Chestiunea

Două fotografii în deșertul de după emigrație – pentru ministrul Finanțelor

Cele două fotografii sunt, de fapt, două grafice: ”Vă avertizăm că urmeză imagini cu un puternic impact emoțional” – cum ar spune crainicii de tv.… Mai mult

31.10.2018

La obiect

Creșterea productivității – la jumătate din creșterea salariilor: Unde se decontează diferența

De patru ani încoace, creșterea salariului net este mult mai mare decât cea a productivității și, pentru că veniturile angajatorilor nu au crescut pe măsura… Mai mult

30.10.2018

Analiză

Execuția la 9 luni: Pe ce s-a dus deficitul – cu 10 miliarde mai mare decât în aceeaşi perioadă din 2017

Deficitul bugetului general consolidat pe primele nouă luni din 2018 a crescut cu aproape 10 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut… Mai mult

30.10.2018

La obiect

Exportul de plagiat: România conduce în topurile imposturii științifice

România este țara cu cele mai multe lucrări științifice eliminate din publicații din cauza încălcării normelor de bună conduită în cercetare, raportat la totalul fondurilor alocate cercetării într-o… Mai mult

30.10.2018

Cronicile

„Dânşii spun ce vrea votul popular, noi spunem ce poate economia”: BNR crește dobânda de referință

de Adrian N Ionescu , 7.5.2018

Banca Naţională a României (BNR) a suprins, luni, o parte din piaţă cu decizia de a creşte rata dobânzii de politică monetară până la 2,5% (de la 2,25%).

Majorarea dobânzii a survenit în pofida auspiciilor care păreau potrivnice acestei eventualităţi, în urma întâlnirii de săptămâna trecută dintre guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea.

Este a treia majorare din acest an, celelalte două având loc în ianuarie, cu câte 25 de puncte de bază, de la nivelul de 1,75%, la care începuse anul 2018.

Consiliul de administraţie al BNR a luat în unanimitate decizia de majorare a ratei dobânzii de referinţă, potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

„Armonizarea” guvern – BNR

Totodată, BNR susţine în continuare „armonizarea” politicilor guvernamentale cu cele monetare, potrivit declaraţiilor gubvernatorului BNR de luni.

Guvernul și Parlamentul vin cu votul popular și spun: asta vrea societatea românească. Putem noi să venim să spunem că nu vrea asta societatea? Este o necesitate – datorită migrației forței de muncă salariile cresc. Dânșii spun ce vrea votul popular, noi spunem cât poate economia. E bine să ne întâlnim undeva în această discuție!”, a declarat Mugur Isărescu

Nu spun ca acum armonizarea e totală, dar stăm mai bine”, a spus guvernatorul BNR, întrebat despre discuțiile avute la Camera Deputaților cu președintele acesteia.

„Votul popular” și economia

Pe de altă parte, între „votul popular” și ceea ce „vrea economia” intervine prudenţa firească a BNR, care, „ca orice bancă centrală”, caută să evite eventuale ajustări dureroase ale dezechilibrelor, potrivit declaraţiilor lui Mugur Isărescu.

„Noi suntem mai prudenţi, pentru că exdecentul de cerere nu este comensurabil. Nu poţi să spui exact cât este de mare decât când apare, ca turnesolul, în balanţa de cont curent. Acolo nu mai poţi să minţi și atunci e cam târziu, sunt deja persiuni asupra cursul, dobânzii și corcția poate să fie durereaoasă”.

Aceasta este „judecata BNR ca și a băncilor centrale: este mai greu sa corectezi cererea tăind, prin majorarea dobânzii, a impozitelor. De aceea suntem mai prudenţi, ca să nu ajungă societatea sa facă aceste corecţii dureroase”, a explicat guvernatorul BNR.

Unde se duce dobânda?

Guvernatorul BNR a reamintit că „epoca – pentru că a fost o epocă, aproape 10 ani – a dobânzilor foarte scăzute şi real negative a trecut”.

