De ce industria prelucrătoare e factor decisiv în evoluția economiei: România în contextul european

de Marin Pana | 11.1.2016 .

( FOTO: alba24.ro )

( FOTO: alba24.ro )

Eurostat plasează România în topul european al evoluțiilor industriei prelucrătoare față de referința constituită de anul 2010 și pe primul loc dacă se ia în considerare perioada crizei economice 2008 – 2014.

Este intervalul de timp necesar pentru revenirea la același PIB de dinaintea declanșării recesiunii economice.

Anul 2010 a fost ales din motive de procedură statistică, dar a fost și anul în care s-a resimțit cel mai mult criza.

tabel01Dacă se prelucrează datele furnizate și pentru punctul de plecare din 2008, anul de maxim local pentru marea majoritate a industriilor prelucrătoare din Europa, se obține un clasament în care țara noastră apare pe primul loc, devansând chiar și Polonia, campioana indiscutabilă a evitării efectelor crizei, singura care a reușit performanța de a nu înregistra scăderea PIB în anul 2009.

tabel1Am poziționat împreună primele cinci economii ale UE pentru a putea observa, destul de clar de altfel, ce anume a făcut diferența într-o situație mai dificilă, dincolo de alte sectoare economice care au importanța lor specifică, au o valoare adăugată mai mare, au o pondere mai mare în PIB ș.a.m.d. Și care este explicația revenirii spectaculoase a economiei irlandeze, afectată puternic de criza financiară conjuncturală dar sănătoasă în fundamentele ei.

Ca să nu mai vorbim despre persistența Germaniei în a menține o puternică bază manufacturieră. Aceasta a dat soliditate, locuri de muncă și avantaje sociale pe termen lung. În ciuda posibilităților de delocalizare care să maximizeze profitabilitatea capitalului prin costurile mai reduse cu forța de muncă din alte țări.

În partea de est a Uniunii, se pot corela destul de clar performanțele economice cu evoluția industriei prelucrătoare. Avem în aceasta un factor puternic pentru succesele pe calea creșterii nivelului de trai general ( nu doar al celor care lucrează într-o zonă ce cuprinde undeva cel mult o cincime din economie) și al accesării zonei cu monedă unică europeană ( EA 19).

Precum și explicația misterului puterii de cumpărare tot mai accentuată în favoarea României în raport cu vecinii de la sud de Dunăre. Bulgarii, preocupați de alte sectoare mai profitabile și mai atractive în termeni mediatici ( cam pe sistemul Greciei, cu care sunt vecini), au înregistrat o scădere a industriei prelucrătoare de -11,48% în perioada 2008 – 2014, scădere ce contrastează puternic cu evoluțiile din fostul bloc estic.

S-ar părea că între cele două variante de lucru pe model ceva mai balcanic, cea de dezvoltare prioritară a industriei, cu o anumită neglijare a turismului, serviciilor etc. și cea de dezvoltare prioritară a turismului, serviciilor etc., cu o anumită neglijare a industriei, prima a dat rezultate mai bune. Ironia sorții, până la urmă, orientarea (se pare, ireversibilă) hotărâtă prin anii socialismului s-a dovedit a fi câștigătoare în capitalism.

Există, însă, o observație importantă în privința României, cea care nu a conștientizat suficient importanța procesului de retehnologizare și de reindustrializare și nu a știut (în termeni relativi la țările din regiune, desigur) să fructifice pe deplin oportunitățile izvorâte din această evoluție. Inclusiv printr-o distribuire mai bună a rezultatelor. În favoarea muncii direct productive, care să antreneze dezvoltarea serviciilor, și nu a beneficiilor sociale, care au antrenat mai nimic în acest sens.

În definitiv, dacă și la alte capitole eram precum polonezii, cum ne mai scădea PIB-ul în 2009, pentru a fi nevoiți apoi să muncim patru ani să-l refacem ?

În plus, acum eram nu doar la 55%, ci aproape de nivelul de 60% din media UE și am fi fost tentați (spre deosebire de polonezi) să aderăm la clubul statelor cu monedă unică. Am văzut cu ce probleme se confruntă acestea. Or, noi am evitat aceste probleme și am rămas cu ale noastre, cel puțin pe termen mediu.

Publicat la data de 11.1.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Stânga incoerentă / Inegalitatea distribuirii veniturilor compromite perspectivele României

România a aderat la Uniunea Europeană cu cea mai mare inegalitate a veniturilor populaţiei dintre statele membre şi se menţine pe locul doi, potrivit...Citeste mai departe »

Marin Pana

Calitatea locului de muncă: Țara din UE în care munca nu te scoate din sărăcie

„Dacă munceşti nu mai ai timp să faci bani” potrivit unei zicale româneşti tot mai populare, confirmată de datele publicate de Eurostat. Care ne...Citeste mai departe »

Marin Pana

Românii – locul 2 în UE la inactivitate, după verii italieni. Femeile – cheia problemei

România s-a situat în 2016 pe locul doi la indicatorul naţional de inactivitate calculat în Uniunea Europeană, după Italia şi alături de Croaţia, dar...Citeste mai departe »

Marin Pana

Demografia afacerilor ne plasează la mare distanţă de fostele state socialiste şi la coada UE. Implicaţiile

Omul este cel mai preţios capital. Puține sunt însă întreprinderile româneşti care focalizează pe acest principiu, deoarece figurăm ultimii sau printre ultiumii la ponderea...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea PIB – calitate tot mai slabă. Atenţie la evoluţia preţurilor din economie!

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,6% în termeni reali pe primul trimestru al anului în curs...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română