De ce nu merge relaxarea fiscală anunțată de guvern: Rolul critic jucat de MTO în procesul de aderare la euro

de Marin Pana | 11.3.2015 .

deficit_bugetarInvocând necesitatea de a face investiții mai consistente în infrastructură și majorarea cheltuielilor pentru apărare până la 2% din PIB în 2017 și pe fondul modificărilor de amploare în fiscalitate, Executivul a anunțat intenția de a solicita Comisiei Europene reeșalonarea calendarului de atingere a obiectivului bugetar pe termen mediu (deja celebrul MTO sau medium term objective – în lb. engleză).

Or, Pactul de Stabilitate și Creștere convenit de statele membre UE cere asigurarea sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice prin politici fiscale prudente.
Acestea includ, pe partea de prevenție:

  • politici sănătoase din punct de vedere structural
  • marje de siguranță pentru acomodarea unor evoluții ciclice nefavorabile, pentru costul îmbătrânirii populației și evitarea acumulării unui stoc excesiv de datorie publică
  • evitarea unei dinamici excesiv de înalte a cheltuielilor publice

MTO sintetizează aceste deziderate și a fost definit ca un prag minim de -1% din PIB pentru deficitul structural aplicabil statelor din Zona Euro sau din ERM II, mecanismul anticameră pentru adoptarea euro.

Acest fapt explică de ce România și-a asumat atingerea acestui obiectiv în 2017, în ideea de a sta durata minimă de doi ani în ERM II și de a putea adopta moneda euro în 2019.

Pragul de -1% este valabil doar dacă datoria publică este scăzută și/sau nu există probleme majore de sustenabilitate pe termen lung, caz în care se reduce la -0,5%.

Problemele generate de îmbătrânirea populației și sustenabilitatea plății pensiilor și de efortul necesar aducerii datoriei publice sub pragul de 60% impus de criteriile de la Mastricht pot anula complet deficitul permis sau chiar să reclame un mic excedent în cazuri speciale (v. tabelul cu situația din state ale UE).

1

Click pentru mărire

Deși România a ieșit din procedura brațului de corecție a deficitului public, care presupunea măsuri de tip Excessive deficit Procedure (EDP) – Procedura în caz de deficit excesiv, în 2013, rămâne sub analiza brațului preventiv al Pactului de Stabilitate și Creștere, atenție!, indiferent de închierea sau nu a unui acord cu Fondul Monetar Internațional.

2

Click pentru mărire

Sub brațul preventiv, există trei tipuri de flexibilitate a cerințelor de ajustare, în funcție de poziția ciclică a economiei (situarea față de PIB-ul potențial, maximul de creștere ce poate fi obținut în condiții stabile) , acomodarea finanțării investițiilor de impact ( așa-numita ”clauză de investiții”) și de acomodarea impactului reformelor structurale majore ( așa-numita ”clauză de reforme”).

România a invocat această din urmă prevedere și a obținut o deviație temporară (+0,25% de la traiectoria de ajustare pentru 2014 și 2015; nu suntem singuri, Bulgaria a avut pentru 2013 și 2014 iar Slovacia pentru 2014). De fapt, situarea cu un output-gap de 0,8% sub PIB-ul potențial nu i-ar fi permis accesarea clauzei în 2015 (regula spune minim 1,5%), dar clauza nu fusese accesată în 2014.

Cu alte cuvinte, situarea în ciclul economic, cu închiderea treptată a output-gap nu ne califică pentru expandarea deficitului public, după cum nici creșterea cheltuielilor militare nu poate fi încadrată la clauzele de flexibilitate permise de PSC.
În plus, derogările de la regula generală nu pot fi stabilite decât pe termen limitat (maxim patru ani), altfel nu am mai putea vorbi despre reguli.

Cât despre acceptarea majorării deficitului public pe considerentul reducerii de fiscalitate, simpla dimensiune a efectului cumulat ( brut de 35,11 miliarde lei pe perioada 2016 – 2019 și cu presupusele efecte favorabile de runda a doua redus la 15,93 miliarde lei) este elocventă pentru a vedea că nu avem șanse de acceptare a programului din partea Comisiei Europene.

Pe scurt, combinația între deficitul majorat pentru investiții în infrastructură și sporirea cheltuielilor pentru apărare și reducerea semnificativă pe termen nedeterminat a nivelului de taxare este greu de imaginat că ar putea păstra echilibrele economice cerute de principiile de bună guvernanță stabilite la nivel european prin Pactul de Stabilitate și Creștere.

Publicat la data de 11.3.2015 .

2 comentarii

  1. Pribeagul
    11.3.2015, 9:41 pm

    Este evident ca datoria publica creste an de an, asta desi nu se face nimic de hazna in domeniul infrastructurii. Ca despre altele, cum ar fi investitii productive, n-are rost sa vorbim. Adica se cheltuie banii nimeni nu stie cum, ceea ce dovedeste ca, conducatorii tarii au fost si sunt niste nenorociti. Ce va mai fi, vom vedea. Dar este clar, daca nu li se pun haturi, nenorocitii astia vor cheltui tot, tot ce avem si ne vor lasa saraci lipiti.