Normalizarea regimului dobânzilor, în sensul „clasic, că se va ajunge la dobânzi pozitive, este un proces pe care nu-l putem contura în viitor, dar datorită faptului că în Europa sunt încă dobânzi real negative şi la noi rata dobânzii este sub rata inflaţiei”, a adăugat Mugur Isărescu.

În consecinţă, „cei care fac judecăţi de tipul „vor creşte dobânzile în România pentru că trebuie să ajungă la rata inflaţiei” greşesc, întrucât vom păstra şi noi un ecart, nu ştiu dacă va fi ca în Europa, pieţele ne vor spune. Acolo e cam de două procente între rata inflaţiei şi dobânzi. Nu ştiu dacă în România va fi tot de două procente. Deocamdată, e tot de două procente dacă vă uitaţi la cifre, dar se va păstra acest ecart”, a mai spus guvernatorul BNR.

„Ce aş vrea eu să se întâmple nu înseamnă că se va întâmpla, nu am împuternicirea Consiliului dar sunt guvernatorul Băncii Naţionale. Aş vrea ca această curbă a inflaţiei, pe care o s-o vedeţi miercuri (în raportul BNR cu acest subiect, n.r), să vină în jos, curba dobânzilor să nu fie foarte ascendentă şi cândva se vor întâlni la un nivel care să fie foarte apropiat de ce va fi în Europa“, a mai explicat Mugur Isărescu.

Argumentele BNR

„Noul scenariu al prognozei (privind inflația) reconfirmă perspectiva creșterii ușoare și a plafonării ratei anuale a inflaţiei pe parcursul câtorva luni deasupra intervalului țintei, urmate de revenirea acesteia la finalul anului curent în apropierea limitei superioare a intervalului”, potrivit comunicatului BNR.

Totodată, „incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflației provin în principal din partea:

  • prețurilor administrate,
  • a condiţiilor de pe piaţa muncii și
  • a evoluţiei viitoare a preţului internaţional al petrolului.

Relevante sunt și ritmul creșterii economice și dinamica inflației în zona euro şi, implicit, conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune.

Alte repere:

  • Rata anuală a inflației a continuat să crească până la 4,95%, în luna martie 2018, de la 4,72%  în luna anterioară.
  • Plusul de ritm (inflaţionist) a fost generat preponderent de acţiunea factorilor pe partea ofertei, mai cu seamă de majorarea preţului combustibililor, dar şi de componenta de bază a inflaţiei CORE 2 ajustat, a cărei rată anuală şi-a continuat ascensiunea până la 3,0% în luna martie, de la 2,9% în februarie.
  • Avansul indicelui inflaţiei CORE2 ajustat reflectă:
    • presiunile din partea excedentului de cerere agregată din economie,
    • majorarea costurilor de producție (forţă de muncă, utilităţi),
    • unele influenţe ale dinamicii cursului de schimb al leului, dar şi
    • continuarea ajustării ascendente a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt.
  • Contribuția negativă a exportului net la avansul PIB real a rămas nemodificată.
  • Deteriorarea balanţei bunurilor şi serviciilor şi, în consecință, adâncirea deficitului de cont curent în primele două luni ale anului 2018 faţă de perioada similară a anului anterior.
  • Condițiile monetare au continuat să-și atenueze caracterul acomodativ în luna aprilie, în contextul creşterii cotaţiilor relevante ale pieţei monetare şi al relativei stabilităţi a cursului de schimb al leului.
  • Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a menţinut în luna martie la nivelul de 6,1%. Componenta în lei a continuat să şi mărească ponderea în creditul total, până la 63,6% (de la un minimum de 35,6% în mai 2012).
  • Creditul acordat populaţiei şi-a intensificat creşterea anuală (9,4%) cu aportul dominant al creditelor pentru consum.

BNR a mai luat și deciziile:

  • Majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an de la 1,25% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilității de creditare la 3,50% pe an de la 3,25% pe an începând cu data de 8 mai 2018;
  • Păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Băncile explică

Decizia BNR pare să fie departe de a fi o concesie care să pună în umbră independenţa băncii centrale, mai ales că înăsprirea politicii monetare este ilustrată nu numai creşterea dobânzii de referinţă, ci şi de cea a dobânzilor la facilităţile de depozit, respectiv de credit (de ultimă instanţă) acordate băncilor.

