De ce industria prelucrătoare e factor decisiv în evoluția economiei: România în contextul european

de Marin Pana | 11.1.2016 .

( FOTO: alba24.ro )

( FOTO: alba24.ro )

Eurostat plasează România în topul european al evoluțiilor industriei prelucrătoare față de referința constituită de anul 2010 și pe primul loc dacă se ia în considerare perioada crizei economice 2008 – 2014.

Este intervalul de timp necesar pentru revenirea la același PIB de dinaintea declanșării recesiunii economice.

Anul 2010 a fost ales din motive de procedură statistică, dar a fost și anul în care s-a resimțit cel mai mult criza.

tabel01Dacă se prelucrează datele furnizate și pentru punctul de plecare din 2008, anul de maxim local pentru marea majoritate a industriilor prelucrătoare din Europa, se obține un clasament în care țara noastră apare pe primul loc, devansând chiar și Polonia, campioana indiscutabilă a evitării efectelor crizei, singura care a reușit performanța de a nu înregistra scăderea PIB în anul 2009.

tabel1Am poziționat împreună primele cinci economii ale UE pentru a putea observa, destul de clar de altfel, ce anume a făcut diferența într-o situație mai dificilă, dincolo de alte sectoare economice care au importanța lor specifică, au o valoare adăugată mai mare, au o pondere mai mare în PIB ș.a.m.d. Și care este explicația revenirii spectaculoase a economiei irlandeze, afectată puternic de criza financiară conjuncturală dar sănătoasă în fundamentele ei.

Ca să nu mai vorbim despre persistența Germaniei în a menține o puternică bază manufacturieră. Aceasta a dat soliditate, locuri de muncă și avantaje sociale pe termen lung. În ciuda posibilităților de delocalizare care să maximizeze profitabilitatea capitalului prin costurile mai reduse cu forța de muncă din alte țări.

În partea de est a Uniunii, se pot corela destul de clar performanțele economice cu evoluția industriei prelucrătoare. Avem în aceasta un factor puternic pentru succesele pe calea creșterii nivelului de trai general ( nu doar al celor care lucrează într-o zonă ce cuprinde undeva cel mult o cincime din economie) și al accesării zonei cu monedă unică europeană ( EA 19).

Precum și explicația misterului puterii de cumpărare tot mai accentuată în favoarea României în raport cu vecinii de la sud de Dunăre. Bulgarii, preocupați de alte sectoare mai profitabile și mai atractive în termeni mediatici ( cam pe sistemul Greciei, cu care sunt vecini), au înregistrat o scădere a industriei prelucrătoare de -11,48% în perioada 2008 – 2014, scădere ce contrastează puternic cu evoluțiile din fostul bloc estic.

S-ar părea că între cele două variante de lucru pe model ceva mai balcanic, cea de dezvoltare prioritară a industriei, cu o anumită neglijare a turismului, serviciilor etc. și cea de dezvoltare prioritară a turismului, serviciilor etc., cu o anumită neglijare a industriei, prima a dat rezultate mai bune. Ironia sorții, până la urmă, orientarea (se pare, ireversibilă) hotărâtă prin anii socialismului s-a dovedit a fi câștigătoare în capitalism.

Există, însă, o observație importantă în privința României, cea care nu a conștientizat suficient importanța procesului de retehnologizare și de reindustrializare și nu a știut (în termeni relativi la țările din regiune, desigur) să fructifice pe deplin oportunitățile izvorâte din această evoluție. Inclusiv printr-o distribuire mai bună a rezultatelor. În favoarea muncii direct productive, care să antreneze dezvoltarea serviciilor, și nu a beneficiilor sociale, care au antrenat mai nimic în acest sens.

În definitiv, dacă și la alte capitole eram precum polonezii, cum ne mai scădea PIB-ul în 2009, pentru a fi nevoiți apoi să muncim patru ani să-l refacem ?

În plus, acum eram nu doar la 55%, ci aproape de nivelul de 60% din media UE și am fi fost tentați (spre deosebire de polonezi) să aderăm la clubul statelor cu monedă unică. Am văzut cu ce probleme se confruntă acestea. Or, noi am evitat aceste probleme și am rămas cu ale noastre, cel puțin pe termen mediu.

Publicat la data de 11.1.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Atenție la gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt. Excedent de cont curent după prima lună din 2017- explicaţii

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe prima lună a anului în curs din un excedent de 416 milioane euro, rezultat de...Citeste mai departe »

Marin Pana

Productivitatea: atenție la scăderile constante din ultimii 4 ani, pe fondul creșterii economice

Plecând de la investiţiile făcute după aderarea la UE şi ritmul robust în care a evoluat retehnologizarea industriei cu valoare adăugată mai mare, România...Citeste mai departe »

Marin Pana

Adecvarea producției românești la creșterea veniturilor – miza dezvoltării rapide și a echilibrării schimburilor comerciale

România se specializează tot mai mult la capetele spectrului de cerere. Produse de foarte bună calitate pentru piețele externe sau subansamble încorporate la prețuri...Citeste mai departe »

Marin Pana

Festivalul creșterii prin consum de import: Deficitul comercial pe ianuarie 2017 – cu 60% mai mare faţă de aceeaşi lună din 2016

Deficitul comercial pe luna ianuarie 2017 a fost de 602,2 milioane euro, cu aproape 60% mai mari faţă de aceeaşi lună a anului anterior,...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

România, locul 11 mondial între exportatorii de cherestea. Exportul de buștean a crescut cu 50% în 10 ani

România ocupa în 2013 locul 11 în clasamentul mondial de cherestea, cu o valoare de aproape 700 de milioane de dolari a acestor tranzacții....Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5552 lei
4.2149 lei
5.2643 lei

OPINII & EDITORIAL

Andreea Paul / România și talentele: cum le atrage, cum le păstrează

Andreea Paul

A apărut recent Raportul global al competitivităţii talentelor, unde România se află pe locul 55 în lume și pe locul 32 în Europa, din 118...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Cristian Grosu

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română