Chestiunea

Harta deprecierii creșterii economice: Județele cele mai bogate se întrec cu cele mai sărace. Industria nu compensează reducerea consumului

Prognozele oficiale privind creşterea economică pe teritoriul României s-au depreciat în multe dintre judeţele bogate mai substanţial decât în cele mai sărace, pe parcursul acestui… Mai mult

06.01.2019

Evenimentul

Mihaela Triculescu – noul șef ANAF. Respinsă de trei ori la concursurile pentru posturi în ANAF

Premierul Viorica Dăncilă a semnat joi Decizia de numire a Mihaelei Triculescu în funcția de președinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), cu rang… Mai mult

03.01.2019

Analiză

România și energia: Poziţia în context european

Consumul final de energie al industriei româneşti a scăzut în intervalul 1990 – 2016 cu circa 75%, faţă de numai 25% la nivelul UE, potrivit… Mai mult

02.01.2019

Analiză

Încadrarea deficitului în 3% ar fi miraculoasă: Deficitul la 11 luni – 2,74% din PIB estimat

După 11 luni din 2018, deficitul bugetar public comunicat oficial a urcat la 2,74% din PIB estimat, valoare cu 130% mai mare faţă de acelaşi… Mai mult

30.12.2018

Cronicile

Dan Bucşa, UniCredit: ”România nu are nicio armă” pentru a se proteja de viitoarea recesiune. ”În economie nu există free lunch”

de Alexandra Pele , 20.11.2018

România riscă să intre în recesiune tehnică anul viitor, iar dacă economia europeană încetineşte prea mult, aceasta s-ar putea transforma într-o recesiune în toată regula, a declarat, marţi, Dan Bucşa (foto), economist-şef pentru CEE al UniCredit.
Potrivit acestuia,  România va fi prinsă pe picior greşit de evoluţiile de la nivel global.

“Eu cred că riscul unei recesiuni tehnice în România în a doua parte a anului viitor sau în 2020 este foarte mare, recesiune tehnică însemnând două trimestre consecutive de reducere a PIB. Dacă Europa va creşte cu 1%, probabil că evităm o recesiune. Dacă Europa creşte mai puţin, da, sunt şanse mari să fie o recesiune”, a spus Bucşa.

În opinia sa, contextul economic global şi vulnerabilităţile structurale ale economiei locale au lăsat România fără pârghii în ceea ce priveşte evitarea unei potenţiale scăderi a PIB-ului.

“Aşteptăm exporturi slabe peste tot, în toate ţările din regiune. Diferenţa mare o face cererea internă. Cererea internă este dusă de două lucruri în regiunea noastră: cât de mult poate politica fiscală de acum încolo şi cât de mari sunt investiţiile. Investiţiile au două componente, fonduri europene şi investiţii private (ISD). Ştiţi cum stăm la aceste capitole. La noi impulsul fiscal va fi negativ pentru că deja s-a cheltuit enorm pe salarii. Cehia are deficitul aproape de zero, Bulgaria la fel, de fapt e surplus, Polonia la fel. În aceste ţări, în momentul în care economia va încetini, vor avea de unde să cheltuiască. Noi nu”, a expicat economistul UniCredit.

În opinia sa, politica fiscală reprezintă cel mai mare risc macroeconomic pentru România. În situaţia în care Guvernul ar decide stimularea economiei prin noi măsuri, o eventuală depăşire a ţintei de deficit bugetar de 3% din PIB se va răsfrânge asupra primei de risc a ţării, dar şi asupra dobânzilor.

(Citiți și: ”Numai pentru cine vrea să înțeleagă: Mecanismul guvernamental care evaporă științific creșterea economică”)

“În momentul în care România depăşeşte deficitul de 3% din PIB, piaţa va spune: prima de risc trebuie să fie mai mare. Automat va fi presiune şi pe leu şi pe rate, iar dobânzile se vor duce mai sus. Cei care vor plăti vor fi cei care au luat credit. Cineva trebuie întotdeauna să plătească. În economie nu există free lunch“, a explicat Bucşa.

El se aşteaptă ca leul se va deprecia în raport cu euro începând cu a doua parte a anului viitor, odată ce inflaţia va scădea sub 3,5%. În termeni reali, leul este cea mai puternică monedă din regiune, reiese din calculele economistului UniCredit. Banca Naţională a României (BNR) nu poate însă permite o depreciere a monedei naţionale deoarece aceasta ar pune presiune pe inflaţie. “15-20% din depreciere s-ar vedea în inflaţie”, explică Bucşa.

Economia mondială este aşteptată să piardă din ritmul de creştere în următorii ani. Motivele sunt legate de încheierea ciclului de creştere al SUA, de încetinirea economiei chineze, dar şi de reducerea comerţului global.