„Decizia de azi nu e o surpriză, mi se pare perfect concordantă cu contextul macroeconomic şi de piaţă, atât cel local, cât şi cel global.

Mie unuia decizia îmi demonstrează că independenţa Băncii Naţionale în urmărirea mandatului său (de menţinere a stabilităţii preţurilor pe termen mediu) este în plină funcţiune, aşa cum ar fi şi normal să fie”, a declarat Horia Braun Erdei (FOTO), economistul şef al BCR, pentru cursdeguvernare.ro.

Decizia de luni de creştere a dobânzii de politică era aşteptată încă de luna trecută, din cauza continuării febrei inflaționiste.

Totuși, BNR a preferat atunci să mențină nivelul neschimbat și să continue atragerea de lichidități din piață, în scopul stimulării creșterii dobânzilor de pe piață.

„Credem că creșterea inflației din primul trimestru, ca și evoluțiile prețurilor petrolului mai înalte decât așteptările pot implica revizuirea țintei de inflație. Chiar dacă nu va fi revizuită, ținta actuală de 3,5%, ca și tendința ascendentă a inflației CORE (fără prețuri administrate, n.r.) oferă suficient temei (pentru creșterea dobânzii), argumenta o notă a BCR Cercetare de săptămâna trecută.

Potrivit Băncii Transilvania, decizia de majorare a ratei de dobândă de politică monetară a fost determinată nu numai de:

  • nivelul ridicat al inflației (și importanța ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt) şi de
  • deteriorarea echilibrelor macroeconomice, dar şi de
  • necesitatea construirii de spațiu de manevră de intervenție la momentul incidenței unor șocuri economice adverse în economie.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.5.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Confirmare: OUG 13 a fost redactată în Cancelaria președintelui Camerei Deputaților. Inițiativa România, plângere penală împotriva lui Liviu Dragnea:

Mariana Bechir

Mișcarea civică Inițiativa România (IR) a anunțat, luni, că a sesizat Parchetul General în legătură cu „posibila comitere a infracțiunii de conflict de interese de… Mai mult

Stiri

Un singur proiect, și acela greșit: Guvernul pierde jumătate din finanţarea europeană a metroului până la Otopeni

Vladimir Ionescu

Autorităţile de la Bucureşti au eşuat în încercarea de a lămuri îngrijorările Comisiei Europene privind proiectul magistralei de metrou M6, până la Aeroportul Henri Condă… Mai mult

Stiri

George Ciamba – nominalizat pentru Ministerul Afacerilor Europene

Vladimir Ionescu

George Ciamba (foto), secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, a fost nominalizat de premierul Viorica Dăncilă pentru postul de  ministru delegat al Afacerilor Europene. El… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis a promulgat Legea offshore

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a semnat luni decretul pentru promulgarea Legii offshore. Potrivit noii legi, sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore… Mai mult

Stiri

Finanţele au semnat nouă ajutoare de stat pentru investiţii în valoare de 1,3 miliarde de lei

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a semnat primele nouă acorduri de finanţare acordate în baza schemei de ajutor de stat pentru stimularea investiţiilor majore. “Sunt foarte… Mai mult

Stiri

FMI, la final de vizită în România: Ținta de deficit bugetar din acest an riscă să nu fie atinsă

Alexandra Pele

Guvernul nu a profitat de anii de creştere economică susţinută pentru a reduce nivelul deficitelor, reiese din comunicatul de presă transmis de misiunea FMI la… Mai mult

Stiri

Textul Rezoluţiei PE privind statul de drept din România / Parlamentul și Guvernul, somate să aplice integral recomandările europene

Vladimir Ionescu

Textul rezoluţiei Parlamentului European, ce va fi dezbătută şi votată marți (13 noiembrie), exprimă îngrijorarea față de modul în care au fost modificate legile Justiției… Mai mult