiferent de închierea sau nu a unui acord cu Fondul Monetar Internațional.

2

Click pentru mărire

Sub brațul preventiv, există trei tipuri de flexibilitate a cerințelor de ajustare, în funcție de poziția ciclică a economiei (situarea față de PIB-ul potențial, maximul de creștere ce poate fi obținut în condiții stabile) , acomodarea finanțării investițiilor de impact ( așa-numita ”clauză de investiții”) și de acomodarea impactului reformelor structurale majore ( așa-numita ”clauză de reforme”).

România a invocat această din urmă prevedere și a obținut o deviație temporară (+0,25% de la traiectoria de ajustare pentru 2014 și 2015; nu suntem singuri, Bulgaria a avut pentru 2013 și 2014 iar Slovacia pentru 2014). De fapt, situarea cu un output-gap de 0,8% sub PIB-ul potențial nu i-ar fi permis accesarea clauzei în 2015 (regula spune minim 1,5%), dar clauza nu fusese accesată în 2014.

Cu alte cuvinte, situarea în ciclul economic, cu închiderea treptată a output-gap nu ne califică pentru expandarea deficitului public, după cum nici creșterea cheltuielilor militare nu poate fi încadrată la clauzele de flexibilitate permise de PSC.
În plus, derogările de la regula generală nu pot fi stabilite decât pe termen limitat (maxim patru ani), altfel nu am mai putea vorbi despre reguli.

Cât despre acceptarea majorării deficitului public pe considerentul reducerii de fiscalitate, simpla dimensiune a efectului cumulat ( brut de 35,11 miliarde lei pe perioada 2016 – 2019 și cu presupusele efecte favorabile de runda a doua redus la 15,93 miliarde lei) este elocventă pentru a vedea că nu avem șanse de acceptare a programului din partea Comisiei Europene.

Pe scurt, combinația între deficitul majorat pentru investiții în infrastructură și sporirea cheltuielilor pentru apărare și reducerea semnificativă pe termen nedeterminat a nivelului de taxare este greu de imaginat că ar putea păstra echilibrele economice cerute de principiile de bună guvernanță stabilite la nivel european prin Pactul de Stabilitate și Creștere.

Publicat la data de 11.3.2015 .

2 comentarii

  1. Pribeagul
    11.3.2015, 9:41 pm

    Este evident ca datoria publica creste an de an, asta desi nu se face nimic de hazna in domeniul infrastructurii. Ca despre altele, cum ar fi investitii productive, n-are rost sa vorbim. Adica se cheltuie banii nimeni nu stie cum, ceea ce dovedeste ca, conducatorii tarii au fost si sunt niste nenorociti. Ce va mai fi, vom vedea. Dar este clar, daca nu li se pun haturi, nenorocitii astia vor cheltui tot, tot ce avem si ne vor lasa saraci lipiti.

