”Dacă doriți să revedeți”: Semnalele de alarmă pe o execuție bugetară înainte de o campanie electorală

de Marin Pana | 26.10.2016 .

executie-bugetaraBugetul general consolidat a înregistrat după primele nouă luni din 2016 un deficit de 3,7 miliarde lei, sumă echivalentă cu aproape o jumătate de procent din Produsul Intern Brut estimat pentru anul în curs. Rezultatul este cu aproape zece miliarde lei sub performanța din aceeași perioadă a anului trecut, când după primele opt luni soldul bugetului a fost pozitiv (+0,86% din PIB).

Acordarea de beneficii fără suport, suprapusă peste scăderea taxelor

În termeni nominali, înrăutățirea rezultatului revine în proporție de o treime din reducerea veniturilor totale (-3,3 miliarde lei față de anul trecut) și două treimi creșterii cheltuielilor (+6,55 miliarde lei).

Concluzia, la data de 30 septembrie, cu 2 luni înainte de intrarea în campania electorală: plățile suplimentare efectuate de stat pentru creșterea veniturilor populației în 2016 nu au avut în spate încasări mai mari, în pofida creșterii economice, ci substanțial mai mici.

tabel1

Atenție, însă, dacă se face raportarea la rezultatele din economie preliminate pe 2016 , se constată că reducerea veniturilor a fost de 1,8% din PIB, în timp ce și cheltuielile consemnate după primele nouă luni au scăzut cu 0,5% din PIB.

Astfel, dacă ne raportăm la posibilitățile generate de creșterea economică, reducerea veniturilor a generat integral majorarea deficitului (mai exact 137% din deficit) și a determinat și reducerea cu o treime a cheltuielilor față de PIB-ul crescut cu circa cinci procente.

Cu alte cuvinte, combinația între scăderea fiscalității și acordarea de beneficii fără suport în venituri a condus inclusiv la diminuarea acestor beneficii față de cât s-ar fi putut da, dacă se păstra dispunerea execuției bugetare din anul precedent. Este o explicație a faptului că rezultatele economice nu prea se simt în viața de zi cu zi și demonstrația drumului greșit pe care ne-am angajat.

Nu am fost în stare să cheltuim banii altora

Scăderea cheltuielilor în primele trei trimestre din acest an ține și de incapacitatea de a absorbi și gestiona corect, cu participarea noastră minoritară – dar cum scrie la carte și fără furturi – a banilor puși la dispoziție de UE. După cum ne amintim, parcă acesta era și motivul principal pentru care am solicitat aderarea, să ne ajute să fim mai repede ca ei.

Cifrele aferente proiectelor cu finanțare nerambursabilă ( dar care, atenție, reclamă cofinanțare din partea noastră și asigurarea unei sume din care să facem cheltuilile ce ne vor fi rambursate de-abia după verificarea utilizării banilor) arată un minus care aproape coincide cu scăderea cheltuielilor. Pe scurt, am arătat în 2016 ceva de neconceput la nivel individual: nu am fost în stare să cheltuim banii altora.

De reținut și dispunerea creșterilor de cheltuieli pe capitole bugetare, de +0,3% din PIB la bunuri și servicii, +0,2% din PIB la cheltuieli de personal și +0,1% la asistență socială. Dispunere exact pe dos față de ponderile acestor capitole bugetare. Și care sugerează ce se poate face discret dacă se mai dă câte ceva unora sau altora, în funcție de posibilitățile lor de a se agita public.

tabel21

Minusul încasărilor, provenit de la fondurile UE și de la reducerea TVA

Rezultatele pe partea de încasări arată destul de clar pierderea foarte importantă pentru a buget generată de reducerea cotei standard de TVA și generalizarea cotei reduse. Tocmai de aceea, mai ales că nu e cazul să mai stimulăm suplimentar un consum fără acoperire în producția internă, ar trebui să nici nu ne gândim la o diminuare suplimentară a TVA, cel puțin în absența unei îmbunătățiri substanțiale a procentajului de colectare a acestei taxe.