Cel din urmă va avea impact şi asupra economiei zonei euro, cel mai mare exportator din lume. Comerţul exterior reprezintă principalul factor de creştere al blocului monetar. Economia zonei euro ar putea încetini către 1,1% în 2020. De altfel, din datele economistului UniCredit reiese că foarte multe state, printre care SUA, China, ţările din zona euro, precum şi statele emergente, traversează o perioadă de reorientare a creşterii economice, de la cerere externă către cerere internă. Cererea internă poate fi susţină fie prin măsuri fiscale, fie prin intrări de capital, capitol care prezintă probleme pentru ţările în curs de dezvoltare.

“Economiile emergente vor creşte bazându-se pe cererea internă atât timp cât intră capital. Din nefericire, capitalul nu intră. Pentru prima dată de la criza financiară globală, ies bani din ţările emergente, net. Numai China mai primeşte bani şi până în 2020 nici măcar China nu va mai primi bani net din străinătate. Capitalurile nu mai vin în ţările emergente”, reiese din datele sale.

Investitorii scot bani din ţările emergente pentru a-i investi în ţările dezvoltate, în active cu risc. O tendinţă similară celei din prezent s-a mai înregistrat în 2013, când Rezerva Federală (Fed) a decis încheierea programului de relaxare cantitativă şi în 2015, când Fed a decis începerea ciclului de întărire a politicii monetare, respectiv creşterea dobânzilor la dolar.

“Nu mai putem lua de bune fluxurile de capital către ţările emergente. Înainte ştiam că ele vin automat. Era o alocare globală şi o bucăţică se ducea în pieţele emergente, undeva sub 20%. Acum nu mai vin deloc”, spune Bucşa.

Ne apropiem de finalul ciclului economic. Ne apropiem şi de o schimbare a paradigmei de creştere. Nu se va mai baza pe exporturi, ci pe cererea internă. Atât timp cât nu avem capitaluri străine care să stimuleze cererea internă, am avea nevoie de două lucruri, politică fiscală şi investiţii. Din păcate, România nu are nici un, nici cealaltă“, sunt concluziile lui Dan Bucşa.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernul Grindeanu, la propunerea lui Florin Iordache, a adoptat legea recursului compensatoriu- document prezentat de Dacian Cioloș

Razvan Diaconu

Fostul premier Dacian Cioloș a postat miercuri, pe Facebook, un mesaj în care spune că Guvernul condus de Sorin Grindeanu este cel care „a adoptat… Mai mult

Stiri

Premierul Theresa May câștigă votul de încredere al Camerei Comunelor. Opoziția pune condiții ca să discute posibile soluții pentru un acord Brexit

Victor Bratu

Opoziția parlamentară nu a reușit miercuri să adune suficiente voturi pentru a determina plecarea Theresey May din fruntea guvernului britanic. Votul a fost unul destul… Mai mult

Stiri

Prima reacție a unei bănci românești la ”taxa pe lăcomie”. BT: Este o naționalizare a profiturilor, va crea dezechilibre grave în toată economia

Alexandra Pele

Taxa pe lăcomie reprezintă o naționalizare a profiturilor se arată în prima reacție oficială a Băncii Transilvania, care în urma turbulențelor generate de Ordonanța Teodorovici… Mai mult

Stiri

Recursul compensatoriu / Premierul așteaptă de la Ministrul Justiției o evaluare a situației și măsuri

Vladimir Ionescu

Ministrul Justiției, Tuderel Toader, este așteptat luni, 21 ianuarie, să-i prezinte premierului Viorica Dăncilă o evaluare a impactului Legii recursului compensatoriu, precum și eventualele propuneri… Mai mult

Europa

Statul paralel francez: Fostul ministru de interne Claude Gueant, condamnat la un an de închisoare pentru deturnare de fonduri publice

Vladimir Ionescu

Fostul ministru francez de Interne Claude Guéant, considerat mâna dreaptă a președintelui Nicolas Sarkozy, a fost condamnat definitiv la un an de închisoare într-un dosar… Mai mult

Stiri

CCR – decizie: Protocoalele dintre SRI și Parchetul General sunt neconstituționale. Ce probe ar putea fi anulate

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, miercuri, sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea referitoare la protocoalele încheiate de SRI și Ministerul Public. Decizia ar… Mai mult

Stiri

Motivare CCR: Semnalizarea radarelor ar crește agresivitatea pe șosele

Vladimir Ionescu

Presemnalizarea radarelor afectează protejarea dreptului la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică, precizează CCR în motivarea deciziei privind Legea pentru modificarea ordonanţei de urgenţă… Mai mult