De ce nu merge relaxarea fiscală anunțată de guvern: Rolul critic jucat de MTO în procesul de aderare la euro

De Marin Pana | 11.3.2015 .

deficit_bugetarInvocând necesitatea de a face investiții mai consistente în infrastructură și majorarea cheltuielilor pentru apărare până la 2% din PIB în 2017 și pe fondul modificărilor de amploare în fiscalitate, Executivul a anunțat intenția de a solicita Comisiei Europene reeșalonarea calendarului de atingere a obiectivului bugetar pe termen mediu (deja celebrul MTO sau medium term objective – în lb. engleză).

Or, Pactul de Stabilitate și Creștere convenit de statele membre UE cere asigurarea sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice prin politici fiscale prudente.
Acestea includ, pe partea de prevenție:

  • politici sănătoase din punct de vedere structural
  • marje de siguranță pentru acomodarea unor evoluții ciclice nefavorabile, pentru costul îmbătrânirii populației și evitarea acumulării unui stoc excesiv de datorie publică
  • evitarea unei dinamici excesiv de înalte a cheltuielilor publice

MTO sintetizează aceste deziderate și a fost definit ca un prag minim de -1% din PIB pentru deficitul structural aplicabil statelor din Zona Euro sau din ERM II, mecanismul anticameră pentru adoptarea euro.

Acest fapt explică de ce România și-a asumat atingerea acestui obiectiv în 2017, în ideea de a sta durata minimă de doi ani în ERM II și de a putea adopta moneda euro în 2019.

Pragul de -1% este valabil doar dacă datoria publică este scăzută și/sau nu există probleme majore de sustenabilitate pe termen lung, caz în care se reduce la -0,5%.

Problemele generate de îmbătrânirea populației și sustenabilitatea plății pensiilor și de efortul necesar aducerii datoriei publice sub pragul de 60% impus de criteriile de la Mastricht pot anula complet deficitul permis sau chiar să reclame un mic excedent în cazuri speciale (v. tabelul cu situația din state ale UE).

1

Click pentru mărire

Deși România a ieșit din procedura brațului de corecție a deficitului public, care presupunea măsuri de tip Excessive deficit Procedure (EDP) – Procedura în caz de deficit excesiv, în 2013, rămâne sub analiza brațului preventiv al Pactului de Stabilitate și Creștere, atenție!, indiferent de închierea sau nu a unui acord cu Fondul Monetar Internațional.

2

Click pentru mărire

Sub brațul preventiv, există trei tipuri de flexibilitate a cerințelor de ajustare, în funcție de poziția ciclică a economiei (situarea față de PIB-ul potențial, maximul de creștere ce poate fi obținut în condiții stabile) , acomodarea finanțării investițiilor de impact ( așa-numita ”clauză de investiții”) și de acomodarea impactului reformelor structurale majore ( așa-numita ”clauză de reforme”).

România a invocat această din urmă prevedere și a obținut o deviație temporară (+0,25% de la traiectoria de ajustare pentru 2014 și 2015; nu suntem singuri, Bulgaria a avut pentru 2013 și 2014 iar Slovacia pentru 2014). De fapt, situarea cu un output-gap de 0,8% sub PIB-ul potențial nu i-ar fi permis accesarea clauzei în 2015 (regula spune minim 1,5%), dar clauza nu fusese accesată în 2014.

Cu alte cuvinte, situarea în ciclul economic, cu închiderea treptată a output-gap nu ne califică pentru expandarea deficitului public, după cum nici creșterea cheltuielilor militare nu poate fi încadrată la clauzele de flexibilitate permise de PSC.
În plus, derogările de la regula generală nu pot fi stabilite decât pe termen limitat (maxim patru ani), altfel nu am mai putea vorbi despre reguli.

Cât despre acceptarea majorării deficitului public pe considerentul reducerii de fiscalitate, simpla dimensiune a efectului cumulat ( brut de 35,11 miliarde lei pe perioada 2016 – 2019 și cu presupusele efecte favorabile de runda a doua redus la 15,93 miliarde lei) este elocventă pentru a vedea că nu avem șanse de acceptare a programului din partea Comisiei Europene.

Pe scurt, combinația între deficitul majorat pentru investiții în infrastructură și sporirea cheltuielilor pentru apărare și reducerea semnificativă pe termen nedeterminat a nivelului de taxare este greu de imaginat că ar putea păstra echilibrele economice cerute de principiile de bună guvernanță stabilite la nivel european prin Pactul de Stabilitate și Creștere.

Publicat la data de 11.3.2015 .

2 comentarii

  1. Pribeagul
    11.3.2015, 9:41 pm

    Este evident ca datoria publica creste an de an, asta desi nu se face nimic de hazna in domeniul infrastructurii. Ca despre altele, cum ar fi investitii productive, n-are rost sa vorbim. Adica se cheltuie banii nimeni nu stie cum, ceea ce dovedeste ca, conducatorii tarii au fost si sunt niste nenorociti. Ce va mai fi, vom vedea. Dar este clar, daca nu li se pun haturi, nenorocitii astia vor cheltui tot, tot ce avem si ne vor lasa saraci lipiti.

