”Dacă doriți să revedeți”: Semnalele de alarmă pe o execuție bugetară înainte de o campanie electorală

de Marin Pana | 26.10.2016 .

executie-bugetaraBugetul general consolidat a înregistrat după primele nouă luni din 2016 un deficit de 3,7 miliarde lei, sumă echivalentă cu aproape o jumătate de procent din Produsul Intern Brut estimat pentru anul în curs. Rezultatul este cu aproape zece miliarde lei sub performanța din aceeași perioadă a anului trecut, când după primele opt luni soldul bugetului a fost pozitiv (+0,86% din PIB).

Acordarea de beneficii fără suport, suprapusă peste scăderea taxelor

În termeni nominali, înrăutățirea rezultatului revine în proporție de o treime din reducerea veniturilor totale (-3,3 miliarde lei față de anul trecut) și două treimi creșterii cheltuielilor (+6,55 miliarde lei).

Concluzia, la data de 30 septembrie, cu 2 luni înainte de intrarea în campania electorală: plățile suplimentare efectuate de stat pentru creșterea veniturilor populației în 2016 nu au avut în spate încasări mai mari, în pofida creșterii economice, ci substanțial mai mici.

tabel1

Atenție, însă, dacă se face raportarea la rezultatele din economie preliminate pe 2016 , se constată că reducerea veniturilor a fost de 1,8% din PIB, în timp ce și cheltuielile consemnate după primele nouă luni au scăzut cu 0,5% din PIB.

Astfel, dacă ne raportăm la posibilitățile generate de creșterea economică, reducerea veniturilor a generat integral majorarea deficitului (mai exact 137% din deficit) și a determinat și reducerea cu o treime a cheltuielilor față de PIB-ul crescut cu circa cinci procente.

Cu alte cuvinte, combinația între scăderea fiscalității și acordarea de beneficii fără suport în venituri a condus inclusiv la diminuarea acestor beneficii față de cât s-ar fi putut da, dacă se păstra dispunerea execuției bugetare din anul precedent. Este o explicație a faptului că rezultatele economice nu prea se simt în viața de zi cu zi și demonstrația drumului greșit pe care ne-am angajat.

Nu am fost în stare să cheltuim banii altora

Scăderea cheltuielilor în primele trei trimestre din acest an ține și de incapacitatea de a absorbi și gestiona corect, cu participarea noastră minoritară – dar cum scrie la carte și fără furturi – a banilor puși la dispoziție de UE. După cum ne amintim, parcă acesta era și motivul principal pentru care am solicitat aderarea, să ne ajute să fim mai repede ca ei.

Cifrele aferente proiectelor cu finanțare nerambursabilă ( dar care, atenție, reclamă cofinanțare din partea noastră și asigurarea unei sume din care să facem cheltuilile ce ne vor fi rambursate de-abia după verificarea utilizării banilor) arată un minus care aproape coincide cu scăderea cheltuielilor. Pe scurt, am arătat în 2016 ceva de neconceput la nivel individual: nu am fost în stare să cheltuim banii altora.

De reținut și dispunerea creșterilor de cheltuieli pe capitole bugetare, de +0,3% din PIB la bunuri și servicii, +0,2% din PIB la cheltuieli de personal și +0,1% la asistență socială. Dispunere exact pe dos față de ponderile acestor capitole bugetare. Și care sugerează ce se poate face discret dacă se mai dă câte ceva unora sau altora, în funcție de posibilitățile lor de a se agita public.

tabel21

Minusul încasărilor, provenit de la fondurile UE și de la reducerea TVA

Rezultatele pe partea de încasări arată destul de clar pierderea foarte importantă pentru a buget generată de reducerea cotei standard de TVA și generalizarea cotei reduse. Tocmai de aceea, mai ales că nu e cazul să mai stimulăm suplimentar un consum fără acoperire în producția internă, ar trebui să nici nu ne gândim la o diminuare suplimentară a TVA, cel puțin în absența unei îmbunătățiri substanțiale a procentajului de colectare a acestei taxe.

Dar cea mai importantă scădere în raport cu anul precedent a venit pe segmentul sumelor primite de la UE în contul plăților efectuate și pentru prefinanțare. Acestea au scăzut cu un incredibil 92% și au dus la o lipsă de 1% din PIB la bugetul public. Lipsă de două ori mai mare decât deficitul consemnat la finele lunii septembrie. Nu era oare mai bine să alocăm în plus 0,5% din PIB pentru proiectele cu finanțare europeană, să primim acei 1% și să ieșim pe zero, cu mai multe drumuri, spitale sau școli ?

tabel3

Nu ar strica să ne uităm și la faptul că am transferat față de aceeași perioadă a anului trecut cam trei miliarde de lei de la taxarea consumului către taxarea muncii, opțiune mai mult decât discutabilă. Și pentru că deja am intrat pe excedent de cerere și pentru că face tot mai tentantă evitarea plăților legale pe piața muncii.

