Raportul „Riscuri Globale 2014”, dat publicităţii vineri, la Davos, arată că inechitatea socială are potențial exploziv, fiind probabil să provoace un impact la scară mondială.
Alte riscuri cu potenţial să genereze crize majore sunt, conform raportului, fenomenele meteorologice extreme, şomajul şi o nouă criză financiară.
Raportul “Riscuri Globale 2014”, alcătuit de peste 700 de experţi ai Forumului Economic Mondial, analizează 31 de riscuri globale. Dintre acestea, o atenţie specială este acordată următoarelor: şomajul în rândul tinerilor, “dezintegrare digitală” şi evoluţii geopolitice.
Riscurile cu impactul cel mai probabil: problemele sociale
Decalajul cronic dintre veniturile celor mai bogaţi şi celor mai săraci cetăţeni ai lumii este privit de raport ca fiind cel mai probabil risc să provoace daune grave la nivel mondial.
Analizând cea mai probabilă evoluţie a omenirii în următorii 10 ani, raportul clasifică în cinci categorii- economic, de mediu, geopolitic, social şi tehnologic- potenţialele riscuri, pe care le evaluează şi punct de vedere al probabilităţii şi al impactului potenţial.
Cele mai probabile ameninţări globale: după prăpastia veniturilor, experţii Forumului Economic Mondial consideră fenomenele meteorologice severe ca fiind cel mai probabil să provoace „un şoc sistemic la scară globală”. Acestea sunt urmate de şomaj şi subocupare, schimbări climatice şi atacuri cibernetice.
Ameninţările cu cel mai distructiv impact: crizele financiare sunt considerate cele care pot afecta cel mai grav sistemele şi statele. Riscul economic este urmat de două din categoria celor de mediu- schimbări climatice şi criza apei potabile, unul de categorie socială (şomaj şi subocupare) şi altul tehnologic (colapsul infrastructurii esenţiale de comunicaţii).
„Fiecare dintre riscurile analizate de raport deţine potenţial la scară mondială, dar interconectabilitatea acestora (posibilitatea declanşării concomitente sau în efect de cascadă- n.red.) poate conduce spre un efect multiplicator. Este vital deci ca bogaţii şi decidenţii lumii să privească cu responsabilitate aceste riscuri.”, a afirmat Jennifer Blanke, economist şef al Forumului Mondial.
Cum au evoluat factorii de risc din punct de vedere al probabilităţii (CLICK PE TABELUL 1) şi al impactului (CLICK PE TABELUL 2) în perioada 2007-2014.
„Cod portocaliu” pentru Internet, şomajul tinerilor şi pentru complexitatea situaţiei geopolitice
Pe lângă măsurătorile asupra seriozităţii, a probabilităţii şi a impactului potenţial ale celor 31 de riscuri globale, raportul include şi secţiuni speciale. Acestea sunt:
- „Armaghedonul cibernetic”. Dependenţa în creştere de Internet şi creşterea explozivă a terminalelor mobile fac ca riscul de eşec sistemic- la un nivel care să ducă la colapsul unor întregi societăţi- să fie în 2014 mai mare ca oricând. Recentele dezvăluiri ale supravegherii globale asupra comunicaţiilor au generat numeroase reacţii punctuale de apărare, care ar putea conduce la „balcanizarea Internetului”. „Încrederea în Internet este în continuă scădere ca rezultat al utilizării incorecte a datelor, a hacking-ului şi a interferenţei asupra vieţii private”, a declarat Axel P. Lehmann, oficial al Zurich Insurance Group. „O fragmentare a Internetului este modalitatea greşită de abordare- va genera pierderea beneficiilor pe care le oferă World Wide Web. Decât să construim grădini înconjurate de ziduri înalte mai bine stabilim standarde clare de securitate în încercarea de a restabili încrederea”, a insistat Axel P. Lehmann.
