De ce industria prelucrătoare e factor decisiv în evoluția economiei: România în contextul european

de Marin Pana | 11.1.2016 .

( FOTO: alba24.ro )

( FOTO: alba24.ro )

Eurostat plasează România în topul european al evoluțiilor industriei prelucrătoare față de referința constituită de anul 2010 și pe primul loc dacă se ia în considerare perioada crizei economice 2008 – 2014.

Este intervalul de timp necesar pentru revenirea la același PIB de dinaintea declanșării recesiunii economice.

Anul 2010 a fost ales din motive de procedură statistică, dar a fost și anul în care s-a resimțit cel mai mult criza.

tabel01Dacă se prelucrează datele furnizate și pentru punctul de plecare din 2008, anul de maxim local pentru marea majoritate a industriilor prelucrătoare din Europa, se obține un clasament în care țara noastră apare pe primul loc, devansând chiar și Polonia, campioana indiscutabilă a evitării efectelor crizei, singura care a reușit performanța de a nu înregistra scăderea PIB în anul 2009.

tabel1Am poziționat împreună primele cinci economii ale UE pentru a putea observa, destul de clar de altfel, ce anume a făcut diferența într-o situație mai dificilă, dincolo de alte sectoare economice care au importanța lor specifică, au o valoare adăugată mai mare, au o pondere mai mare în PIB ș.a.m.d. Și care este explicația revenirii spectaculoase a economiei irlandeze, afectată puternic de criza financiară conjuncturală dar sănătoasă în fundamentele ei.

Ca să nu mai vorbim despre persistența Germaniei în a menține o puternică bază manufacturieră. Aceasta a dat soliditate, locuri de muncă și avantaje sociale pe termen lung. În ciuda posibilităților de delocalizare care să maximizeze profitabilitatea capitalului prin costurile mai reduse cu forța de muncă din alte țări.

În partea de est a Uniunii, se pot corela destul de clar performanțele economice cu evoluția industriei prelucrătoare. Avem în aceasta un factor puternic pentru succesele pe calea creșterii nivelului de trai general ( nu doar al celor care lucrează într-o zonă ce cuprinde undeva cel mult o cincime din economie) și al accesării zonei cu monedă unică europeană ( EA 19).

Precum și explicația misterului puterii de cumpărare tot mai accentuată în favoarea României în raport cu vecinii de la sud de Dunăre. Bulgarii, preocupați de alte sectoare mai profitabile și mai atractive în termeni mediatici ( cam pe sistemul Greciei, cu care sunt vecini), au înregistrat o scădere a industriei prelucrătoare de -11,48% în perioada 2008 – 2014, scădere ce contrastează puternic cu evoluțiile din fostul bloc estic.

S-ar părea că între cele două variante de lucru pe model ceva mai balcanic, cea de dezvoltare prioritară a industriei, cu o anumită neglijare a turismului, serviciilor etc. și cea de dezvoltare prioritară a turismului, serviciilor etc., cu o anumită neglijare a industriei, prima a dat rezultate mai bune. Ironia sorții, până la urmă, orientarea (se pare, ireversibilă) hotărâtă prin anii socialismului s-a dovedit a fi câștigătoare în capitalism.

Există, însă, o observație importantă în privința României, cea care nu a conștientizat suficient importanța procesului de retehnologizare și de reindustrializare și nu a știut (în termeni relativi la țările din regiune, desigur) să fructifice pe deplin oportunitățile izvorâte din această evoluție. Inclusiv printr-o distribuire mai bună a rezultatelor. În favoarea muncii direct productive, care să antreneze dezvoltarea serviciilor, și nu a beneficiilor sociale, care au antrenat mai nimic în acest sens.

În definitiv, dacă și la alte capitole eram precum polonezii, cum ne mai scădea PIB-ul în 2009, pentru a fi nevoiți apoi să muncim patru ani să-l refacem ?

În plus, acum eram nu doar la 55%, ci aproape de nivelul de 60% din media UE și am fi fost tentați (spre deosebire de polonezi) să aderăm la clubul statelor cu monedă unică. Am văzut cu ce probleme se confruntă acestea. Or, noi am evitat aceste probleme și am rămas cu ale noastre, cel puțin pe termen mediu.

Publicat la data de 11.1.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – pe tobogan la venituri publice ca pondere în PIB: Cum consumi mai mult și trăiești mai prost

România s-a poziţionat în UE drept ţara cu cele mai mici venituri publice raportate la PIB iar în 2017 vom înregistra un nou record...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cea mai bizară, abruptă și mare creștere a costului muncii în UE: specificul trist al României

România s-a situat pe primul loc în UE la creşterea costului muncii în trimestrul doi 2017, la mare distanţă de următoarele state din clasament,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Prognoză caldă: creștere economică de minim 5% până în 2021, când salariul mediu ar urma să fie 700 de euro. ”Cuiele”: cursul euro și inflația

Creşterea economică a României ar urma să se păstreze mult peste pragul de 5% până în anul 2020 iar avansul în euro al PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ratarea unei șanse istorice: execuția bugetară de la care pleacă rectificarea. Cum am blocat consolidarea

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor şapte luni din 2017 un deficit de 5,14 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,63% din PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea pe S1 și lista ei de probleme: nu puteţi produce voi pe cât de repede cheltuim noi

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,7% pe primul semestru din acest an față de aceeași perioadă...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română