De ce industria prelucrătoare e factor decisiv în evoluția economiei: România în contextul european

de Marin Pana | 11.1.2016 .

( FOTO: alba24.ro )

( FOTO: alba24.ro )

Eurostat plasează România în topul european al evoluțiilor industriei prelucrătoare față de referința constituită de anul 2010 și pe primul loc dacă se ia în considerare perioada crizei economice 2008 – 2014.

Este intervalul de timp necesar pentru revenirea la același PIB de dinaintea declanșării recesiunii economice.

Anul 2010 a fost ales din motive de procedură statistică, dar a fost și anul în care s-a resimțit cel mai mult criza.

tabel01Dacă se prelucrează datele furnizate și pentru punctul de plecare din 2008, anul de maxim local pentru marea majoritate a industriilor prelucrătoare din Europa, se obține un clasament în care țara noastră apare pe primul loc, devansând chiar și Polonia, campioana indiscutabilă a evitării efectelor crizei, singura care a reușit performanța de a nu înregistra scăderea PIB în anul 2009.

tabel1Am poziționat împreună primele cinci economii ale UE pentru a putea observa, destul de clar de altfel, ce anume a făcut diferența într-o situație mai dificilă, dincolo de alte sectoare economice care au importanța lor specifică, au o valoare adăugată mai mare, au o pondere mai mare în PIB ș.a.m.d. Și care este explicația revenirii spectaculoase a economiei irlandeze, afectată puternic de criza financiară conjuncturală dar sănătoasă în fundamentele ei.

Ca să nu mai vorbim despre persistența Germaniei în a menține o puternică bază manufacturieră. Aceasta a dat soliditate, locuri de muncă și avantaje sociale pe termen lung. În ciuda posibilităților de delocalizare care să maximizeze profitabilitatea capitalului prin costurile mai reduse cu forța de muncă din alte țări.

În partea de est a Uniunii, se pot corela destul de clar performanțele economice cu evoluția industriei prelucrătoare. Avem în aceasta un factor puternic pentru succesele pe calea creșterii nivelului de trai general ( nu doar al celor care lucrează într-o zonă ce cuprinde undeva cel mult o cincime din economie) și al accesării zonei cu monedă unică europeană ( EA 19).

Precum și explicația misterului puterii de cumpărare tot mai accentuată în favoarea României în raport cu vecinii de la sud de Dunăre. Bulgarii, preocupați de alte sectoare mai profitabile și mai atractive în termeni mediatici ( cam pe sistemul Greciei, cu care sunt vecini), au înregistrat o scădere a industriei prelucrătoare de -11,48% în perioada 2008 – 2014, scădere ce contrastează puternic cu evoluțiile din fostul bloc estic.

S-ar părea că între cele două variante de lucru pe model ceva mai balcanic, cea de dezvoltare prioritară a industriei, cu o anumită neglijare a turismului, serviciilor etc. și cea de dezvoltare prioritară a turismului, serviciilor etc., cu o anumită neglijare a industriei, prima a dat rezultate mai bune. Ironia sorții, până la urmă, orientarea (se pare, ireversibilă) hotărâtă prin anii socialismului s-a dovedit a fi câștigătoare în capitalism.

Există, însă, o observație importantă în privința României, cea care nu a conștientizat suficient importanța procesului de retehnologizare și de reindustrializare și nu a știut (în termeni relativi la țările din regiune, desigur) să fructifice pe deplin oportunitățile izvorâte din această evoluție. Inclusiv printr-o distribuire mai bună a rezultatelor. În favoarea muncii direct productive, care să antreneze dezvoltarea serviciilor, și nu a beneficiilor sociale, care au antrenat mai nimic în acest sens.

În definitiv, dacă și la alte capitole eram precum polonezii, cum ne mai scădea PIB-ul în 2009, pentru a fi nevoiți apoi să muncim patru ani să-l refacem ?

În plus, acum eram nu doar la 55%, ci aproape de nivelul de 60% din media UE și am fi fost tentați (spre deosebire de polonezi) să aderăm la clubul statelor cu monedă unică. Am văzut cu ce probleme se confruntă acestea. Or, noi am evitat aceste probleme și am rămas cu ale noastre, cel puțin pe termen mediu.

Publicat la data de 11.1.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Cât de prost e distribuit costul salarial în România – țara cu cea mai mare creștere a costurilor cu munca în 2016

România conduce detașat în topul creșterii costurilor cu forța de muncă la nivelul statelor UE, potrivit datelor pentru 2016 publicate de Eurostat. Cu o...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză chiar de la bază: Activele şi pasivele gospodăriilor româneşti, în context european

România ocupă ultimul loc între statele atât în ceea ce priveşte activele cât şi pasivele gospodăriilor populaţiei raportate la PIB, potrivit celor mai recente...Citeste mai departe »

Marin Pana

4 din cele 8 regiuni ale României – încadrate în baremul european de sărăcie. Bucureştiul figurează peste Madrid şi Berlin

Numărul regiunilor de dezvoltare cu care România intră în topul 20 al celor mai sărace zone din Uniunea Europeană a rămas la patru anul...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stat tot mai slab, cu obligații tot mai mari: Microexcedentul bugetar de moment explicat pe scurt

Bugetul general consolidat a încheiat primele două luni din anul 2017 cu un microexcedent de 0,05% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenţie la cursul de schimb! Influența asupra bugetului, politicii salariale și creșterii economice reale

Tot eşafodajul de indicatori previzionaţi de Comisia Naţională de Prognoză, aflată în subordinea Guvernului, se sprijină pe prezmuţia unei întăriri a cursului leului faţă...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5340 lei
4.1702 lei
5.3492 lei

OPINII & EDITORIAL

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Macron va fi Preşedintele Franţei, dar transformarea politicii în Europa continuă

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În absenţa unei „lebede negre” în următoarele două săptămâni, candidatul pro-european de centru, Emmanuel Macron, va fi ales pe 7 mai Preşedintele...Citeste mai departe »

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Marin Pana

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Cele două Turcii vor intra într-o lungă perioadă conflictuală. Dar este ceva și mai grav

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Rezultatul în sine al referendumului din Turcia nu este surprinzător. Eu m-aș fi așteptat la o diferență chiar mai mare decât 51,4%...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Zona euro – iluzii europene, iluzii românești

Radu Crăciun

Privind in trecut, inca refuz sa cred ca un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adica, un proiect...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

Andreea Paul

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problema (mare, foarte mare) a Serviciilor secrete: Rezolvați-o odată!

Cristian Grosu

Problema Serviciilor secrete în România Nu ține doar de drepturile omului – așa cum știm/credem că se petrece în democrațiile consolidate, ci e una...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română