Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

de Daniel Daianu | 20.2.2017 .

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica balanta sa comerciala puternic excedentara. Berlinul respunde ca nu este responsabil de nivelul euro, ca se cuvine sa fie avuta in vedere politica Bancii Centrale Europene (BCE), care are in vedere situatia din zona euro in ansamblu.

Reprosuri venite de peste Ocean nu sunt de data recenta; si oficiali ai fostei adiministratii democrate au judecat in termeni critici, in mod recurent, excedentele externe (de cont curent) mari ale Germaniei. Nu putini s-au grabit sa defineasca aceste surplusuri (ajunse la cca 8,5% din PIB in 2016) ca dovezi ale unei atitudini neo-mercantiliste; aceste surplusuri erau de altfel comparate cu cele ale Chinei, care are o economie ce exporta mult recurgand la interventii ale statului in gestionarea schimburilor economice.

Euro ajuta economia germana avand in vedere surplusurile comerciale masive, cele de cont curent in ultimul deceniu. Este de mentionat ca si zona euro inregistreaza surplusuri de cont curent –de 2-3% din PIB, in anii din urma. Cum insa economia germana este cu mare pondere in cea a zonei euro, contributia sa la surplusul de ansamblu este decisiv.

Mai este o constatare de facut: pe fondul cresterii economice firave din economia globala, al efectelor crizei financiare, tari carora le da mana, incearca sa stimuleze exporturile nete (ca motor al economiei) prin cursul de schimb; Japonia este un exemplu devenit clasic. Sunt nu putine alte tari care incearca sa foloseasca cursul de schimb ca instrument de promovare a exporturilor nete. De aceea se vorbeste despre “razboi valutar” (currency war). Si nu sunt reuniuni ale ministrilor de finante din principalele economii ale lumii unde sa nu se discute regimul ratelor de schimb.

Dar nu economia germana in sine explica nivelul si controversele legate de euro. Exista un “elefant in incapere” despre care nu se discuta suficient. Este vorba despre modul de functionare a zonei euro, care face ca ajustari ale dezechilibrelor sa se opereze precumpanitor in tarile cu deficite. Asa s-a intamplat, de pilda, dupa 2009 in Spania, Portugalia, Irlanda, etc –cu asa numite “devalorizari interne”’ (corectii in jos de salarii, venituri). Aceasta asimetrie de ajustare introduce o deviatie majora de conduita macroeconomica, care se concretizeaza in surplusuri agregate externe mari –la nivelul zonei euro. In mod normal, surplusuri externe ar trebui sa conduca la aprecieri sistematice ale ratelor de schimb si viceversa.

Daca Germania ar fi avut moneda proprie (marca germana), surplusul ei de cont curent ar fi condus la aprecieri reale majore –asa cum s-a intamplat pana la introducerea euro ca moneda comuna. Aceasta ar fi putut cauza o rata a somajului superioara celei de acum de sub 5%. Si  este de comparat rata somajului in Germania cu nivele de doua cifre in economii sudice ale zonei euro  –la nivelul zonei euro nivelul fiind in jur de 9%. Acest din urma nivel este cel care indica gradul de subutilizare  a resurselor in zona euro si sugereaza un probabil mix de politici defectuos in conditiile date. Dar, nu exista in fapt policy mix la nivelul zonei euro, fiindca nu exista politici comune. In fond, fiecare stat are propria politica fiscala/bugetara, chiar daca exista reguli impuse de catre noul Pact de Stabilitate.

Avem deci in zona euro o economie superperformanta (Germania), puternic orientata catre export, care este sustinuta de nivelul foarte probabil subevaluat al monedei comune. Acest nivel este subevaluat si daca este judecat prin surplusul extern ale zonei euro –de peste 2,5% din PIB-ul cumulat. Dar aceeasi zona euro este puternic dezechilibrata in interior, ceea ce se vede in gradul de utilizare a factorilor de productie (capital si munca), cu mari diferente intra tari, economii.

Aceste diferente se vad si in dinamici de productivitate; Italia, Portugalia si alte state sunt exemple negative. Ne intalnim aici cu un mare clivaj de performanta, intre state cu economii competitive si state cu economii ce nu pot tine pasul in privinta castigurilor de productivitate; Asemenea diferente reclama ajustari, ce pot fi foarte dureroase.

Exista un argument ce subliniaza ca segmente mari din aparatele de productie din tarile din zona euro ar fi integrate in lanturi globale de valoare (global value chains) si ca, in consecinta, cursurile de schimb nu ar mai avea eficacitate adecvata in ajustarea de dezechilibre; este o teza discutabila cel putin pentru faptul ca pietele judeca in ultima instanta economii nationale, iar indicatorii de notare fundamentali privesc datorii publice, deficite interne si externe, tabloul macroeconomic. Fapt este ca acolo unde nu se inregistreaza castiguri de productivitate in mod sistematic ajustarile nu pot intarzia la nesfarsit. Iar a le face numai prin taieri de venituri este un proces tot mai costisitor social si politic.

Aceasta este o lectie furnizata de istoria economica in mod repetat. Si se vede si in evolutii politice pe continental european in ultimul deceniu.

Oficiali americani au motive sa judece nivelul euro in raport cu surplusul extern al zonei euro. Dar problema nu este cauzata de ce face Germania ca administrare a propriei economii, ci de modul de functionare a zonei euro, care nu induce corectii simetrice in interior –adica si pentru tarile cu surplusuri mari. Reforme structurale interne nu pot contrabalansa hibe ale functionarii zonei euro. Este o realitate constatata si de analize ale Comisiei Europene. Conteaza si eterogenitatea mare structurala dintre economiile din zona euro.

