A patra revoluție industrială are puterea de a debloca valori economice inaccesibile anterior, pe mai multe căi, de la decodarea ADN-ului naturii, până la învățarea și asimilarea proceselor și funcțiilor acesteia, spune raportul „A patra revoluție industrială și Pământul”, publicat de World Economic Forum (WEF). Forumul și-a început lucrările marți.
„Oamenii de știință și antreprenorii pot să profite de noi surse, care ar putea fi vectorii următoarei generații de tehnologii noi. În cazul în care dividendele acestui proces sunt repartizate echitabil, ar putea fi creată o bioeconomie incluzivă, care să ofere o semnificație nouă eforturilor de conservare și de dezvoltare durabilă centrate pe custozii naturii”, spune brazilianul Carlos Nobre, membru al US National Academy of Sciences.
Oportunități fără precedent
Abia în ultimii ani, odată cu declanșarea celei de-a patra revoluții industriale, comunitatea biologică se confruntă cu o accelerare fără precedent în inovația științifică și tehnologică, care permite apariția unei noi biologii de sinteză.
„În această nouă economie, industria care reînnoiște natura, numită biologie de sinteză, a fost evaluată la 3,9 miliarde de dolari în 2016, dar este în creștere rapidă. Datorită naturii transformatoare a celei de-a patra revoluții industriale, unii analiști sugerează că ar putea crește până la 38,7 miliarde de dolari până în 2020”, potrivit studiului WEF.
Graficul arată cum interacțiunile dintre nanotehnologie, inteligența artificială, robotică și o mulțime de inovații biologice duc la descoperirea materialelor și a structurilor materiale, de noi surse de generare a energiei și de căi de diminuare a poluării.
Prin:
A. Replicarea proceselor chimice naturale și a bio-materialelor
Rezistența la antibiotice este pe cale să devine cea mai mare provocare publică a secolului. Rata deceselor din această cauză ar putea crește de la sute de mii în prezent până la 10 milioane pe an până în 2050.
PIB global ar putea scădea cu 2% până la 3,5%, sau cu până la 100 de trilioane de dolari.
A fost inventată, însă, „mașina automată de sinteză”, care îmbină chimia digitală, robotica și inteligența artificială, integrată acum în tehnologii de proiectare a microbilor pentru aplicații industriale.
Deja acestea au contribuit deja la reducerea intrării pe piață timp pentru noi produse biologice de la șapte ani la două până la trei ani.
B. Replicarea funcțiilor și proceselor naturale
Crește rapid înțelegerea modului în care natura se construiește, în care interacționează organismele cu mediul lor (senzori), cum se mișcă în mediul lor (biomecanica si cinetica) și în care se comporta și funcționează (procese).
„Potențialul de inovare este semnificativ în domeniul nanoștiinței biomimetice, pentru prevenirea și remedierea poluării”, de pildă, spune studiul citat.
Provocarea bio-pirateriei
Capacitatea de a înțelege și de a valorifica întreaga gamă a produselor chimice naturale, de a replica bio-materialele naturale și de a imita funcțiile și procesele biologice ale naturii sunt abia la începuturi. Bio-pirateria, de asemenea.
Bio-pirateria este îngrijorătoare încă de la mijlocul secolului al XIX-lea, când „furtul” de semințe de arbori de cauciuc din bazinul Amazonului a dat naștere la plantațiile din Asia de Sud-Est și a produs declinul din Amazon la începutul Secolului 20.
„La baza bio-pirateriei se află juxtapunerea a diferite sisteme de valori, contexte culturale, evoluții comerciale, perspective ale proprietății intelectuale și ale drepturilor omului. Popoarele indigene dețin drepturile asupra terenurilor, plantelor sau animalelor, dar nu și patentul asupra cunoștințelor legate de acestea”, spune studiul WEF.