Cu taxe românești nu se pot face spitale franceze sau autostrăzi germane. Doar datorii grecești

Cine crede că vom putea avea vreodată servicii medicale ca în Franța sau autostrăzi precum în Germania cu un nivel de taxe ca în România visează frumos și se lovește cu capul de grinda de sus a realității imediate. Banii puțini la dispoziție pentru comunitate înseamnă un stat slab, iar un stat slab, chiar dacă se va putea menține (vezi necesitatea de a aloca 2% din PIB pentru cheltuieli militare) nu va putea oferi niciodată servicii de calitate.

În plus, dacă tot oferim diverse beneficii sociale fanteziste, gen creșteri de salarii și pensii de 50% – 60% în următorii patru ani, pe fondul licitației absurde de diminuare a TVA ba la 18%, ba la 16%, deficitele și datoria publică se vor acumula în beneficiul celor care de-abia așteaptă să ne perceapă noi dobânzi la datoria publică aferente comportamentului nostru de consum, tot mai similar cu al grecilor.

Dar partea cea mai proastă este că, în campania electorală care a demarat deja la nivelul prezentării programelor economice, TOATE ofertele partidelor merg pe aceeași cale a scăderii veniturilor statului. Venituri care sunt oricum la doar două treimi ca procentaj în PIB față de media statelor UE. În aceste condiții, ORICUM S-AR GESTIONA BANII PUBLICI, EI NU AU CUM SĂ AJUNGĂ.

Pare contraintuitiv și sinucigaș în acest moment, dar trebuie tras un semnal de alarmă, fie și în ceasul al doisprezecelea.

În primul rând trebuie să ne intereseze cine și cum va propune măsuri de creștere a veniturilor statului, de majorare responsabilă a taxelor și impozitelor, nu de diminuare haotică și fără discernământ a lor. Altminteri statul nu va face altceva decât să-și taie singur craca de sub picioare și să nu poată aplica programele sociale și, mai ales! – de investiții absolut necesare pentru aducerea României mai aproape de Occident.

Or, dincolo de goana după traiul zilnic și obsesia pentru cât mai mulți bani în buzunare, vor conta din ce în ce mai mult la nivelul de trai probleme precum educația, sănătatea sau siguranța personală.

De-abia când un stat mai slab nu le va mai putea asigura pentru toți (nici măcar cât acum) și le vom plăti noi integral din propriul buzunar, ne vom da seama ce eroare am făcut cu combinația dintre reducerea haotică a fiscalității și votarea de beneficii haotice și fără acoperire.

Publicat la data de 26.10.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Semestrul European: un rezumat pe România anului 2017. Datele Bruxelles-ului nu ”bat” deloc cu cele ale Bucureștiului

Comisia Europeană ( CE) arată în raportul de ţară 2017 referitor la România că, inversând tendinţa de consolidare, politica fiscală a devenit prociclică în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Lumea mirifică a salariilor și pensiilor din următorii 4 ani: ”we have a problem!”

Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a confirmat săptămâna trecută într-o emisiune TV aplicarea creșterilor de pensii și salarii pe următorii patru ani, exact aşa...Citeste mai departe »

Marin Pana

Dependența critică a finanțelor României de fluxurile banilor UE: Un tablou

Dată fiind poziţia-cheie a veniturilor din fonduri europene la bugetul de stat pe 2017, prevăzute a fi de circa 20 de miliarde de lei...Citeste mai departe »

Marin Pana

… Și avem deficit comercial pe alimente de 1 mld. de euro: Agricultura românească în UE și soluția de redresare

Potrivit datelor Eurostat, producția agricolă obținută de România în anul trecut s-a ridicat la 15.535,9 milioane euro. Valoare care ne plasează pe locul 8...Citeste mai departe »

Marin Pana

Comerțul exterior al anului 2016: Cu cine, ce, cât – de-am înregistrat un deficit de 10 miliarde de euro

Deficitul comercial pe 2016 a fost de 9.956,8 milioane euro, cu circa 19% mai mare decât în anul anterior. Gradul de acoperire a importurilor...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5190 lei
4.2856 lei
5.3429 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / OUG 13, protestele și statul de drept de la București: o privire de dincolo de granițe

Cristian Diaconescu

Situaţia în România este tensionată din cauza unor proiecte de acte normative, care atât prin conţinut cât mai ales prin modalitatea de promovare au...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Europa şi lumea se schimbă periculos. Tocmai acum derapează România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Nu se putea un moment mai prost în care România să cadă în dizgrația Occidentului, pe o temă care marchează o vulnerabilitate...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Ordonanța de marți noapte pe înțelesul tuturor

Cristi Danilet

Adoptare. În noaptea de 31 ian/1 febr 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / „Ucenicul” în acţiune: răscolirea Americii şi a lumii. Unde duce „revoluţia” lui Trump?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pe măsură ce trec zilele şi apar, una după alta, ordonanţele de la Casa Albă, se conturează tot mai clar profilul intern...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Doru exportatoru și Constituția lui Doru. Și viața lui Doru în țara lui Doru

N-am să uit niciodată privirea lui Doru (personaj real), în acel miez de zi din acel miez de vară din 1999. Luciditatea sadică cu...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română