Chestiunea

6 indicatori psihoculturali care (de)formează spiritul antreprenorial la români. O comparație cu antreprenorul american

Textul de mai jos e doar un fragment din articolul apărut în revista (exclusiv print) ”CRONICILE Curs de Guvernare (despre ”CRONICI …” – un LINK-AICI),… Mai mult

02.11.2018

Analiză

Problema gravă a împărțirii avuției în societate: Cum au ajuns românii cu cel mai mic venit median din UE

Eurostat a publicat cele mai recente date pentru statele membre UE referitoare la venitul median net pe gospodărie. România figurează pe ultimul loc pentru anul… Mai mult

31.10.2018

Chestiunea

Românii din străinătate au trimis bani în România cât a atras guvernul din fondurile și subvențiile europene

Românii care lucrează în străinătate au trimis în ţară 2,695 de miliarde de euro în primele opt luni ale anului 2018, cât toate fondurile şi… Mai mult

31.10.2018

Chestiunea

Două fotografii în deșertul de după emigrație – pentru ministrul Finanțelor

Cele două fotografii sunt, de fapt, două grafice: ”Vă avertizăm că urmeză imagini cu un puternic impact emoțional” – cum ar spune crainicii de tv.… Mai mult

31.10.2018

Cronicile

Dan Bădin / Revoluția fiscală, chemată în service pentru reparații: O radiografie și un prognostic

de Dan Bădin , 20.2.2018

În ultimele luni, modificările legislației fiscale au reușit să țină prima pagină a ziarelor și au fost generic numite „revoluție fiscală”. Principalele schimbări care ar putea fi văzute ca o revoluționare a sistemului fiscal sunt mutarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat și introducerea split TVA. Pe lângă acestea au fost și alte modificări: cele privind impozitarea microîntreprinderilor sau transpunerea directivei europene privind normele împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale (ATAD). Majoritatea prevederilor au intrat in vigoare începând cu 1 ianuarie 2018.

Primele efecte ale implementării lor au impus emiterea a două ordonanțe de urgență, iar a treia se află în pregătire, toate fiind necesare pentru a corecta doar una dintre măsuri, într-adevăr și cea mai amplă: transferul contribuțiilor sociale. Restul pachetului se află în Camera Deputaților și are premise să fie modificat înainte de a-și produce efectele. Amendamentele propuse de Senat, promovate inclusiv de actualul ministru al Finanțelor atunci când era senator și susținute în continuare, sunt mai favorabile mediului de afaceri decât varianta fostului guvern.

Pentru a preveni situația creată de transferul contribuțiilor, celelalte măsuri importante – preluarea directivei ATAD și regimul microîntreprinderilor – ar trebui să fie votate de Camera Deputaților înainte de închiderea primului trimestru din 2018, astfel încât companiile să aplice prevederile finale atunci când depun declarația de impozit, având în vedere că ordonanța de urgență este în vigoare și va trebui aplicată dacă legea nu este votată în timp util.

Exces de legiferare prin OUG în detrimentul dezbaterii

Acesta este foarte pe scurt, din perspectivă legislativă, stadiul actual al revoluției fiscale demarate în urmă cu un an. În acest răstimp mediul de afaceri s-a confruntat cu măsuri discutate și uitate, promovate și retrase, ordonanțe de urgență aplicate și modificate în Parlament înainte de a intra în vigoare sau ulterior, așa cum se întâmplă cu transferul contribuțiilor.

Mediul de afaceri a pus în joc energii uriașe pentru a analiza propunerile/prevederile legislative și efectele lor, asupra cărora a și atras atenția în nenumărate rânduri. Din păcate dezbaterea publică a fost la cote minime. Ritmul în care au fost anunțate, aprobate, implementate măsurile nu a respectat niciuna dintre cerințele de transparență legislativă.

Legea fiscală are impact major în economie și ar fi de dorit ca experimentele legislative ale diverselor guverne post-revoluționare să înceteze. Potrivit principiului separației puterilor in stat, Parlamentul este cel care trebuie să emită legi, pe baza unor dezbateri democratice și profesioniste, prin implicarea în discuții a părților interesate – Ministerul de Finanțe și ANAF, reprezentanți ai mediului de afaceri, sindicate etc -, dezbateri care vor duce la o lege mult mai clară și cu mai puține probleme la aplicarea în practică.

Mai mult, existența unor studii de impact, care să justifice schimbările, și a unui termen rezonabil de la modificarea legii până la intrarea ei în vigoare (conform Codului Fiscal acest termen este de șase luni), care să permită contribuabililor pregătirea implementării acestor modificări, ar duce la un sistem fiscal mult mai prietenos mediului de afaceri și economiei în ansamblu.

Cum răspunde economia?

În acest ultim an, efortul contribuabililor, dar si al administrației fiscale, de a înțelege toate modificările și de a reacționa față de ele, a fost la propriu de Sisif. O muncă epuizantă care a frânat procesele normale de business și a inhibat apetitul de a investi. Mai devreme sau mai târziu această stare se va vedea în mersul economiei.

Pe baza semnalelor emise de mediul de afaceri în ultimele luni și intensificate la începutul acestui an, precum și analizând indicatorii macroeconomici, se pare că economia nu a răspuns pozitiv. Modificările de fiscalitate au impulsionat consumul și, implicit, importurile care au adâncit deficitul de cont curent. La deteriorarea indicatorilor care arată sănătatea economiei a contribuit substanțial și politica de cheltuieli publice – majorarea salariilor și reducerea investițiilor (cele din urma au fost, cel mai probabil, la un minim istoric). Alte semnale vin de la BNR care a majorat dobânda cheie pentru a contracara inflația în creștere. De unde vin presiunile? „Din direcția unei posibile creșteri mai ample a costurilor firmelor, concomitent cu o restrângere a marjelor lor de profit, în principal sub influența noilor măsuri fiscale și a tensionării pieței muncii”, arată banca centrală.

