Analiză

România vulnerabilă: Structura exporturilor româneşti le expune la riscuri. Nu există strategii realiste

Exporturile româneşti sunt prea puţin diversificate, astfel încât au o rezistență mică la variațiile de cerere rezultate din evoluția ciclului economic. Dezvoltarea exporturilor auto, sau mai… Mai mult

31.07.2018

La obiect

Băncile nu riscă pentru credite decât depozitele atrase. Românii preferă încă să-şi plaseze economiile în pierdere

Băncile preferă să nu rişte decât economiile populaţiei şi ale firmelor pentru finanţarea economiei prin credite. În schimb, profitabilitatea băncilor este în creştere considerabilă, inclusiv… Mai mult

31.07.2018

La obiect

București, rectificare bugetară pe 2 miliarde de euro. Ordinea priorităților: PR personal, circ, biserică, mici cadouri, pâine, dezvoltare

Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a aprobat joi o rectificare bugetară, ocazie cu care a decis să finanțeze noi proiecte pentru București. Capitala are… Mai mult

28.07.2018

Analiză

Agricultura 2017 – creştere dezechilibrată: plus de aproape 20% la cea vegetală şi minus de 0,4% la cea animală

Valoarea producției agricole a crescut în 2017 cu 12,5% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Producția vegetală, care a reprezentat aproape 68%… Mai mult

28.07.2018

Dan Bădin / Noua lege offshore: Modificările esențiale aduse regimului fiscal și implicațiile lor

de Dan Bădin , 22.7.2018

Cum în ultimii ani au fost descoperite zăcăminte importante de gaze naturale în Marea Neagra, există un interes crescut asupra subiectului din partea autorităților române, a companiilor implicate sau interesate de explorare și exploatare, a cetățenilor români precum și a țărilor din jur, fiecare dorind ca exploatarea acestor gaze să răspundă unor nevoi și să aducă beneficii.

Ținând cont de  investițiile mari necesare în special pentru explorare și dezvoltare, dar și pentru exploatare, în ultimii ani s-a discutat mult despre o legislație specifică care să le ofere un cadru stabil investitorilor pentru a continua investițiile necesare.

În acest context a pornit elaborarea legii offshore* adoptată de Parlamentul României pe 9 iulie, aflată acum la promulgarea de către președinte. Având în vedere sumele implicate (investiții sau impozite), precum și durata de aplicabilitate a acestei legi, era de așteptat ca rezultatul dezbaterilor din forul legiuitor să conducă la aplicarea unor reguli clare în acest domeniu.

Totuși procesul legislativ s-a precipitat în prima săptămână din luna iulie, iar varianta adoptată și transmisă spre promulgare a suscitat discuții, motivul fiind că modificările de ultim moment au fost prea puțin analizate. Subiectul cel mai dezbatut a fost cel referitor la regimul fiscal, subiect la care ne vom și referi în continuare.

Analizând prevederile propunerii legislative observăm că există anumite formulări neclare și care pun sub semnul întrebării calculele privind impactul financiar pe care îl generează atât pentru titularii de acorduri petroliere, cât și pentru bugetul de stat.

În aceste condiții este dificil de estimat dacă intenția declarată a legiutorilor de a obține un echilibru între beneficiile obținute de fiecare dintre părți, companii și stat, se va materializa. Două modificări esențiale aduse fiscalității aplicabile titularilor de acorduri petroliere în perimetre offshore ridică probleme de interpretare și, pe cale de consecință, incertitudine fiscală și financiară.

Clauza de stabilitate fiscală

Una dintre schimbările substanțiale vizează clauza de stabilitate fiscală.  Noua lege off shore abrogă Ordonanța de guvern 160/1999 și, implicit, clauza de stabilitate fiscală conținută de aceasta. Conform acelei clauze titularii de acorduri petroliere beneficiau de regimul fiscal existent la momentul semnării acordurilor petroliere și de eventualele regimuri mai favorabile ulterioare.

Totuși noua lege offshore își propune să introducă o noua clauză de stabilitate care se referă strict la regimul redeventelor existent la momentul intrării în vigoare a legii.

Formularea acestei prevederi este însă discutabilă de vreme ce nu precizează exact la care dintre elementele formulei de calcul a redevențelor se referă: cotă sau/și preț de referință al gazelor naturale. Prin urmare pot apărea două interpretări, fie că se mențin atât cotele de redevențe, cât și prețul de referință, fie că se menține cota și se va modifica prețul la fiecare ajustare a mecanismului de calcul al acestuia (care se face de obicei printr-un ordin al autorității de reglementare în domeniu). A

stfel, în acest moment, nu se poate anticipa efectul acestei clauze pentru titularii de acorduri petroliere. Deși la o primă vedere pare să îi favorizeze, se poate ajunge, cel putin teoretic, în situația să plătească redevențe mai mari sau mai mici în funcție de evoluția variabilelor mai sus menționate.

