Chestiunea

Harta deprecierii creșterii economice: Județele cele mai bogate se întrec cu cele mai sărace. Industria nu compensează reducerea consumului

Prognozele oficiale privind creşterea economică pe teritoriul României s-au depreciat în multe dintre judeţele bogate mai substanţial decât în cele mai sărace, pe parcursul acestui… Mai mult

06.01.2019

Evenimentul

Mihaela Triculescu – noul șef ANAF. Respinsă de trei ori la concursurile pentru posturi în ANAF

Premierul Viorica Dăncilă a semnat joi Decizia de numire a Mihaelei Triculescu în funcția de președinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), cu rang… Mai mult

03.01.2019

Analiză

România și energia: Poziţia în context european

Consumul final de energie al industriei româneşti a scăzut în intervalul 1990 – 2016 cu circa 75%, faţă de numai 25% la nivelul UE, potrivit… Mai mult

02.01.2019

Analiză

Încadrarea deficitului în 3% ar fi miraculoasă: Deficitul la 11 luni – 2,74% din PIB estimat

După 11 luni din 2018, deficitul bugetar public comunicat oficial a urcat la 2,74% din PIB estimat, valoare cu 130% mai mare faţă de acelaşi… Mai mult

30.12.2018

Cronicile

Daniel Dăianu / Suprataxa și politica monetară: Ce nu este în regulă

de Daniel Daianu , 6.1.2019

Suprataxa privind bancile a provocat discutii aprinse. Chiar daca ar putea fi interpretata in registrul unei reglementari a  ratelor la imprumuturi acordate clientilor non-bancari, lucrurile merg adanc; raportarea Robor-ului la o rata de referinta (RR), anuntata la 1,5% si apoi ajustata la 2%, priveste politica monetara a BNR.

Rata de referinta este sub rata actuala de politica monetara (RPM) a BNR de 2,5% si deasupra facilitatii de depozit de 1,5% (unde se plaseaza excesul de lichiditate al bancilor). Ce semnificatie ar avea rata de referinta (RR) de 2%? Este de remarcat:

– Un asemenea reper, fie si cu temei fiscal, este nefiresc;

– Sugereaza RR un reper pentru conditiile monetare interne? Daca da, aceasta   ar pune in discutie conduita de politica monetara, nivelul RPM de 2,5% si ratele pe piata monetara (Robor) –ce sunt cu zeci de puncte de baza peste RPM in functie de scadenta;

– Conditiile monetare sunt determinate de rata de politica monetara a BNR si gestionarea lichiditatii, care tin cont de mediul extern si gradul de euroizare a economiei; un rol in dinamica lichidatii il joaca operatiunile trezoreriei statului. Ratele ROBOR nu sunt deci simple aranjamente de piata ale bancilor comerciale;

– Se sugereaza bancii centrale sa coboare RPM, sa aduca ratele pe piata monetara in preajma RR? Dar inflatia afisata (CPI) va fi in probabil in preajma pragului superior al intervalului din jurul tintei la finele lui 2018, “deficitele gemene” sunt relevante, deficitele externe sunt in crestere si nu cu finantare exclusiv fara indatorare;

– Poate  rata de referinta (RR) varia si daca da, in functie de ce conditii?

Merita sa ne imaginam cum ar fi daca ar avea loc o acomodare a conditiilor monetare la ce sugereaza rata de referinta. Astfel:

– Rate ale ROBOR ce merg spre/la nivelul RR ar reduce impactul suprataxei asupra bancilor comerciale, dar cu riscuri mari, cu un “cost” macroeconomic considerabil;

– O asemenea operatiune ar putea avea loc prin injectii de lichiditate (ex: prin achizitii ale titlurilor de stat, cumparari de valuta), dar, in conditiile macroeconomice de acum, ar pune presiune pe moneda nationala, ar destabiliza economia.

– Este de prezumat ca simpla perceptie ca BNR s-ar plia la sensul indicat de rata de referinta RR ar provoca instabilitate.

BNR are de controlat conditiile monetare astfel incat inflatia sa nu scape de sub control avand totodata in vedere cerinte de stabilitate financiara. De notat ca daca inflatia ar creste si BNR ar inaspri conditiile monetare (ar creste ratele ROBOR), cresterea taxei pe active ar afecta starea unor banci, cu impact asupra stabilitatii financiare . Apare aici o dilema generata de rata de referinta.

Se poate gandi ca banci ar fi dispuse sa tranzactioneze lichiditate pe piata monetara (pe segmentul ON, overnight) sub nivelul RPM, dar deasupra facilitatii de deposit. Dar conditiile monetare sunt definite esentialmente de ratele ROBOR; aceste rate sunt peste RPM exprimand intarirea politicii monetare, care a inceput in ultima parte a anului 2017 (in octombrie 2017 a inceput aceasta cand rata la facilitatea de depozit a crescut de la 0,25% la 0,50% ajungand in mai 2018 la 1,50%). Ca se poate discuta modul de stabilire a ratelor ROBOR (daca facem o analogie cu demersal de reforma a EURIBOR-ului) nu schimba fondul problemei.  