Cum rațiunea acestor modificări fiscale nu a fost bine explicată și continuă să fie, în mare parte, neclară, este dificil să înțelegem care sunt efectele pe care legiuitorii le-au dorit. Privind ansamblul măsurilor atât fiscale, cât și bugetare și analizând ultimele declarații ale miniștrilor de resort pare să rezulte că politicile bugetare (legea salarizării, deficitul la bugetul de pensii etc) au impus deciziile fiscale. Este prematur să analizăm dacă aceste obiective vor fi îndeplinite. Deocamdată un efect destul de vizibil îl reprezintă tensiunile crescute între diversele categorii de participanți în economie, tensiuni care sperăm să fie diminuate, dacă nu chiar eliminate, la trecerea prin Parlament a ordonanțelor de urgență.

Ar fi mai bine să revenim la situația anterioară, anulând toate modificările legislative din ultimul an? Poate în unele cazuri ar fi de dorit (spre exemplu cu TVA split), dar, cel puțin în cazul transferului contribuțiilor de la angajator la angajat, o revenire ar avea probabil implicații mai grave acum, după ce mulți angajatori l-au pus în practică – scăderea salariului brut ar fi aproape imposibilă atât in cadrul legislației actuale a muncii, dar și din perspectiva raportului de negociere între angajatori și angajați.

La ce să ne așteptăm

Din acest motive este necesară clarificarea urgentă in Parlament a prevederilor fiscale aprobate prin ordonanțe de urgență. Atât parlamentarii, cât și ministrul Finanțelor susțin în declarații reconectarea cu mediul de afaceri și stabilizarea fiscalității. Ar fi o revenire la parcursul legislativ firesc într-o democrație – dezbateri cu toți partenerii implicați – și o intervenție limitată prin ordonanțe de urgență.

Mai sunt și alte discuții în spațiul public, spre exemplu cele privind reintroducerea impozitului pe venit global. Dacă va fi vorba doar de o simplificare administrativă, așa cum se subînțelege din declarațiile publice, ar fi de dorit să se întâmple cât mai repede.

În concluzie, o radiografie a ceea ce s-a întâmplat în ultimul an în domeniul fiscal ar trebui să fie o lecție din care să învățăm cu toții. Predictibilitatea legislativă, analiza impactului înainte de a pune măsurile în aplicare, cerințe repetate ale mediului de afaceri, se dovedesc a nu fi simple lozinci, ci reguli necesare și obligatorii care pot preveni efecte negative pentru economie.

Sperăm că noua abordare a autorităților, așa cum am văzut-o recent în parlament și în declarațiile ministrului de Finanțe, va aduce o ameliorare a dialogului înainte de a lua decizii cu impact în economie.

În perioada următoare, ar trebui să vedem o așezare a fiscalității pe un făgaș normal și mai multă precauție înainte de a aduce schimbări majore, deoarece stabilitatea legislației fiscale reprezintă o condiție esențială pentru creșterea economică și, astfel, pentru apropierea României de standardele europene la care aspirăm.

***
Dan Bădin este Partener Coordonator servicii Fiscale și Juridice Deloitte România

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.2.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Ford caută 1.700 de angajați pentru producția modelului SUV EcoSport

Vladimir Ionescu

Reprezentanţii Ford Craiova s-au întâlnit, miercuri, cu primarii din 30 de localităţi din judeţul Dolj pentru a stimula atragerea celor 1.700 de noi angajați necesari… Mai mult

Stiri

AmCham: Securitatea energetică a României poate fi periclitată de lipsa investițiilor în capacități de generare a energiei electrice

Razvan Diaconu

Camera de Comerț Americană în România (AmCham Romania) urmărește cu atenție evoluția fluxurilor investiționale în economia românească, context în care atrage atenția asupra lipsei de… Mai mult

Stiri

Guvernul britanic a aprobat acordul Brexit – problemele și soluțiile acestora

Victor Bratu

Guvernul britanic a aprobat miercuri, după o şedinţă maraton, acordul pentru Brexit, acord care trasează condițiile ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Anunţul a fost… Mai mult

Stiri

Festivitatea tristeții: Primăria Sectorului 1 a vrut să premieze elevii de nota 10 la Bac, însă premianții sunt toți deja plecați din țară

Vladimir Ionescu

Primăria Sectorului 1 a organizat, miercuri, o ceremonie pentru premierea elevilor care au obținut media 10 la Evaluarea Națională și la examenul de Bacalaureat sau… Mai mult

Stiri

Iancu Guda: Măsuri de tipul creşterii salariului minim peste noapte împing micile companii către economia subterană

Alexandra Pele

Subtaxarea capitalului şi suprataxarea muncii generează instabilitatea la nivelul companiilor mici, majoritare în economia locală, aşa încât o majorare intempestivă “din pix” a salariului minim… Mai mult

Stiri

FRAMES: Sistemul de termoficare din București riscă „să crape” în această iarnă – e nevoie de investiții de 3 miliarde

Adrian N Ionescu

Sistemul de termoficare din Bucureşti are nevoie urgentă de investiţii în rețeaua îmbătrânită a RADET și în centralele electrotermice (CET). „Mai mult de trei sferturi… Mai mult

Stiri

Florin Iordache: PSD analizează eventuala atacare la Curtea de Justiție a UE a ultimului raport MCV

Vladimir Ionescu

PSD ia în calcul o eventuală atacare a Raportului MCV la Curtea de Justiție a UE, întrucât „partea juridică a acestuia nu stă în picioare”,… Mai mult