  2. Caliman Eugen-analist dezvoltare economica
    14.3.2015, 3:37 am

    1.Nimic nu este mai evident, decit “zbaterea” premierului Ponta, de a scoate Romania din caderea economica nationala, stiind bine ca evolutia PIB-ului reflecta doar cresterea intreprinderilor industriale si comerciale (supermarketurilor) straine in timp ce PIN (produsul intern net national) a scazut de la an la an.Nimic nu este mai sesizabil, ca vintul saraciei care bate prin buzunarele firmelor si populatiei, dupa cei 8 ani de lipsa a investitiilor industriale straine, care sa anime dezvoltarea generala a tarii.
    2.Constructia de autostrazi prin depasirea deficitului bugetar acceptat de UE, este noul “surogat economic” national al dezvoltarii economice,in lipsa de viziune si proiecte de crestere INDUSTRIALA nationala.Acesta este “la rind”, dupa esecul a:100 de mii de Euro pentru IMM-uri, 25 de mii pentru o ferma la tara, turismul “motor de dezvoltare”(cu gondole, pirtii de schii, patinuare,etc), bani pentru cei ce angajeaza 10 someri, etc, etc.Romania are nevoie de noi sosele si autostrazi, pe care sa se circule in siguranta, dupa explozia numarului de second-handuri auto aduse din Europa occidentala, dar asta nu inseamna neaparat dezvoltare economica.Acest lucru s-ar produce, numai daca Romania ar deveni o zona de tranzit rutier si CFR fara alternative, in conditiile unui boom de transport de durata in zona. Ori, din analiza asezarii tarii si a evolutiei economice a vecinatatilor, nici nu poate fi vorba de asa ceva.Mai mult ca atit, pina la reconstructia industriala, Romania nici nu prea are ce transporta.Constructia rutiera ofera locuri de munca, insa prea putine (si temporare)si nu produce o revolutie pozitiva si de durata in ocuparea populatiei active.In lipsa unui proiect national de reconstructie industriala, postaderare, ori altor sugestii privind “initiative” economice de dezvoltare, acest surogat al “mantuirii economice” prin constructia de autostrazi, este unanim imbratisat politic!
    3.Dincolo de terminologia academica, dezvoltarea prin “relaxarea fiscala”, prin “reesalonarea MTO”, este o “dezvoltare prin indatorare”, ale carei axiome de “fier”, au fost fixate inca in 2006, de un eminent economist roman.
    Prima spune, ca “statul roman, dupa ce a cedat catre state sau firme private straine controlul intregii axe majore a economiei, nu mai dispune de pirghii pentru a desfasura strategii de dezvoltare”, fiind practic lipsit de resursele financiare si materiale, care sa sustina dezvoltarea.Aceasta situatie impune ca pentru a deveni realitate, in loc de “indatorare”, dezvoltarea trebuie orientata spre crearea conditiilor de inalta competitivitate/functionalitate economica, care sa atraga masiv investitiile straine, pentru a suplini lipsa capitalului national pentru dezvoltare.
    A doua conditioneaza dezvoltarea pe credit de existenta “capacitatii institutionale”,de a construi si implementa un “program extrem de concret de dezvoltare economica nationala”, in lipsa caruia banii se duc fara a se regasi in active industriale si infrastructura.
    4.Ambele conditionalitati din fata dezvoltarii, presupun constructia unui “proiect national” postaderare in acest scop.Drama economica si sociala a Romaniei, este ca el nu exista, nu exista cunoasterea minimala privind fundamentele dezvoltarii rapide, nu exista la nivel politic national (si guvernamental)sinteza principiilor generale si speciale ale dezvoltarii economice, lipseste instrumentarul capabil sa transforme banii in intreprinderi industriale si agricole, sint necunoscute tehnicile speciale de “accelerare” a dezvoltarii industriale, nu exista cea mai mica idee despre “creatorii dezvoltarii”, institutionali si operationali,etc.Pe scurt, nu exista un nou model de dezvoltare, alternativ celui bugetar care este restictionat de UE si lipsit de resurele financiare necesare,dupa ce “statul roman a cedat catre state si firme private straine, axa majora a economiei” nationale.
    5.De regula, surogatele economice au viata scurta pina isi arata inutilitatea, dar cu toate acestea au “ocupat” piata si initiativa guvernamentala a dezvoltarii intre 2012-2014. Dupa cum se vede, cea a dezvoltarii prin surogatul relaxarii fiscale, ca resursa pentru “investitii mai consistente”, va ocupa piata stiintifica si practica economica guvernmentala in 2015-2016, urmind a se constata de guvernul viitor, o situatie economica generala si mai proasta ca in 2012.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Atenție la gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt. Excedent de cont curent după prima lună din 2017- explicaţii

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe prima lună a anului în curs din un excedent de 416 milioane euro, rezultat de...Citeste mai departe »

Marin Pana

Productivitatea: atenție la scăderile constante din ultimii 4 ani, pe fondul creșterii economice

Plecând de la investiţiile făcute după aderarea la UE şi ritmul robust în care a evoluat retehnologizarea industriei cu valoare adăugată mai mare, România...Citeste mai departe »

Marin Pana

Adecvarea producției românești la creșterea veniturilor – miza dezvoltării rapide și a echilibrării schimburilor comerciale

România se specializează tot mai mult la capetele spectrului de cerere. Produse de foarte bună calitate pentru piețele externe sau subansamble încorporate la prețuri...Citeste mai departe »

Marin Pana

Festivalul creșterii prin consum de import: Deficitul comercial pe ianuarie 2017 – cu 60% mai mare faţă de aceeaşi lună din 2016

Deficitul comercial pe luna ianuarie 2017 a fost de 602,2 milioane euro, cu aproape 60% mai mari faţă de aceeaşi lună a anului anterior,...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

România, locul 11 mondial între exportatorii de cherestea. Exportul de buștean a crescut cu 50% în 10 ani

România ocupa în 2013 locul 11 în clasamentul mondial de cherestea, cu o valoare de aproape 700 de milioane de dolari a acestor tranzacții....Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5552 lei
4.2149 lei
5.2643 lei

OPINII & EDITORIAL

Andreea Paul / România și talentele: cum le atrage, cum le păstrează

Andreea Paul

A apărut recent Raportul global al competitivităţii talentelor, unde România se află pe locul 55 în lume și pe locul 32 în Europa, din 118...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Cristian Grosu

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română