Cei ce fac referire la situatia din anii 2016-2017, cand ratele ROBOR erau substantial sub RPM, evocand o “adictie” in economie la rate foarte scazute par sa ignore aspecte cheie: a existat atunci “inflatia negativa” indusa de schimbarea de regim fiscal; BNR a putut sa scada RPM si a tolerat ROBOR-uri foarte joase (sub nivelul RPM) cand deficitul extern (de cont curent) se redusese mult (la cca 0,7% din PIB in 2014, 1,2% in 2015), iar deficitul bugetar ajunsese la sub 1% din PIB in termeni structurali in 2015.

A fost o oportunitate pentru BNR de a incuraja de-euroizarea economiei. Dar cand inflatia a revenit (nu numai din cauza efectelor de baza) in teritoriu pozitiv si era crestere afectand asteptarile inflationiste, intarirea “directa” a politicii monetare a fost necesara. S-a pornit prin ingustarea coridorului in ultima parte a lui 2017, dupa care BNR a ridicat si rata de politica monetara in pasi succesivi. Gestionarea lichiditatii (de care depind ratele ROBOR) a avut rolul ei in intarirea politicii monetare.

Faptul ca firme si gospodarii s-au obisnuit cu rate scazute (nu numai in Romania) este adevarat, dar a conchide ca BNR nu ar fi trebuit sa diminueze RPM si sa tolereze niveluri ale ROBOR sub RPM in anii trecuti, este o judecata mai mult decat contestabila. BNR nu poate face abstractie de ce fac celelalte banci centrale (BCE, alte banci centrale europene), de mersul inflatiei in Europa. In ultima instanta, ce conteaza pentru miscarea de capital sunt diferentiale de dobanzi (ca randamente) si deficite externe. In plus, politica monetara nu poate contracara deplin  efectele unui policy-mix suboptim.

Scaderea RPM si a ratelor ROBOR ar putea avea loc daca inflatia s-ar inscrie pe o traiectorie descendenta sustenabila in perioada ce vine (nu numai pentru cateva luni), deficitele externe s-ar reduce in mod semnificativ, iar o reducere semnificativa a deficitului bugetar structural ar avea loc. Dar sunt de contemplat asemenea evolutii in perioada ce vine?

Rata de referinta poate pune presiuni mai mari pe unele banci avand in vedere ca profitabilitatea este inegala. Treaba se poate complica mai mult daca activitatea economica ar incetini si s-ar produce socuri externe adverse. Si intermedierea financiara va avea de suferit.

Rata de referinta anuntata de MFP este foarte problematica in relatie cu politica monetara, cu stabilitatea financiara. “Inovatii” in politica economica se pot face, dar cu atentie. Iar practicile mai putin bune ale bancilor, inclusiv “optimizari fiscale”, pot fi combatute altfel. Rata de referinta si suprataxa sunt de reexaminat si cai pentru a remedia situatia exista.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.1.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernul Grindeanu, la propunerea lui Florin Iordache, a adoptat legea recursului compensatoriu- document prezentat de Dacian Cioloș

Razvan Diaconu

Fostul premier Dacian Cioloș a postat miercuri, pe Facebook, un mesaj în care spune că Guvernul condus de Sorin Grindeanu este cel care „a adoptat… Mai mult

Stiri

Premierul Theresa May câștigă votul de încredere al Camerei Comunelor. Opoziția pune condiții ca să discute posibile soluții pentru un acord Brexit

Victor Bratu

Opoziția parlamentară nu a reușit miercuri să adune suficiente voturi pentru a determina plecarea Theresey May din fruntea guvernului britanic. Votul a fost unul destul… Mai mult

Stiri

Prima reacție a unei bănci românești la ”taxa pe lăcomie”. BT: Este o naționalizare a profiturilor, va crea dezechilibre grave în toată economia

Alexandra Pele

Taxa pe lăcomie reprezintă o naționalizare a profiturilor se arată în prima reacție oficială a Băncii Transilvania, care în urma turbulențelor generate de Ordonanța Teodorovici… Mai mult

Stiri

Recursul compensatoriu / Premierul așteaptă de la Ministrul Justiției o evaluare a situației și măsuri

Vladimir Ionescu

Ministrul Justiției, Tuderel Toader, este așteptat luni, 21 ianuarie, să-i prezinte premierului Viorica Dăncilă o evaluare a impactului Legii recursului compensatoriu, precum și eventualele propuneri… Mai mult

Europa

Statul paralel francez: Fostul ministru de interne Claude Gueant, condamnat la un an de închisoare pentru deturnare de fonduri publice

Vladimir Ionescu

Fostul ministru francez de Interne Claude Guéant, considerat mâna dreaptă a președintelui Nicolas Sarkozy, a fost condamnat definitiv la un an de închisoare într-un dosar… Mai mult

Stiri

CCR – decizie: Protocoalele dintre SRI și Parchetul General sunt neconstituționale. Ce probe ar putea fi anulate

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, miercuri, sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea referitoare la protocoalele încheiate de SRI și Ministerul Public. Decizia ar… Mai mult

Stiri

Motivare CCR: Semnalizarea radarelor ar crește agresivitatea pe șosele

Vladimir Ionescu

Presemnalizarea radarelor afectează protejarea dreptului la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică, precizează CCR în motivarea deciziei privind Legea pentru modificarea ordonanţei de urgenţă… Mai mult