Dar cea mai importantă scădere în raport cu anul precedent a venit pe segmentul sumelor primite de la UE în contul plăților efectuate și pentru prefinanțare. Acestea au scăzut cu un incredibil 92% și au dus la o lipsă de 1% din PIB la bugetul public. Lipsă de două ori mai mare decât deficitul consemnat la finele lunii septembrie. Nu era oare mai bine să alocăm în plus 0,5% din PIB pentru proiectele cu finanțare europeană, să primim acei 1% și să ieșim pe zero, cu mai multe drumuri, spitale sau școli ?

tabel3

Nu ar strica să ne uităm și la faptul că am transferat față de aceeași perioadă a anului trecut cam trei miliarde de lei de la taxarea consumului către taxarea muncii, opțiune mai mult decât discutabilă. Și pentru că deja am intrat pe excedent de cerere și pentru că face tot mai tentantă evitarea plăților legale pe piața muncii.

Cu taxe românești nu se pot face spitale franceze sau autostrăzi germane. Doar datorii grecești

Cine crede că vom putea avea vreodată servicii medicale ca în Franța sau autostrăzi precum în Germania cu un nivel de taxe ca în România visează frumos și se lovește cu capul de grinda de sus a realității imediate. Banii puțini la dispoziție pentru comunitate înseamnă un stat slab, iar un stat slab, chiar dacă se va putea menține (vezi necesitatea de a aloca 2% din PIB pentru cheltuieli militare) nu va putea oferi niciodată servicii de calitate.

În plus, dacă tot oferim diverse beneficii sociale fanteziste, gen creșteri de salarii și pensii de 50% – 60% în următorii patru ani, pe fondul licitației absurde de diminuare a TVA ba la 18%, ba la 16%, deficitele și datoria publică se vor acumula în beneficiul celor care de-abia așteaptă să ne perceapă noi dobânzi la datoria publică aferente comportamentului nostru de consum, tot mai similar cu al grecilor.

Dar partea cea mai proastă este că, în campania electorală care a demarat deja la nivelul prezentării programelor economice, TOATE ofertele partidelor merg pe aceeași cale a scăderii veniturilor statului. Venituri care sunt oricum la doar două treimi ca procentaj în PIB față de media statelor UE. În aceste condiții, ORICUM S-AR GESTIONA BANII PUBLICI, EI NU AU CUM SĂ AJUNGĂ.

Pare contraintuitiv și sinucigaș în acest moment, dar trebuie tras un semnal de alarmă, fie și în ceasul al doisprezecelea.

În primul rând trebuie să ne intereseze cine și cum va propune măsuri de creștere a veniturilor statului, de majorare responsabilă a taxelor și impozitelor, nu de diminuare haotică și fără discernământ a lor. Altminteri statul nu va face altceva decât să-și taie singur craca de sub picioare și să nu poată aplica programele sociale și, mai ales! – de investiții absolut necesare pentru aducerea României mai aproape de Occident.

Or, dincolo de goana după traiul zilnic și obsesia pentru cât mai mulți bani în buzunare, vor conta din ce în ce mai mult la nivelul de trai probleme precum educația, sănătatea sau siguranța personală.

De-abia când un stat mai slab nu le va mai putea asigura pentru toți (nici măcar cât acum) și le vom plăti noi integral din propriul buzunar, ne vom da seama ce eroare am făcut cu combinația dintre reducerea haotică a fiscalității și votarea de beneficii haotice și fără acoperire.

Publicat la data de 26.10.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Tomografia sistemului de Sănătate: Aparatura medicală în România – ”decât mult și fără rost, mai bine puțin și prost”

România este statul membru UE în care se regăsesc cele mai puține și cel mai prost utilizate aparate de imagistică medicală, potrivit datelor publicate...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză: Ce înseamnă, de fapt, Brexitul. Atât pentru economia UE cât și pentru britanici

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prescurtat Brexit, va duce la scăderea PIB-ului UE cu circa o șesime dar va mări semnificativ excedentul balanței...Citeste mai departe »

Marin Pana

Salariul mediu brut a trecut de 3000 de lei: dispunerea câștigurilor pe domenii de activitate

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna noiembrie 2016 a depășit pragul psihologic de 3.000 de lei cu cinci lei, după ce...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la industrie! Și mai ușor cu redistribuirea unei creșteri prezumate – să ne uităm la Germania

Într-o perioadă în care toată atenția s-a concentrat publică s-a canalizat asupra redistribuirii beneficiilor unei creșteri economice robuste, prezumate a veni de la sine,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Premieră istorică: ponderea salariului a depășit 60% din venituri. Unde s-au dus banii economisiți la alimente

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2016 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 1.125 lei lunar pe persoană și 2.927...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română