  2. Caliman Eugen-analist dezvoltare economica
    14.3.2015, 3:37 am

    1.Nimic nu este mai evident, decit “zbaterea” premierului Ponta, de a scoate Romania din caderea economica nationala, stiind bine ca evolutia PIB-ului reflecta doar cresterea intreprinderilor industriale si comerciale (supermarketurilor) straine in timp ce PIN (produsul intern net national) a scazut de la an la an.Nimic nu este mai sesizabil, ca vintul saraciei care bate prin buzunarele firmelor si populatiei, dupa cei 8 ani de lipsa a investitiilor industriale straine, care sa anime dezvoltarea generala a tarii.
    2.Constructia de autostrazi prin depasirea deficitului bugetar acceptat de UE, este noul “surogat economic” national al dezvoltarii economice,in lipsa de viziune si proiecte de crestere INDUSTRIALA nationala.Acesta este “la rind”, dupa esecul a:100 de mii de Euro pentru IMM-uri, 25 de mii pentru o ferma la tara, turismul “motor de dezvoltare”(cu gondole, pirtii de schii, patinuare,etc), bani pentru cei ce angajeaza 10 someri, etc, etc.Romania are nevoie de noi sosele si autostrazi, pe care sa se circule in siguranta, dupa explozia numarului de second-handuri auto aduse din Europa occidentala, dar asta nu inseamna neaparat dezvoltare economica.Acest lucru s-ar produce, numai daca Romania ar deveni o zona de tranzit rutier si CFR fara alternative, in conditiile unui boom de transport de durata in zona. Ori, din analiza asezarii tarii si a evolutiei economice a vecinatatilor, nici nu poate fi vorba de asa ceva.Mai mult ca atit, pina la reconstructia industriala, Romania nici nu prea are ce transporta.Constructia rutiera ofera locuri de munca, insa prea putine (si temporare)si nu produce o revolutie pozitiva si de durata in ocuparea populatiei active.In lipsa unui proiect national de reconstructie industriala, postaderare, ori altor sugestii privind “initiative” economice de dezvoltare, acest surogat al “mantuirii economice” prin constructia de autostrazi, este unanim imbratisat politic!
    3.Dincolo de terminologia academica, dezvoltarea prin “relaxarea fiscala”, prin “reesalonarea MTO”, este o “dezvoltare prin indatorare”, ale carei axiome de “fier”, au fost fixate inca in 2006, de un eminent economist roman.
    Prima spune, ca “statul roman, dupa ce a cedat catre state sau firme private straine controlul intregii axe majore a economiei, nu mai dispune de pirghii pentru a desfasura strategii de dezvoltare”, fiind practic lipsit de resursele financiare si materiale, care sa sustina dezvoltarea.Aceasta situatie impune ca pentru a deveni realitate, in loc de “indatorare”, dezvoltarea trebuie orientata spre crearea conditiilor de inalta competitivitate/functionalitate economica, care sa atraga masiv investitiile straine, pentru a suplini lipsa capitalului national pentru dezvoltare.
    A doua conditioneaza dezvoltarea pe credit de existenta “capacitatii institutionale”,de a construi si implementa un “program extrem de concret de dezvoltare economica nationala”, in lipsa caruia banii se duc fara a se regasi in active industriale si infrastructura.
    4.Ambele conditionalitati din fata dezvoltarii, presupun constructia unui “proiect national” postaderare in acest scop.Drama economica si sociala a Romaniei, este ca el nu exista, nu exista cunoasterea minimala privind fundamentele dezvoltarii rapide, nu exista la nivel politic national (si guvernamental)sinteza principiilor generale si speciale ale dezvoltarii economice, lipseste instrumentarul capabil sa transforme banii in intreprinderi industriale si agricole, sint necunoscute tehnicile speciale de “accelerare” a dezvoltarii industriale, nu exista cea mai mica idee despre “creatorii dezvoltarii”, institutionali si operationali,etc.Pe scurt, nu exista un nou model de dezvoltare, alternativ celui bugetar care este restictionat de UE si lipsit de resurele financiare necesare,dupa ce “statul roman a cedat catre state si firme private straine, axa majora a economiei” nationale.
    5.De regula, surogatele economice au viata scurta pina isi arata inutilitatea, dar cu toate acestea au “ocupat” piata si initiativa guvernamentala a dezvoltarii intre 2012-2014. Dupa cum se vede, cea a dezvoltarii prin surogatul relaxarii fiscale, ca resursa pentru “investitii mai consistente”, va ocupa piata stiintifica si practica economica guvernmentala in 2015-2016, urmind a se constata de guvernul viitor, o situatie economica generala si mai proasta ca in 2012.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – cel mai prețios atu prin poziția (temporară ?) pe tabloul de bord european

euro-mecanism Potrivit datelor certificate de Eurostat România a respectat anul trecut 13 din cei 14 indicatori stabiliți pentru tabloul de bord al situației macroeconomice din...Citeste mai departe »

