Chestiunea

Alarma care nu trezește pe nimeni: Cele mai mici venituri ca pondere în PIB. Consecinţele în economie, societate, viața de toate zilele

România a fost anul trecut ţara din UE cu cele mai mici venituri publice raportate la PIB (30,5%), cu excepţia Irlandei (care a fost într-o… Mai mult

18.09.2018

Evenimentul

Lista. Lista proiectelor regionale prioritare și declarația Finală a Summitului Inițiativa celor Trei Mări

Preşedinţii şi reprezentanţii celor 12 state participante la Iniţiativa celor Trei Mări (I3M) și-au încheiat, marți, cele două zile de întâlniri și dezbateri și au… Mai mult

18.09.2018

Evenimentul

Summitul 3SI: Primele inițiative aprobate la București: Rețea a Camerelor de Comerț și Fond de Investiții

În prima zi a summit-ului Inițiativei celor Trei Mări (3SI) organizat la București, oficialii platformei Iniţiativa celor Trei Mări au semnat, lunni, în cadrul Forumului… Mai mult

17.09.2018

La obiect

Schimburile comerciale cu exteriorul au avut ca efect scăderea PIB cu 1,6%

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat valorile iniţiale de 4% brut şi 4,2% ajustat cu sezonalitatea pe primul semestru al anului… Mai mult

17.09.2018

„Dânşii spun ce vrea votul popular, noi spunem ce poate economia”: BNR crește dobânda de referință

de Adrian N Ionescu , 7.5.2018

Banca Naţională a României (BNR) a suprins, luni, o parte din piaţă cu decizia de a creşte rata dobânzii de politică monetară până la 2,5% (de la 2,25%).

Majorarea dobânzii a survenit în pofida auspiciilor care păreau potrivnice acestei eventualităţi, în urma întâlnirii de săptămâna trecută dintre guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea.

Este a treia majorare din acest an, celelalte două având loc în ianuarie, cu câte 25 de puncte de bază, de la nivelul de 1,75%, la care începuse anul 2018.

Consiliul de administraţie al BNR a luat în unanimitate decizia de majorare a ratei dobânzii de referinţă, potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

„Armonizarea” guvern – BNR

Totodată, BNR susţine în continuare „armonizarea” politicilor guvernamentale cu cele monetare, potrivit declaraţiilor gubvernatorului BNR de luni.

Guvernul și Parlamentul vin cu votul popular și spun: asta vrea societatea românească. Putem noi să venim să spunem că nu vrea asta societatea? Este o necesitate – datorită migrației forței de muncă salariile cresc. Dânșii spun ce vrea votul popular, noi spunem cât poate economia. E bine să ne întâlnim undeva în această discuție!”, a declarat Mugur Isărescu

Nu spun ca acum armonizarea e totală, dar stăm mai bine”, a spus guvernatorul BNR, întrebat despre discuțiile avute la Camera Deputaților cu președintele acesteia.

„Votul popular” și economia

Pe de altă parte, între „votul popular” și ceea ce „vrea economia” intervine prudenţa firească a BNR, care, „ca orice bancă centrală”, caută să evite eventuale ajustări dureroase ale dezechilibrelor, potrivit declaraţiilor lui Mugur Isărescu.

„Noi suntem mai prudenţi, pentru că exdecentul de cerere nu este comensurabil. Nu poţi să spui exact cât este de mare decât când apare, ca turnesolul, în balanţa de cont curent. Acolo nu mai poţi să minţi și atunci e cam târziu, sunt deja persiuni asupra cursul, dobânzii și corcția poate să fie durereaoasă”.

Aceasta este „judecata BNR ca și a băncilor centrale: este mai greu sa corectezi cererea tăind, prin majorarea dobânzii, a impozitelor. De aceea suntem mai prudenţi, ca să nu ajungă societatea sa facă aceste corecţii dureroase”, a explicat guvernatorul BNR.

Unde se duce dobânda?

Guvernatorul BNR a reamintit că „epoca – pentru că a fost o epocă, aproape 10 ani – a dobânzilor foarte scăzute şi real negative a trecut”.

