La obiect

”Economiile europene au prea puțin spațiu fiscal pentru a face față unei recesiuni sau crize”: BCE avertizează, înainte de-a opri ”tiparnița de bani”

Economia zonei euro are încă nevoie de ample stimulente monetare pentru a atinge ţinta Băncii Centrale Europene (BCE) privind stabilitatea preţurilor, a declarat Benoit Coeure,… Mai mult

01.10.2018

La obiect

Statul împrumută primăriile pentru căldura de la iarnă la dobânzile băncilor comerciale. Ba chiar mai mari

Trezoreria statului poate oferi credite administrațiilor locale la dobânzi comparabile, sau chiar mai mari în unele cazuri, decât cele practicate de băncile comerciale. Lipsite de… Mai mult

01.10.2018

La obiect

Date oficiale și la zi: 1,1 miliarde euro în 2018 ca fonduri structurale și de investiții intrate în România. Dacă avem noroc, absorbim jumătate din banii europeni

Cu doi ani înainte de încheierea cadrului financiar european multianual 2014-2020, România a cheltuit în 4 ani și jumătate doar 15% din bugetul repartizat de… Mai mult

01.10.2018

Chestiunea

Vrem 6% pentru Educație, 6% pentru Sănătate și 2% pentru Cercetare? Atunci avem nevoie chiar acum de un PIB cu 80% mai mare. Cum stau fostele surate comuniste

Structura actuală a cheltuielilor bugetare, respectiv politicile economice și fiscale ar trebui reformate fundamental, pentru a putea respecta pragurile strategice asumate de cheltuieli pentru dezvoltare.… Mai mult

30.09.2018

Datele INS explică valoarea conjuncturală record de creştere economică. Sectoarele care au propulsat şi cele care au frânat economia

de Marin Pana , 5.12.2017

Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 8,6% pe trimestrul trei din acest an față de același trimestru din anul anterior .

După 5,8% pe primul trimestru şi 6,1% pe trimestrul II, accelerarea din penultimul sfert al anului a condus la un rezultat de 6,9% al creşterii economice pe primele nouă luni ale anului în curs.

Faţă de rezultatele precedentelor zece trimestre, valoarea obţinută în intervalul iulie-septembrie 2017 este cea mai ridicată dacă se face raportarea la perioada anterioară. Simultan, în T3 2016, avansul economic trimestrial s-a situate la cea mai mica valoare, cu excepţia stagnării din T2 2015. Prin efect de bază favorabil, această combinaţie explică valoarea „chinezească” a creşterii economice.

De fapt, avem de-a aface cu o valoare conjuncturală, diferenţa în sume ajustate nefiind chiar atât de evidentă faţă de trimestrele precedente, dacă ne uităm în tabelul anterior.

După cum, se poate vedea deja, din tabelul următor, că, tot prin efect de bază ( cea mai mare creştere de la un trimestru la altul s-a produs în 2016 între T3 şi T4), vom consemna o creştere semnificativ mai mică pe final de an, fără ca nivelul ajustat să se modifice notabil.

Pe categorii de resurse, industria a adus în primele nouă luni ale anului 2017 cea mai mare contribuție la formarea PIB, cu 23,2% din total şi 1,8 puncte procentuale din creşterea brută de 7%. Adică ceva mai bine decât în anul anterior ( când a adus 22,7%) dar mult sub realizările din 2015 (26%).

Activitatea comercială (18,2% din contribuție la formarea PIB, faţă de 17,4% în aceeaşi perioadă a anului anterior, dar, atenţie, în scădere la doar 16,2% pe trimestrul III) a avut a doua cea mai însemnată influență în rezultatul de creștere economică, cu 1,6 puncte procentuale din cele şapte rezultat total.

Au urmat, cu ponderi semnificative, agricultura ( 4,9% contribuţie la PIB dar un surprinzător de bun 1,1 pp din creşterea economică, de unde se vede anul agricol relative bun), activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice ( 7,1%, respectiv 0,7pp) şi sectorul IT (5,6%, respectiv 0,6pp).