In plus, intervine divergenta de conduita de politica monetara dintre Fed (Banca Centrala a SUA) si BCE. Fed-ul intra se pare intr-un ciclu de crestere a ratelor sale de politica monetara in timp ce BCE este decisa sa mentina rate foarte mici pentru acest an si probabil si 2018. In SUA inflatia este aproape de tinta, in zona euro inflatia de baza (core inflation) este sub 1% existand si preocuparea fata de situatia economiilor periferice, unele confruntate cu mari dificultati. Intr-o economie globala in care fluxurile monetare sunt intense si in care diferentiale de randament conteaza mult o supraevaluare a dolarului american devine inevitabila, cel ptuin in perioada ce vine. Daca in SUA se va recurge si la o politica bugetara expansionista, Fed va fi suplimentar motivat sa urce ratele de politica monetara. Sa nu omitem totodata ca USD este moneda de rezerva cea mai importanta, ca traim vremuri ce favorizeaza “safe-havens”.

Pentru Romania, controversa privind relatia USD-euro trebuie pusa in relatie cu viitorul cadrului multilateral international (a se vedea abordare anuntata de Administratia Trump). Daca acest cadru se erodeaza, daca aranjamente bilaterale vor castiga teren, daca accente protectioniste vor prolifera, inclusiv in interiorul UE, si comertul extern al Romaniei ar fi afectat puternic.

P.S. Euro se va deprecia din nou puternic daca scrutinele electorale din Europa vor alimenta teama privind soarta monedei comune

Publicat la data de 20.2.2017 .

Un raspuns

  1. CALIMAN EUGEN analist dezvoltare economica
    20.2.2017, 1:27 pm

    1.Lucrurile nu sint asa complicate cum par, dar nu pot fi intelese fara prezentarea cauzelor alunecarii spre dreapta a vietii politice Vestice, care pina la urma este consecinta unei anumite stari economice, la fel ca in perioada interbelica.
    UE nu este o uniune economica ci vamala, dar are restrictii de uniune economica, asupra bunei functionalitati si dezvoltari economice nationale.Unul din marii nostri economisti, le-a inventariat in totalitate – in lucrarea “Reindustrializarea Romaniei – Politici si Strategii”, 2010, pag 124 (de gasit pe NET, in format PDF, autor Liviu Voinea).In acelasi timp, UE nu dispune de tehnici, mecanisme, institutii, logistica si specialisti, care sa “inlocuiasca” lipsa “statului economic European”, cu proiecte comune ale firmelor UE din tarile dezvoltate, care sa aiba efect dezvoltator economic si industrial, in “periferia (economica a) UE”.
    2.In locul unor demersuri institutionale firesti pentru o “uniune economica”, in locul unei conduceri economice-tehnocrate, UE practica o pseudoconducere generala, prin directive birocratice si strategii teoretice – nesustinute (la fel ca in Romania !) de proiecte concrete de natura economica si industriala.Drept urmare, firmele din tarile dezvoltate nu sint “angrenate” in cooperare industriala cu tarile inapoiate, desi in acestea se pot realiza conditii investitionale la fel de optime, ca in zonele in care ele investesc acum.
    3.In consecinta, in lipsa de locuri de munca, populatiile din tarile inapoiate economic navalesc in tarile dezvoltate, producind haos infractional si social, consumind resurselor sociale, iar mai mult ca atit – incurajeaza statele dezvoltate sa se ocupe mai putin de educatia si calificarea propriilor cetateni, cita vreme le vin fara efort si costuri, lucratori calificati din Romania (de pilda).Odata cu asta, tarile estice furnizoare gratuite de forta de munca, devin incapabile de reconstructie economica si industriala din cauza plecarilor de neoprit.Aici se afla una din cauzele alunecarii treptate spre autoritarism ale Est-icilor.
    Odata cu ei, vine in Vest si epidemia cersetoriei si infractiunilor – din rindul celor necalificati sau incapabili de a gasi locuri de munca in Romania, facind de nesuportat viata de zi cu zi in Germania sau Franta.In aceste conditii, calea unica de a “scapa” de emigranti, se dovedeste votarea extremei drepte, care promite blocarea emigratiei si expulzarea strainilor.
    4.Solutia ar fi proiectele de tara de reindustrializare in tarile foste comuniste, sustinute/combinate in mod direct prin unvestitii cfirmele industriale din tarile dezvoltate ale UE, prin modul aratat la pct. b.
    Viziunea conducerii UE nu depaseste insa tehnicile birocratice, directivele/strategiile, lipsind orice cercetare stiintifica economica in tarile dezvoltate, capabila sa ofere un nou “model de dezvoltare nationala”, combinat cu sustinerea unionala economica.Asa ca, ceeace prognozeaza autorul, respectiv continua erodare a monedei Euro si stagnarea generala a UE, sint de neevitat.
    5. Mai mult ca atit, nici guvernul nostru actual nu pare sa aiba o viziune “dezvoltatoare industrial” si nici proiectul economic necesar – cu toate ca si-a asumat electoral si prin “programul de guvernare” REINDUSTRIALIZAREA Romaniei.
    Este foarte probabil, ca la fel cum s-a intimplat in guvernarea-Ponta, oferta oficiala prin care am propus (recent) guvernului Grindeanu evaluarea si promovarea in economie unui “proiect de reindustrializare” (unitar si fezabil), sa ramina fara rezultat.
    Consecinta va fi accelerarea dezintergarii industriale a tarii, urmare a lipsei dupa 2008 a investitiilor industriale straine, fara un proiectul de schimbare, care sa aduca competitivitatea economica si functionalitatea institutionala nationala, catre indicii 25 ai tarilor dezvoltate…

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biris

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Gabriela Drăgan

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română