Normalizarea regimului dobânzilor, în sensul „clasic, că se va ajunge la dobânzi pozitive, este un proces pe care nu-l putem contura în viitor, dar datorită faptului că în Europa sunt încă dobânzi real negative şi la noi rata dobânzii este sub rata inflaţiei”, a adăugat Mugur Isărescu.

În consecinţă, „cei care fac judecăţi de tipul „vor creşte dobânzile în România pentru că trebuie să ajungă la rata inflaţiei” greşesc, întrucât vom păstra şi noi un ecart, nu ştiu dacă va fi ca în Europa, pieţele ne vor spune. Acolo e cam de două procente între rata inflaţiei şi dobânzi. Nu ştiu dacă în România va fi tot de două procente. Deocamdată, e tot de două procente dacă vă uitaţi la cifre, dar se va păstra acest ecart”, a mai spus guvernatorul BNR.

„Ce aş vrea eu să se întâmple nu înseamnă că se va întâmpla, nu am împuternicirea Consiliului dar sunt guvernatorul Băncii Naţionale. Aş vrea ca această curbă a inflaţiei, pe care o s-o vedeţi miercuri (în raportul BNR cu acest subiect, n.r), să vină în jos, curba dobânzilor să nu fie foarte ascendentă şi cândva se vor întâlni la un nivel care să fie foarte apropiat de ce va fi în Europa“, a mai explicat Mugur Isărescu.

Argumentele BNR

„Noul scenariu al prognozei (privind inflația) reconfirmă perspectiva creșterii ușoare și a plafonării ratei anuale a inflaţiei pe parcursul câtorva luni deasupra intervalului țintei, urmate de revenirea acesteia la finalul anului curent în apropierea limitei superioare a intervalului”, potrivit comunicatului BNR.

Totodată, „incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflației provin în principal din partea:

  • prețurilor administrate,
  • a condiţiilor de pe piaţa muncii și
  • a evoluţiei viitoare a preţului internaţional al petrolului.

Relevante sunt și ritmul creșterii economice și dinamica inflației în zona euro şi, implicit, conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune.

Alte repere:

  • Rata anuală a inflației a continuat să crească până la 4,95%, în luna martie 2018, de la 4,72%  în luna anterioară.
  • Plusul de ritm (inflaţionist) a fost generat preponderent de acţiunea factorilor pe partea ofertei, mai cu seamă de majorarea preţului combustibililor, dar şi de componenta de bază a inflaţiei CORE 2 ajustat, a cărei rată anuală şi-a continuat ascensiunea până la 3,0% în luna martie, de la 2,9% în februarie.
  • Avansul indicelui inflaţiei CORE2 ajustat reflectă:
    • presiunile din partea excedentului de cerere agregată din economie,
    • majorarea costurilor de producție (forţă de muncă, utilităţi),
    • unele influenţe ale dinamicii cursului de schimb al leului, dar şi
    • continuarea ajustării ascendente a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt.
  • Contribuția negativă a exportului net la avansul PIB real a rămas nemodificată.
  • Deteriorarea balanţei bunurilor şi serviciilor şi, în consecință, adâncirea deficitului de cont curent în primele două luni ale anului 2018 faţă de perioada similară a anului anterior.
  • Condițiile monetare au continuat să-și atenueze caracterul acomodativ în luna aprilie, în contextul creşterii cotaţiilor relevante ale pieţei monetare şi al relativei stabilităţi a cursului de schimb al leului.
  • Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a menţinut în luna martie la nivelul de 6,1%. Componenta în lei a continuat să şi mărească ponderea în creditul total, până la 63,6% (de la un minimum de 35,6% în mai 2012).
  • Creditul acordat populaţiei şi-a intensificat creşterea anuală (9,4%) cu aportul dominant al creditelor pentru consum.

BNR a mai luat și deciziile:

  • Majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an de la 1,25% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilității de creditare la 3,50% pe an de la 3,25% pe an începând cu data de 8 mai 2018;
  • Păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Băncile explică

Decizia BNR pare să fie departe de a fi o concesie care să pună în umbră independenţa băncii centrale, mai ales că înăsprirea politicii monetare este ilustrată nu numai creşterea dobânzii de referinţă, ci şi de cea a dobânzilor la facilităţile de depozit, respectiv de credit (de ultimă instanţă) acordate băncilor.