Marin Pana

Scadența deficitului bugetar și restrângerea cheltuielilor publice au crescut de 2,5 ori arieratele la bugetul general consolidat. Atenție la sursa arieratelor locale

contabilitatea Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor, arieratele bugetului general consolidat au crescut considerabil pe parcursul acestui an, ajungând să fie de două ori și...Citeste mai departe »

Marin Pana

Relația comercială a României cu Zona Euro: o analiză comparativă cu Polonia, Cehia, Ungaria

comert-exterior-romania1 România ocupă locul 15 în rândul partenerilor comerciali ai zonei Euro, mult în spatele altor țări care au făcut parte din Blocul Estic, precum...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cum ne cheltuim avantajele comparative: Prețul gazelor naturale în economie – ratarea unei oportunități și consecințele pentru România

gaze În contextul scăderii semnificative a prețurilor la resurse energetice, factorii noștri de decizie au ezitat să acționeze și, de unde aveam, de departe, cel...Citeste mai departe »

Marin Pana

Carnagiul de pe șosele: România și accidentele rutiere – o comparație în contextul UE la statistici și măsuri de reducere a mortalității

accident-dn1 Zecile de morți de pe șoselele României din ultimele săptămâni – fie că vorbim de accidentele în lanț de pe Autostrada Soarelui sau cele...Citeste mai departe »
radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Eșecurile celei mai slabe generații de lideri europeni. Renzi, al patrulea premier din UE care ratează un referendum propus chiar de el

Puncte cheie: După David Cameron (Brexitul din 23 iunie), Mark Rutte (6 aprilie, ratificarea Tratatului de Asociere UE-Ucraina, semnat inclusiv de către Olanda, pe...Citeste mai departe »

aurelian dochia

Aurelian Dochia

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Comentarii

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Eșecurile celei mai slabe generații de lideri europeni. Renzi, al patrulea premier din UE care ratează un referendum propus chiar de el

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După David Cameron (Brexitul din 23 iunie), Mark Rutte (6 aprilie, ratificarea Tratatului de Asociere UE-Ucraina, semnat inclusiv de către Olanda, pe...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

aurelian dochia

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Viitorul preşedinte al Franţei, pro-Rusia. Cercul se strânge. Ce facem?

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: François Fillon, fost prim ministru sub președinția lui Sarkozy (2007-2012), a câștigat categoric alegerile primare ale dreptei franceze și va candida la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / America s-a schimbat. Să ne pregătim pentru schimbarea lumii

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Epoca Obama s-a încheiat cu repudierea totală a moştenirii sale politice, lăsându-l în urmă pe Trump, candidatul cu profilul politic şi intelectual...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Nu vă goniți copiii !

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Aproape ca a devenit de bonton sa anunti ca in niciun caz copiii tai nu vor ramane in tara. In momentul in care intrebi...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Problema momentului: cea mai bună situație macroeconomică, la cele mai mari riscuri de instabilitate

valentin-lazea

Valentin Lazea

O recentă declaraţie a guvernatorului BNR a iscat discuţii aprinse în societate. Domnul Mugur Isărescu afirma că niciodată în ultimii 26 de ani situația...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Momentul zero al fiscalizării: de ce și cum ar trebui să fie

gabriel-biris

Gabriel Biris

Revin ca și contribuitor al Curs de guvernare după o perioadă de aproape un an. Cele mai multe din articolele mele anterioare erau despre...Citeste mai departe »

Varujan Pambuccian / O privire în economia iminentă: De ce este nevoie să schimbăm urgent sistemul educațional

varujan-pambuccian1

Varujan Pambuccian

În ultimii ani lumea a intrat într-o epocă nouă, la sfârșitul căreia societatea umană va fi radical diferită de ce este ea azi. Numită...Citeste mai departe »

Claudiu Degeratu / Cui îi este frică de Armata europeană?

claudiu-degeratu

Claudiu Degeratu

În ziua de 17 noiembrie 2015 Franţa a invocat articolul 42.7 din Tratatul de la Lisabona ca urmare a atacurilor teroriste din Paris. A...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un moment care nu trebuia ratat: De ce nu poate România cumpăra documente din Panama

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Proiectul de OUG privind modificări în Codul Fiscal – care face atâta vâlvă de 2 zile – e unul ratat. Secretarul de stat Gabriel...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Europa post-Brexit: o bătălie care merită purtată

valentin-lazea-

Valentin Lazea

(Un text – un adevărat manifest – care ar trebui bătut în cuie pe ușa oricărui european. Dacă ar fi fost până acum, poate...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română