  2. Caliman Eugen-analist dezvoltare economica
    14.3.2015, 3:37 am

    1.Nimic nu este mai evident, decit “zbaterea” premierului Ponta, de a scoate Romania din caderea economica nationala, stiind bine ca evolutia PIB-ului reflecta doar cresterea intreprinderilor industriale si comerciale (supermarketurilor) straine in timp ce PIN (produsul intern net national) a scazut de la an la an.Nimic nu este mai sesizabil, ca vintul saraciei care bate prin buzunarele firmelor si populatiei, dupa cei 8 ani de lipsa a investitiilor industriale straine, care sa anime dezvoltarea generala a tarii.
    2.Constructia de autostrazi prin depasirea deficitului bugetar acceptat de UE, este noul “surogat economic” national al dezvoltarii economice,in lipsa de viziune si proiecte de crestere INDUSTRIALA nationala.Acesta este “la rind”, dupa esecul a:100 de mii de Euro pentru IMM-uri, 25 de mii pentru o ferma la tara, turismul “motor de dezvoltare”(cu gondole, pirtii de schii, patinuare,etc), bani pentru cei ce angajeaza 10 someri, etc, etc.Romania are nevoie de noi sosele si autostrazi, pe care sa se circule in siguranta, dupa explozia numarului de second-handuri auto aduse din Europa occidentala, dar asta nu inseamna neaparat dezvoltare economica.Acest lucru s-ar produce, numai daca Romania ar deveni o zona de tranzit rutier si CFR fara alternative, in conditiile unui boom de transport de durata in zona. Ori, din analiza asezarii tarii si a evolutiei economice a vecinatatilor, nici nu poate fi vorba de asa ceva.Mai mult ca atit, pina la reconstructia industriala, Romania nici nu prea are ce transporta.Constructia rutiera ofera locuri de munca, insa prea putine (si temporare)si nu produce o revolutie pozitiva si de durata in ocuparea populatiei active.In lipsa unui proiect national de reconstructie industriala, postaderare, ori altor sugestii privind “initiative” economice de dezvoltare, acest surogat al “mantuirii economice” prin constructia de autostrazi, este unanim imbratisat politic!
    3.Dincolo de terminologia academica, dezvoltarea prin “relaxarea fiscala”, prin “reesalonarea MTO”, este o “dezvoltare prin indatorare”, ale carei axiome de “fier”, au fost fixate inca in 2006, de un eminent economist roman.
    Prima spune, ca “statul roman, dupa ce a cedat catre state sau firme private straine controlul intregii axe majore a economiei, nu mai dispune de pirghii pentru a desfasura strategii de dezvoltare”, fiind practic lipsit de resursele financiare si materiale, care sa sustina dezvoltarea.Aceasta situatie impune ca pentru a deveni realitate, in loc de “indatorare”, dezvoltarea trebuie orientata spre crearea conditiilor de inalta competitivitate/functionalitate economica, care sa atraga masiv investitiile straine, pentru a suplini lipsa capitalului national pentru dezvoltare.
    A doua conditioneaza dezvoltarea pe credit de existenta “capacitatii institutionale”,de a construi si implementa un “program extrem de concret de dezvoltare economica nationala”, in lipsa caruia banii se duc fara a se regasi in active industriale si infrastructura.
    4.Ambele conditionalitati din fata dezvoltarii, presupun constructia unui “proiect national” postaderare in acest scop.Drama economica si sociala a Romaniei, este ca el nu exista, nu exista cunoasterea minimala privind fundamentele dezvoltarii rapide, nu exista la nivel politic national (si guvernamental)sinteza principiilor generale si speciale ale dezvoltarii economice, lipseste instrumentarul capabil sa transforme banii in intreprinderi industriale si agricole, sint necunoscute tehnicile speciale de “accelerare” a dezvoltarii industriale, nu exista cea mai mica idee despre “creatorii dezvoltarii”, institutionali si operationali,etc.Pe scurt, nu exista un nou model de dezvoltare, alternativ celui bugetar care este restictionat de UE si lipsit de resurele financiare necesare,dupa ce “statul roman a cedat catre state si firme private straine, axa majora a economiei” nationale.
    5.De regula, surogatele economice au viata scurta pina isi arata inutilitatea, dar cu toate acestea au “ocupat” piata si initiativa guvernamentala a dezvoltarii intre 2012-2014. Dupa cum se vede, cea a dezvoltarii prin surogatul relaxarii fiscale, ca resursa pentru “investitii mai consistente”, va ocupa piata stiintifica si practica economica guvernmentala in 2015-2016, urmind a se constata de guvernul viitor, o situatie economica generala si mai proasta ca in 2012.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Tomografia sistemului de Sănătate: Aparatura medicală în România – ”decât mult și fără rost, mai bine puțin și prost”

România este statul membru UE în care se regăsesc cele mai puține și cel mai prost utilizate aparate de imagistică medicală, potrivit datelor publicate...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză: Ce înseamnă, de fapt, Brexitul. Atât pentru economia UE cât și pentru britanici

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prescurtat Brexit, va duce la scăderea PIB-ului UE cu circa o șesime dar va mări semnificativ excedentul balanței...Citeste mai departe »

Marin Pana

Salariul mediu brut a trecut de 3000 de lei: dispunerea câștigurilor pe domenii de activitate

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna noiembrie 2016 a depășit pragul psihologic de 3.000 de lei cu cinci lei, după ce...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la industrie! Și mai ușor cu redistribuirea unei creșteri prezumate – să ne uităm la Germania

Într-o perioadă în care toată atenția s-a concentrat publică s-a canalizat asupra redistribuirii beneficiilor unei creșteri economice robuste, prezumate a veni de la sine,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Premieră istorică: ponderea salariului a depășit 60% din venituri. Unde s-au dus banii economisiți la alimente

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2016 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 1.125 lei lunar pe persoană și 2.927...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.4973 lei
4.1880 lei
5.2215 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română