Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 8,6% pe trimestrul trei din acest an față de același trimestru din anul anterior .
După 5,8% pe primul trimestru şi 6,1% pe trimestrul II, accelerarea din penultimul sfert al anului a condus la un rezultat de 6,9% al creşterii economice pe primele nouă luni ale anului în curs.
Faţă de rezultatele precedentelor zece trimestre, valoarea obţinută în intervalul iulie-septembrie 2017 este cea mai ridicată dacă se face raportarea la perioada anterioară. Simultan, în T3 2016, avansul economic trimestrial s-a situate la cea mai mica valoare, cu excepţia stagnării din T2 2015. Prin efect de bază favorabil, această combinaţie explică valoarea „chinezească” a creşterii economice.
De fapt, avem de-a aface cu o valoare conjuncturală, diferenţa în sume ajustate nefiind chiar atât de evidentă faţă de trimestrele precedente, dacă ne uităm în tabelul anterior.
După cum, se poate vedea deja, din tabelul următor, că, tot prin efect de bază ( cea mai mare creştere de la un trimestru la altul s-a produs în 2016 între T3 şi T4), vom consemna o creştere semnificativ mai mică pe final de an, fără ca nivelul ajustat să se modifice notabil.
Pe categorii de resurse, industria a adus în primele nouă luni ale anului 2017 cea mai mare contribuție la formarea PIB, cu 23,2% din total şi 1,8 puncte procentuale din creşterea brută de 7%. Adică ceva mai bine decât în anul anterior ( când a adus 22,7%) dar mult sub realizările din 2015 (26%).
Activitatea comercială (18,2% din contribuție la formarea PIB, faţă de 17,4% în aceeaşi perioadă a anului anterior, dar, atenţie, în scădere la doar 16,2% pe trimestrul III) a avut a doua cea mai însemnată influență în rezultatul de creștere economică, cu 1,6 puncte procentuale din cele şapte rezultat total.
Au urmat, cu ponderi semnificative, agricultura ( 4,9% contribuţie la PIB dar un surprinzător de bun 1,1 pp din creşterea economică, de unde se vede anul agricol relative bun), activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice ( 7,1%, respectiv 0,7pp) şi sectorul IT (5,6%, respectiv 0,6pp).
La polul opus, ar trebui subliniate contribuţia nulă la creşterea PIB a sectorului de intermedieri financiare şi asigurări ( care a contribuit cu 3,7% în formarea PIB) şi cea uşor negativă a sectorul construcţiilor ( -0,1 pp, la o contribuţie de 3,9% în formarea PIB).
Vă prezentăm, mai jos, tabloul sintetic al realizărilor economiei româneşti, unde avansul în volum este unul benefic iar cel al preţurilor unul care reduce din valoarea reală a sumelor contabilizate în urma avansului în volum. Se poate observa că domeniile cele mai performante, din această perspectivă au fost sectorul IT ( singurul cu scădere de preţ) şi agricultura, care a venit cu o creştere foarte bună ( +24,3%) la o modificare nesemnificativă de preţ (+0,8%).
Invers, construcţiile ( cu scădere în volum şi creştere importantă a indicelui de preţ) şi sectorul bugetar ( unde indicele de preţ a urcat la 19,2%, de peste patru ori valoarea rezultată per total economie) au penalizat avansul economic în termeni reali.
De subliniat faptul că reducerea impozitelor s-a făcut simultan cu creşterea lor în volum, unde s-a consemnat un avans de peste cinci procente. Prin valoarea pronunţat negativă pe partea de prețuri (-2,3%), diminuarea fiscalității a contribuit indirect la creșterea PIB, coborând indicele general de preţuri rezultat din activitate de la 5,5% la 4,7%.
În fine, ar mai fi de subliniat soldul puternic negativ dintre exporturile şi importurile de bunuri şi servicii. Sold care a urcat la peste zece miliarde de lei ( exporturi de 261,7 miliarde lei şi importuri de 272,5 miliarde lei). Nu doar că ritmul de creştere al exporturilor (+9,6%) a fost sub sub cel al importurilor (+10,8%) dar şi indicele de preţ s-a situat mult sub, cu +2,6% pe partea de export şi +4,0% la import.
