Daniel Dăianu / Reforma salarizarii şi bugetul public

de Daniel Daianu | 7.2.2016 .

Daniel-Daianu-Sunt multe hibe in functionarea sectorului public, care se vad in dimensiunea veniturilor fiscale (intre cele mai scazute din UE ca procent din PIB) si reaua folosire a banului public (ineficienta crasa, lipsa de prioritati asumate si urmarite cu consecventa, deturnare de resurse, etc).

Acesta este un context notoriu care a pus pe agenda publica si reforma salarizarii. Nu arareori s-a invocate ca slaba performanta din sectorul public se leaga si de o salarizare care nu rasplateste performanta, fie intre persoane cu acelasi profil al slujbei si cu aceeasi vechime, fie intre compartimente diferite, slujbe diferite.

Exista o teorie a “salariului eficient”, care spune ca daca munca nu este rasplatita cum se cuvine trantamentul scade. Aici se poate adauga si dimensiunea satisfactiei la locul de munca, a atmosferei in general, care sunt aspecte si ele relevante –desi mai complicate ca tratament. Oricum, sunt mai multe guverne care in ultimul deceniu au avut pe masa de lucru reforma salarizarii , care a trecut dintr-un mandat de guvernare la altul ca proiect in lucru.

Reforma salarizarii este necesara. Insa aceasta reforma este obligatoriu sa tina cont de resursele bugetului public.  Firesc este ca noua lege a salarizarii, ce este o reforma ampla, sa fie insotita de o evaluare temeinica privind sustinerea bugetara durabila. Oricat de merituoasa  ar fi o asemenea lege, daca ar insemna procente bune din PIB drept crestere la deficitul bugetar ar fi un non-starter.

Chiar o aplicare  esalonata a reformei  ar lovi echilibrul bugetar in masura in care reprezinta cheltuieli permanente  mult crescute ale bugetului public fara contrapartida pe parte de venituri.  Drept este ca o noua salarizare este de presupus ca ar insemna  o mai buna functionare a administratiei publice, o executie bugetara mai buna. Dar aceasta este o miza greu de pus in cifre cel putin pe termen imediat.

Poti gandi si astfel: aplici legea partial si conditionata fiind de crestere economica, o eficienta mult ameliorata a cheltuielilor publice, care sa permita eliberarea de resurse pentru alte utilizari (aplicarea noi legi a salarizarii), colectare mai buna a taxelor si impozitelor avand in vedere ca nivelul de 27-27% din PIB venituri fiscale ne plaseaza la coada Uniunii din acest punct de vedere.

Este insa un pericol mare sa dai drumul la o asemenea lege, sa creezi asteptari mari la oameni, fara a avea fundamentare analitica si cifrica  serioasa, fara sa vezi daca ai resurse in bugetul public.

S-a vazut cum pasi de crestere a salariilor si schimbare de regim fiscal au dublat deficitul bugetar in mod brusc –in 2016 deficiitul este programat sa ajunga la 2,9% fata de cca 1,5% din PIB in 2015.

Ce ne-am face cu o reforma a salarizarii care ar insemna sa zicem inca 5, sau 6% din PIB cheltuieli publice nu vremelnice (sunt date care sugereaza un asemenea impact daca nu am avea o aproape instantanee crestere de venituri fiscale si o alta dimensiune a aparatului birocratic –ipoteze ce sunt implauzibile).

Daca Romania ar avea incasari fiscale cat de cat normale,ca in economii emergente vecine (adica 34-35% din PIB), ar fi  mai usor de aplicat o reforma a salarizarii; nici nu am mai sta cu subfinantare cronica a invatamantului si sanatatii, cu nivele de sub 4% din PIB pentru fiecare dintre aceste sectoare cheie pentru viata oamenilor, pentru economie, societate.

Ministrul de finante si ministrul muncii, cu cel al economiei si cel al dezvoltarii,  este bine sa discute foarte aplicat pe aceasta lege, sa se puna de acord tinand cont de forta bugetului public, starea economiei in ansamblu si contextul international. Iar la varful Guvernului trebuie sa se indice clar care sunt limitele ce nu pot fi trangresate in materie de luciditate, prudenta, stabilitate economica.

