Evenimentul

Anunț oficial: Undă verde pentru ArcelorMittal să vândă combinatul de la Galați. Pârghiile guvernului de gestiune a situației

Comisia Europeană a aprobat luni achiziția companiei italiene Ilva de către ArcelorMittal. Decizia este condiționată de cedarea a mai multor active deținute de Arcelor în… Mai mult

07.05.2018

La obiect

„Dânşii spun ce vrea votul popular, noi spunem ce poate economia”: BNR crește dobânda de referință

Banca Naţională a României (BNR) a suprins, luni, o parte din piaţă cu decizia de a creşte rata dobânzii de politică monetară până la 2,5%… Mai mult

07.05.2018

La obiect

Economia României – locul 16 în UE: Am depășit Grecia

Economia României figurează pe locul 16 la nivelul Uniunii Europene şi reprezintă 1,23% din economia UE, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2017 referitor… Mai mult

06.05.2018

Analiză

Niște chei de citire a prognozelor CNP: adică o prognoză a prognozei

Potrivit prognozei de primăvară a Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză ( ex – Comisia Naţională de Prognoză sau CNP) România va atinge în acest… Mai mult

03.05.2018

„Dânşii spun ce vrea votul popular, noi spunem ce poate economia”: BNR crește dobânda de referință

de Adrian N Ionescu , 7.5.2018

Banca Naţională a României (BNR) a suprins, luni, o parte din piaţă cu decizia de a creşte rata dobânzii de politică monetară până la 2,5% (de la 2,25%).

Majorarea dobânzii a survenit în pofida auspiciilor care păreau potrivnice acestei eventualităţi, în urma întâlnirii de săptămâna trecută dintre guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea.

Este a treia majorare din acest an, celelalte două având loc în ianuarie, cu câte 25 de puncte de bază, de la nivelul de 1,75%, la care începuse anul 2018.

Consiliul de administraţie al BNR a luat în unanimitate decizia de majorare a ratei dobânzii de referinţă, potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

„Armonizarea” guvern – BNR

Totodată, BNR susţine în continuare „armonizarea” politicilor guvernamentale cu cele monetare, potrivit declaraţiilor gubvernatorului BNR de luni.

Guvernul și Parlamentul vin cu votul popular și spun: asta vrea societatea românească. Putem noi să venim să spunem că nu vrea asta societatea? Este o necesitate – datorită migrației forței de muncă salariile cresc. Dânșii spun ce vrea votul popular, noi spunem cât poate economia. E bine să ne întâlnim undeva în această discuție!”, a declarat Mugur Isărescu

Nu spun ca acum armonizarea e totală, dar stăm mai bine”, a spus guvernatorul BNR, întrebat despre discuțiile avute la Camera Deputaților cu președintele acesteia.

„Votul popular” și economia

Pe de altă parte, între „votul popular” și ceea ce „vrea economia” intervine prudenţa firească a BNR, care, „ca orice bancă centrală”, caută să evite eventuale ajustări dureroase ale dezechilibrelor, potrivit declaraţiilor lui Mugur Isărescu.

„Noi suntem mai prudenţi, pentru că exdecentul de cerere nu este comensurabil. Nu poţi să spui exact cât este de mare decât când apare, ca turnesolul, în balanţa de cont curent. Acolo nu mai poţi să minţi și atunci e cam târziu, sunt deja persiuni asupra cursul, dobânzii și corcția poate să fie durereaoasă”.

Aceasta este „judecata BNR ca și a băncilor centrale: este mai greu sa corectezi cererea tăind, prin majorarea dobânzii, a impozitelor. De aceea suntem mai prudenţi, ca să nu ajungă societatea sa facă aceste corecţii dureroase”, a explicat guvernatorul BNR.

Unde se duce dobânda?

Guvernatorul BNR a reamintit că „epoca – pentru că a fost o epocă, aproape 10 ani – a dobânzilor foarte scăzute şi real negative a trecut”.