Impozitul suplimentar și deducerea investițiilor

A doua noutate cu impact vizează neaplicarea în cazul concesiunilor offshore a Ordonanței de guvern 7/2013 emisă cu scopul impozitării veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețului la gazele naturale. În schimb, legea offshore impune un impozit suplimentar utilizând un mecanism oarecum similar cu cel din actul normativ menționat.

Practic, prin introducerea unei alte metodologii de impozitare suplimentară se creează un regim fiscal specific pentru offshore. Principalele modificări față de OG 7/2013 sunt cotele diferite de impozitare (cuprinse între 15% și 50% pentru nouă paliere de preț), respectiv de deducere a investițiilor (de 60%).

În ceea ce priveste deducerea investitiilor, se pare că intenția legii a fost de a permite deducerea tuturor investițiilor. Totuși, ținând cont de textul anexei legii, respectiv: “procentul de deducere se aplică la valoarea investiţiilor în segmentul upstream realizate în luna în care s-a efectuat vânzarea fizică a gazelor naturale pentru care se calculează impozitul asupra veniturilor suplimentare”, rezultă că tocmai investițiile semnificative care se realizează în fazele de explorare si dezvoltare nu se vor putea deduce. În același timp, nu este prevăzută nici posibilitatea de a reporta aceste investiții realizate în trecut pentru deducere ulterioară, așa cum este prevăzut în OG 7/2013.

În concluzie, existența unei legi care să reglementeze și să stabilizeze cadrul aferent operațiunilor în perimetre offshore este un lucru pozitiv, deoarece va duce la creșterea nivelului de investiții directe pentru explorarea și exploatarea de gaze naturale în perimetrul românesc al Mării Negre.

Pe de altă parte, legea are o serie de formulări eliptice și interpretabile asupra carora ar fi de dorit ca legiuitorii să revină, astfel încât neclaritățile observate să fie eliminate în forma finală care va intra în vigoare.

* Proiectul de lege 33/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, adoptat de Parlament pe 9 iulie și transmis spre promulgare președintelui României

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.7.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Parchetul General preia ancheta violenţelor din Piaţa Victoriei. Apel CSM către instituții și autorități publice: Nu exercitați presiuni asupra anchetei

Vladimir Ionescu

Secția Militară a Parchetului General preia ancheta privind violenţele din 10 august din Piaţa Victoriei, pentru a uni toate denunţurile într-un singur dosar, fiind avute… Mai mult

Stiri

Profitul net al Romgaz a scăzut cu 10% în primul semestru – explicațiile oferite acționarilor

Adrian N Ionescu

Romgaz (SNG) a obţinut un profit net de 797,7 milioane de lei în semestrul 1 din 2018, cu 10,1% mai mic decât aceeaşi perioadă din 2017, ca… Mai mult

Stiri

Ecaterina Andronescu cere demisia lui Liviu Dragnea de la șefia PSD, Cătălin Ivan anunță intervenții la Bruxelles

Razvan Diaconu

Ecaterina Andronescu, fost ministru al educației și fost lider al PSD București, îi cere lui Liviu Dragnea să se retragă din fruntea Partidului Social Democrat.… Mai mult

Stiri

CNE Cernavodă: Costul Reactoarelor 3 şi 4 este estimat în scădere, la 5 mld. euro

Adrian N Ionescu

Costul investiţiei în reactoarele 3 şi 4 de la Centrala Nuclearelectrică Cernavodă este estimat în prezent la cinci miliarde de euro, spune „Strategia revizuită de continuare… Mai mult

Stiri

Viaduct prăbușit în Italia. Bilanț provizoriu: 35 de morți

Iulian Soare

Tragedie în apropierea orașului italian Genova: o porţiune a unui viaduct al autostrăzii A10 s-a prăbuşit marţi. Potrivit unui bilanț provizoriu, au fost confirmate 35… Mai mult

Stiri

Proiect imobiliar pe 24 de hectare de teren anunțat de Cluj Napoca

Razvan Diaconu

În Cluj-Napoca, oraş aflat în topul localităţilor din România unde s-au construit cele mai multe locuinţe în ultimul an, se pregăteşte ridicarea unui nou cartier.… Mai mult

Stiri

Ministrul de Interne va fi audiat în Comisia de apărare a Parlamentului. Carmen Dan: Un procuror militar a supravegheat intervențiile jandarmilor, Parchetul militar dezminte.

Vladimir Ionescu

Ministrul de Interne, Carmen Dan, va fi audiat pe 21 august, la ora 10:00, în Comisia de apărare a Camerei Deputaţilor, la solicitarea PNL și… Mai mult