„Decizia de azi nu e o surpriză, mi se pare perfect concordantă cu contextul macroeconomic şi de piaţă, atât cel local, cât şi cel global.

Mie unuia decizia îmi demonstrează că independenţa Băncii Naţionale în urmărirea mandatului său (de menţinere a stabilităţii preţurilor pe termen mediu) este în plină funcţiune, aşa cum ar fi şi normal să fie”, a declarat Horia Braun Erdei (FOTO), economistul şef al BCR, pentru cursdeguvernare.ro.

Decizia de luni de creştere a dobânzii de politică era aşteptată încă de luna trecută, din cauza continuării febrei inflaționiste.

Totuși, BNR a preferat atunci să mențină nivelul neschimbat și să continue atragerea de lichidități din piață, în scopul stimulării creșterii dobânzilor de pe piață.

„Credem că creșterea inflației din primul trimestru, ca și evoluțiile prețurilor petrolului mai înalte decât așteptările pot implica revizuirea țintei de inflație. Chiar dacă nu va fi revizuită, ținta actuală de 3,5%, ca și tendința ascendentă a inflației CORE (fără prețuri administrate, n.r.) oferă suficient temei (pentru creșterea dobânzii), argumenta o notă a BCR Cercetare de săptămâna trecută.

Potrivit Băncii Transilvania, decizia de majorare a ratei de dobândă de politică monetară a fost determinată nu numai de:

  • nivelul ridicat al inflației (și importanța ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt) şi de
  • deteriorarea echilibrelor macroeconomice, dar şi de
  • necesitatea construirii de spațiu de manevră de intervenție la momentul incidenței unor șocuri economice adverse în economie.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.5.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

State UE, China şi Rusia, acord pentru evitarea sancţiunilor impuse Iranului de SUA

Iulian Soare

State din cadrul Uniunii Europene au ajuns la un acord cu Rusia şi China pentru implementarea unui sistem special de plăţi care să faciliteze relaţiile… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă, întâlniri la Bruxelles cu reprezentanți ai familiilor politice europene

Vladimir Ionescu

Guvernul României a anunțat marți că premierul Viorica Dăncilă se află pentru 2 zile la Bruxelles, într-o vizită de lucru în cadrul căreia va avea… Mai mult

Stiri

Legile Justiției intră în vigoare înaintea evaluării Comisiei de la Veneția – pleacă la promulgare ultima lege din pachet

Mariana Bechir

UPDATE: Corelarea cu observațiile Comisiei de la Veneția, după intrarea în vigoare a legilor Președintele Comisiei speciale pentru legile justiției, Florin Iordache, a anunțat că săptămâna… Mai mult

Stiri

Legea adunărilor publice trebuie modificată, cer și Carmen Dan și Speranța Cliseru

Razvan Diaconu

Audierile de marți din Comisia de apărare a Senatului s-au încheiat, anunță Digi24, cu o concluzie ad-hoc: este necesară actualizarea Legii 60/1991 privind organizarea şi… Mai mult

Stiri

Laurențiu Cazan, urmărit penal în Dosarul reprimării mitingului din 10 august – membru în Autoritatea de Ordine Publică București

Mariana Bechir

Maiorul Laurențiu Cazan, coordonatorul intervenției jandarmilor la protestul din 10 august, urmează să devină și membru în Autoritatea Teritorială de Ordine Publică București. Un proiect… Mai mult

Stiri

Bătălia pentru offshore: Noua formă a Legii a intrat la Cameră și la o nouă amânare

Razvan Diaconu

Preşedintele Comisiei de industrii, Iulian Iancu (PSD), a anunţat marți în timpul dezbaterilor pe proiectul legii offshore că a hotărât, în urma discuţiei purtate cu… Mai mult

Stiri

O miză mare pentru Liviu Dragnea: Completele de 5 judecători nu se modifică anul acesta

Mariana Bechir

Cristina Tarcea, președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, a declarat marți că modificările privind componența completelor de cinci judecători de la instanța supremă… Mai mult