Normalizarea regimului dobânzilor, în sensul „clasic, că se va ajunge la dobânzi pozitive, este un proces pe care nu-l putem contura în viitor, dar datorită faptului că în Europa sunt încă dobânzi real negative şi la noi rata dobânzii este sub rata inflaţiei”, a adăugat Mugur Isărescu.

În consecinţă, „cei care fac judecăţi de tipul „vor creşte dobânzile în România pentru că trebuie să ajungă la rata inflaţiei” greşesc, întrucât vom păstra şi noi un ecart, nu ştiu dacă va fi ca în Europa, pieţele ne vor spune. Acolo e cam de două procente între rata inflaţiei şi dobânzi. Nu ştiu dacă în România va fi tot de două procente. Deocamdată, e tot de două procente dacă vă uitaţi la cifre, dar se va păstra acest ecart”, a mai spus guvernatorul BNR.

„Ce aş vrea eu să se întâmple nu înseamnă că se va întâmpla, nu am împuternicirea Consiliului dar sunt guvernatorul Băncii Naţionale. Aş vrea ca această curbă a inflaţiei, pe care o s-o vedeţi miercuri (în raportul BNR cu acest subiect, n.r), să vină în jos, curba dobânzilor să nu fie foarte ascendentă şi cândva se vor întâlni la un nivel care să fie foarte apropiat de ce va fi în Europa“, a mai explicat Mugur Isărescu.

Argumentele BNR

„Noul scenariu al prognozei (privind inflația) reconfirmă perspectiva creșterii ușoare și a plafonării ratei anuale a inflaţiei pe parcursul câtorva luni deasupra intervalului țintei, urmate de revenirea acesteia la finalul anului curent în apropierea limitei superioare a intervalului”, potrivit comunicatului BNR.

Totodată, „incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflației provin în principal din partea:

  • prețurilor administrate,
  • a condiţiilor de pe piaţa muncii și
  • a evoluţiei viitoare a preţului internaţional al petrolului.

Relevante sunt și ritmul creșterii economice și dinamica inflației în zona euro şi, implicit, conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune.

Alte repere:

  • Rata anuală a inflației a continuat să crească până la 4,95%, în luna martie 2018, de la 4,72%  în luna anterioară.
  • Plusul de ritm (inflaţionist) a fost generat preponderent de acţiunea factorilor pe partea ofertei, mai cu seamă de majorarea preţului combustibililor, dar şi de componenta de bază a inflaţiei CORE 2 ajustat, a cărei rată anuală şi-a continuat ascensiunea până la 3,0% în luna martie, de la 2,9% în februarie.
  • Avansul indicelui inflaţiei CORE2 ajustat reflectă:
    • presiunile din partea excedentului de cerere agregată din economie,
    • majorarea costurilor de producție (forţă de muncă, utilităţi),
    • unele influenţe ale dinamicii cursului de schimb al leului, dar şi
    • continuarea ajustării ascendente a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt.
  • Contribuția negativă a exportului net la avansul PIB real a rămas nemodificată.
  • Deteriorarea balanţei bunurilor şi serviciilor şi, în consecință, adâncirea deficitului de cont curent în primele două luni ale anului 2018 faţă de perioada similară a anului anterior.
  • Condițiile monetare au continuat să-și atenueze caracterul acomodativ în luna aprilie, în contextul creşterii cotaţiilor relevante ale pieţei monetare şi al relativei stabilităţi a cursului de schimb al leului.
  • Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a menţinut în luna martie la nivelul de 6,1%. Componenta în lei a continuat să şi mărească ponderea în creditul total, până la 63,6% (de la un minimum de 35,6% în mai 2012).
  • Creditul acordat populaţiei şi-a intensificat creşterea anuală (9,4%) cu aportul dominant al creditelor pentru consum.

BNR a mai luat și deciziile:

  • Majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an de la 1,25% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilității de creditare la 3,50% pe an de la 3,25% pe an începând cu data de 8 mai 2018;
  • Păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Băncile explică

Decizia BNR pare să fie departe de a fi o concesie care să pună în umbră independenţa băncii centrale, mai ales că înăsprirea politicii monetare este ilustrată nu numai creşterea dobânzii de referinţă, ci şi de cea a dobânzilor la facilităţile de depozit, respectiv de credit (de ultimă instanţă) acordate băncilor.