La polul opus, ar trebui subliniate contribuţia nulă la creşterea PIB a sectorului de intermedieri financiare şi asigurări ( care a contribuit cu 3,7% în formarea PIB) şi cea uşor negativă a sectorul construcţiilor ( -0,1 pp, la o contribuţie de 3,9% în formarea PIB).

Vă prezentăm, mai jos, tabloul sintetic al realizărilor economiei româneşti, unde avansul în volum este unul benefic iar cel al preţurilor unul care reduce din valoarea reală a sumelor contabilizate în urma avansului în volum. Se poate observa că domeniile cele mai performante, din această perspectivă au fost sectorul IT ( singurul cu scădere de preţ) şi agricultura, care a venit cu o creştere foarte bună ( +24,3%) la o modificare nesemnificativă de preţ (+0,8%).

Invers, construcţiile ( cu scădere în volum şi creştere importantă a indicelui de preţ) şi sectorul bugetar ( unde indicele de preţ a urcat la 19,2%, de peste patru ori valoarea rezultată per total economie) au penalizat avansul economic în termeni reali.

De subliniat faptul că reducerea impozitelor s-a făcut simultan cu creşterea lor în volum, unde s-a consemnat un avans de peste cinci procente. Prin valoarea pronunţat negativă pe partea de prețuri (-2,3%), diminuarea fiscalității a contribuit indirect la creșterea PIB, coborând indicele general de preţuri rezultat din activitate de la 5,5% la 4,7%.

În fine, ar mai fi de subliniat soldul puternic negativ dintre exporturile şi importurile de bunuri şi servicii. Sold care a urcat la peste zece miliarde de lei ( exporturi de 261,7 miliarde lei şi importuri de 272,5 miliarde lei). Nu doar că ritmul de creştere al exporturilor (+9,6%) a fost sub sub cel al importurilor (+10,8%) dar şi indicele de preţ s-a situat mult sub, cu +2,6% pe partea de export şi +4,0% la import.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.12.2017

Lăsați un comentariu


Europa

CEDO sancționează Ungaria pentru monopolul statului pe piața manualelor

Mariana Bechir

CEDO a decis marţi că Ungaria a încălcat articolul din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului referitor la proprietatea privată, respectiv drepturile distribuitorilor de manuale şcolare, atunci… Mai mult

Stiri

Justiția a anulat sancțiunea ASF dictată împotriva șefei NN Pensii

Adrian N Ionescu

Raluca Țintoiu (foto), fost director general la NN Pensii, a acționat legal atunci când i-a informat pe membrii fondului de pensii despre discuțiile privind o… Mai mult

Stiri

Studiu / 3 din 10 români nu știu că banii din Pilonul II sunt proprietatea lor

Adrian N Ionescu

3 din 10 români nu știu că fondurile acumulate în conturile individuale de Pilon II sunt proprietatea lor și că acestea sunt garantate prin lege,… Mai mult

Stiri

CCR a admis sesizările președintelui pe Legea Curţii de Conturi şi, parțial, pe Statutul aleşilor locali

Vladimir Ionescu

Curtea Constituțională a admis, marţi, sesizarea formulată de preşedintele Klaus Iohannis cu privire la Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi… Mai mult

Stiri

Premierul Dăncilă s-a întâlnit cu omologul din Emiratelor Arabe Unite

Vladimir Ionescu

Premierul Viorica Dăncilă s-a întâlnit marţi cu prim-ministrul Emiratelor Arabe Unite, Mohammed bin Rashid Al Maktoum, şi cu preşedintele Autorităţii Maritime a oraşului Dubai, Sultan… Mai mult

Stiri

Industria nucleară din România cere măsuri de stimulare a investițiilor

Adrian N Ionescu

Realizarea Unităților 3 și 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă poate asigura crearea a 19.000 de locuri de muncă în industria nuclerară din… Mai mult

Europa

Opt state UE cer o legislație care să permită sancționarea autorilor atacurilor cibernetice

Iulian Soare

Uniunea Europeană intenţionează să-şi consolideze apărarea faţă de amestecuri informatice, iar un grup de state membre condus de Olanda a exercitat presiuni în vederea impunerii… Mai mult