Si nu pentru ca, altminteri, am avea dialog fracturat cu Comisia Europeana, ca am intra in procedura de deficit excesiv, etc.,  ci pentru ca ratiunea ne spune  sa nu dam drumul la vale unui bolovan greu de luat in brate, care ne poate strivi si obliga la inversari de masuri ce ar cauza bulversari economice si sociale.

***
Daniel Dăianu este economist, membru al CA al BNR, profesor la SNSPA, fost ministru de Finanțe

Publicat la data de 7.2.2016 .

Un raspuns

  1. COLUMB
    13.2.2016, 8:29 pm

    Salarizarea bugetarilor (mai putin medicii si profesorii -dar si acolo) se face pe baza de functii (statul de functii) in baza unei diplome mai mult sau mai putin trasa la xerox si vechime. SCHIMBATI RADICAL si transformati tot staul de functii in posturi si la fiecare post atsati un salariu. Postul sa fie clar definit ca sarcini si ocupat prin concurs CINSTIT -nivelul studiilor fiind element secundar (Postul X-minim studii medii, postul Y minim studii superioare , dar fara legatura cu vechimea.
    Acuma un consilier I,-actuala situatie- din biroul administrativ are acelasi salar cu cel de la un ghiseu, cu cel de la personal care face lunar ”adunarea filelor de pontaj” sau cu cel care face executare silita sau inspectie fiscala. NU E CORECT.Mai mult, dupa ce intri in sistem ca debutant numai anii te ajuta sa parcurgi treptele pina la consilier si niste ”examene de promovare” de risul curcilor.
    Iar tot la 2-3 ani sa se scoata la concucurs TOATE POSTURILE -si pe baza CORECTA sa se ocupe de cei buni, iar cei care si-l pierd sa poata ”cobori” sau sa plece. Asa s-ar rezolva si mult trimbitata lozinca a lui MARICA -ca numai gura e de el- a carierei profesionale. S-ar mai rezolva inca o problema, lumea ar invata continuu si am avea si specialisti adevarati.
    Altfel va dau exemplu-sef serviciu administrativ intrat debutant, acuma e consiler dar nu stie sa foloseasca calculatorul nici macra pentru un e-mail sa nu mai vorbesc de un simplu document in Word sau o situatie simpla in Excel.
    Poate cititi d-le Daianu, ca aceste exemple de mai sus sint de acolo pe unde ati fost ministru.Cu bine.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Mesajele Băncii Centrale și decodificarea lor – dincolo de ROBOR

Dincolo de ampla dezbatere privind avansul dobânzii cu care se împrumută băncile între ele pentru a-şi acoperi nevoile de lichiditate (deja celebrul ROBOR) de...Citeste mai departe »

Victor Giosan

Când investițiile locale ajung dependente de interesele politice centrale. Studiu de caz – impactul PNDL 1 +2

În ultimii au fost în spațiul public multe discuții legate de administrația publică locală, de modul de finanțare a acesteia și de dezvoltarea în...Citeste mai departe »

Marin Pana

PIB nou, probleme noi

“Ca urmare a luării în considerare a creșterii economice de 5,6%, față de 5,2% cât a fost avut în vedere la elaborarea legii bugetului...Citeste mai departe »

Gabriel Biris

Gabriel Biriș / Nu pentru investiții, ci pentru pentru marea albire. Nu pentru productivitate, ci pentru scumpire

Săptămâna trecută, ministerul a pus în dezbatere un alt proiect de ordonanță pentru modificarea Codului fiscal. Printre modificări apar deja promisele scutiri de impozit...Citeste mai departe »

Valentin Lazea

Valentin Lazea / ADN-ul economic al României, citit în deficitul de cont curent (II). România în contextul european și global

În continuare, vom analiza poziția României, prin prisma deficitului de cont curent, în context european şi apoi în context mondial. Analiza noastră se bazează...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română