„Decizia de azi nu e o surpriză, mi se pare perfect concordantă cu contextul macroeconomic şi de piaţă, atât cel local, cât şi cel global.

Mie unuia decizia îmi demonstrează că independenţa Băncii Naţionale în urmărirea mandatului său (de menţinere a stabilităţii preţurilor pe termen mediu) este în plină funcţiune, aşa cum ar fi şi normal să fie”, a declarat Horia Braun Erdei (FOTO), economistul şef al BCR, pentru cursdeguvernare.ro.

Decizia de luni de creştere a dobânzii de politică era aşteptată încă de luna trecută, din cauza continuării febrei inflaționiste.

Totuși, BNR a preferat atunci să mențină nivelul neschimbat și să continue atragerea de lichidități din piață, în scopul stimulării creșterii dobânzilor de pe piață.

„Credem că creșterea inflației din primul trimestru, ca și evoluțiile prețurilor petrolului mai înalte decât așteptările pot implica revizuirea țintei de inflație. Chiar dacă nu va fi revizuită, ținta actuală de 3,5%, ca și tendința ascendentă a inflației CORE (fără prețuri administrate, n.r.) oferă suficient temei (pentru creșterea dobânzii), argumenta o notă a BCR Cercetare de săptămâna trecută.

Potrivit Băncii Transilvania, decizia de majorare a ratei de dobândă de politică monetară a fost determinată nu numai de:

  • nivelul ridicat al inflației (și importanța ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt) şi de
  • deteriorarea echilibrelor macroeconomice, dar şi de
  • necesitatea construirii de spațiu de manevră de intervenție la momentul incidenței unor șocuri economice adverse în economie.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.5.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Alegeri Primăria Chișinău / Socialistul Ion Ceban și Andrei Năstase (Platforma DA) intră în turul doi

Adrian N Ionescu

Candidatul partidului socialist (PSRM), Ion Ceban avea aproape 42 % din voturi, după numărarea a jumătate din cele exprimate în alegerile anticipate pentru postul de primar… Mai mult

Stiri

Document al SGG: Guvernului ar vrea o nouă lege pentru Pilonul 2 și să suspende temporar contribuțiile la acesta

Adrian N Ionescu

Guvernul ar avea în vedere suspendarea contribuției la fondurile private de pensii obligatorii (Pilonul 2 al sistemului) până la sfârșitul anului, potrivit unui document guvernamental… Mai mult

Europa

Angela Merkel și Vladimir Putin: Gaze și acordul nuclear cu Iran, opinii similare, Ucraina și Siria, opinii divergente

Adrian N Ionescu

Germania și Rusia au avut, la sfârșitul acestei săptămâni, cel mai cuprinzător schimb de opinii de după anexarea Crimeei de către Rusia. Cancelarului german Angela… Mai mult

Europa

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

Adrian N Ionescu

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei… Mai mult

Stiri

Codul rutier / Sancțiuni mai aspre în vigoare: înmatriculare suspendată automat la expirarea ITP

Vladimir Ionescu

Au intrat în vigoare, duminică, noile prevederi din Codul rutier care sancționează mai aspru nerespectarea condițiilor privind înmatricularea și verificarea stării tehnice a autovehiculelor. Poliția a… Mai mult

Stiri

Protestul „Moldova vrea autostradă”, blocat la intrarea în Piața Victoriei

Adrian N Ionescu

Circa o sută de autovehicule au ajuns sâmbătă în București, dar poliția și jandarmeria le-a blocat intrarea în Piața Victoriei. „Au pus şi gardurile în Piaţa… Mai mult

Stiri

Timişoara ar putea găzdui un comandament NATO

Vladimir Ionescu

Timişoara este luat în calcul pentru a găzdui o bază militară NATO, în cazul în care României îi va fi atribuit comandamentul de trei stele… Mai mult