- Şomajul în rândul tinerilor combinat cu costurile educaţiei. Statisticile la zi arată că peste 50% dintre tinerii care trăiesc în state dezvoltate sunt şomeri. În statele sărace, care găzduiesc 90% din tinerii lumii, fenomenul angajărilor fără forme legale este în continuă creştere. Fenomenul este explicat de David Cole, înalt oficial al Swiss Re: „Ca rezultat al crizei economice globale, tânăra generaţie din pieţele mature se confruntă cu o ofertă scăzută pe piaţa muncii. Aceasta se petrece în contextul în care tocmai aceştia vor trebui să asigure pensiile generaţiei mature. În paralel, pe pieţele emergente sunt disponibile mai multe oferte de muncă, dar aici lipseşte forţa de muncă calificată. Este vital să generăm soluţii care să adapteze sistemul educaţional la cererile pieţei de muncă şi să creăm sisteme globale de accesare a ofertelor de muncă”
- Complexitatea în creştere a situaţiei geopolitice. Lumea de astăzi prezintă patru riscuri majore, cu impact asupra stabilităţii mondiale: 1. Incertitudinea pieţelor emergente, ca rezultat al presiunilor sociale, politice şi economice. 2. Fricţiuni politice şi comerciale interstatale, în care comerţul şi investiţiile sunt utilizate pentru creşterea influenţei în diverse arii geografice. 3. Progresul lent pe provocări globale, ca rezultat al ineficienţei de răspuns adecvat faţă de riscuri de mediu şi de dezvoltare. 4. Un mediu geopolitic fracturat, care împiedică progresul industiilor esenţiale dezvoltării globale.
(Descărcați AICI Raportul „Riscuri Globale 2014”, dat publicităţii la Davos.)
„Riscuri Globale 2014” a fost elaborat cu ajutorul experţilor Marsh&Lennan, Swiss Re, Zurich Insurance Group, Oxford University, Universitatea Naţională din Singapore, University of Pennsylvania.
Premieră la Davos: puternicii lumii împrumută temele de discuție de la protestatarii tradiționali
De obicei, chestiunea inechităţii sociale face obiectul protestelor care se desfăşoară în staţiunea montană elveţiană Davos în paralel cu reuniunea. Anul acesta însă, asupra problemei s-au aplecat participanţii Forumului Economic Mondial, îngrijoraţi de prăpastia care s-a căscat între veniturile celor bogaţi şi celor săraci.
Un sondaj efectuat printre participanţii la reuniunea economică de la Davos relevă faptul că 58% dintre aceştia caracterizează inechitatea socială drept frână a dezvoltării economice. 68% dintre cei chestionaţi cred că guvernele naţionale trebuie să ia măsuri urgente pentru micşorarea decalajelor.
Sărăcia – moralitate versus cinism
“Indiferenţa faţă de situaţia populaţiei sărace va duce la subminarea economiilor şi va creşte presiunea asupra guvernelor naţionale să adopte măsuri de protecţie socială pentru proprii votanţi”, este concluzia exprimată vineri de Tim Adams, preşedinte al Institute of International Finance- reprezentant al peste 400 de grupuri financiare, printre care se numără Goldman Sachs, Barclays şi Deutsche Bank AG.
“Cu cât nivelul salariilor stagnează, cu atât este mai presant să găsim soluţii de creştere. Dacă muncitorul nu câştigă suficient, atunci el nu va mai putea să consume bunuri”, a mai declarat Tim Adams.
Subiectul inechităţii sociale s-a detaşat în subiect principal la Davos. Discuţiile au alunecat chiar şi spre zone sensibile, de tipul: ar trebui “aruncaţi peste bord” cei care nu ţin pasul în cursa globală, în care tehnologia şi competitivitatea fac desuete anumite meserii?
“Nu este o chestiune de business, este o chestiune de moralitate”, a nuanţat pentru Bloomberg James Gorman, CEO Morgan Stanley.
“Dacă aş putea alege, prima mea dorinţă ar fi să reuşim să eradicăm sărăcia. Inechitatea socială însă, atâta timp cât există creştere economică, ar putea fi considerată drept un efect secundar”, a declarat şi Sergio Ermotti, director executiv UBS AG.
Harta celor 31 de riscuri și probabilitatea lor
