Odată adoptată, ordonanța al cărei proiect a fost asumat de ministrul de Finanțe Eurgen Teodorovici ca o „taxă a lăcomiei” ar putea avea un impact cu atât mai semnificativ asupra creditării cu cât vine după adoptarea recentă a altor legi restrictive pentru sistemul bancar – potrivit lui Dan Suciu (foto), purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României (BNR).
„Impactul (măsurilor de taxare a activelor bancare) asupra creditării poate fi semnificativ în cazul în care se vor aprobă în formulă propusă – mai ales că se asociază cu legislaţia recent adoptată în Parlament – şi este nevoie de cercetare atentă. De altfel, băncile deja spun că va avea impact asupra creditării, iar intermedierea financiară este deja redusă”, a declarat Dan Suciu, vineri, pentru Mediafax.
Oficialul BNR a precizat că banca centrală nu a putut evalua ipactul măsurilor „pentru că BNR a aflat de aceste propuneri abia când au fost anunţate oficial”.
Contextul agravant
Plenul Camerei Deputaților a aprobat, miercuri, pachetul de legi iniţiat şi promovat de senatorul ALDE Daniel Zamfir din care fac parte:
- Legea care prevede ca dobânda maximă la creditele ipotecare să nu poată depăși de 2,5 ori dobânda cheie a BNR (2,5% în prezent), iar cea pentru creditele de consum să fie de maxim 18%.
- Legea „dării în plată” pentru leasig și răscumpărarea creanțelor cesionate cu cel mult dublul prețului cesiunii.
Totodată, contractul de leasing îşi pierde titlul executoriu, ceea ce înseamnă că executarea silită nu mai poate fi începută doar pe baza cererii formulate de societatea de leasing, ci finanţatorul va fi obligat să meargă în instanţă pentru a obţine acest titlu.
Legile au fost acuzate de mediul bancar că vor reduce şi mai mult intermedierea financiară deja la cotele cele mai mici din Europa, în replică la afirmaţiile lui Daniel Zamfir şi ale consilierului primului –ministru, Darius Vâlcov, care au spus că BNR ar fi acuyat unel bănci că subminează economia.
BNR a negat alegaţiile:
„BNR nu este de acord nicicum cu afirmaţiile d-lui senator Zamfir şi, mai nou, ale d-lui consilier Vâlcov care susţin pentru a argumenta această decizie că BNR ar fi acuzat direct opt bănci că subminează economia naţională”, a declarat purtătorul de cuvât al BNR.
Cei doi politicieni au interpretat obervaţii din Raportuil BNR asupra stabilităţii – ediţia din decmbrie, potrivit căruia băncile ar trebui să-şi schimbe modelul de business şi să câştige mai mult din volumul creditelor decât din marja de dobândă dintre depozite şi credite.
Intermedierea financiară
Sectorul bancar din România are cel mai scăzut grad de intermediere financiară din Uniunea Europeană (UE), raportul activelor bancare în PIB fiind de 52,2% în iunie 2018, nivel care este „semnificativ inferioar nivelului median observat în cadrul UE (208 la sută)”, se remarcă în „Raportul asupra stabilităţii financiare”, ediţia decembrie 2018, nr. 16, realizat de BNR.
În plus, Banca Centrală Europeană (BCE) considera, că, la finele lunii iunie, ponderea activelor sectorului bancar în PIB era de 49,25% în România, de 88,53% în Polonia, de 92,61% în Ungaria, de 98,6% în Bulgaria, de 124,3% în Croaţia, de 134,59% în Cehia, de 242,9% media UE şi de 269,56% media zonei euro.
