La obiect

Raportul Sargentini: Ce reproșează UE guvernului Ungariei

În Parlamentul European s-a citit marți Raportul Sargentini,  în baza căruia europarlamentarii vor vota o solicitare adresată Consiliului UE de stabilire, în temeiul articolului 7 alineatul (1)… Mai mult

11.09.2018

La obiect

Ultima zbatere a inflaţiei de 5%, sub efectul creşterii unor preţuri reglementate

Inflaţia anuală a revenit peste pragul de cinci procente  în luna august 2018, după ce performanţa lunară a urcat, cu totul atipic faţă de perioada… Mai mult

11.09.2018

Chestiunea

Bruxellesul confirmă adevărata porcărie de la București: România NU a solicitat UE niciun ajutor suplimentar. Rezultatul ”prevenției”: 77% dintre cazurile din UE-Ucraina apar în România

Pentru a evita minciunile și manipulările de la București, cursdeguvernare.ro a cerut detalii de la Bruxelles, pentru a analiza măsurile și eficiența liptei împotriva pestei… Mai mult

10.09.2018

Analiză

Cum se vede România prin prisma indicatorilor economici ai UE

Eurostatistics reprezintă o sinteză bazată pe un set de indicatori standardizat şi armonizat pentru comparabilitate între ţări la nivelul Uniunii Europene (Principal European Economic Indicators… Mai mult

09.09.2018

Curtea Europeană de Conturi: România, printre cele patru state cu risc ridicat de a nu putea absorbi fondurile europene alocate

de Mariana Bechir 10.10.2017

În nouă state membre, angajamentele restante privind fondurile structurale și de investiții europene (ESI), reprezentau peste 15 % din cheltuielile publice din 2016, potrivit raportului de activitate al Curții Europene de Conturi.

Patru dintre aceste 9 țări, (printre care și România), în care fondurile ESI au o pondere semnificativă în cheltuielile publice, riscă să ajungă în incapacitatea de a absorbi fondurile ce le-au fost alocate, mai precizează raportul.

Conform datelor CEC, în România și alte trei state (Lituania, Bulgaria, Letonia), ponderea angajamentelor EFI restante depășește mult pragul de îngrijorare, de 15% , fiind de peste 20%:

Din cauza acestor credite de angajament mari în contextul exercițiului financiar 2014-2020, este posibil ca cele nouă state să se confrunte cu două mari probleme, spune documentul:

  • identificarea a suficiente proiecte de înaltă calitate
  • furnizarea cofinanțării

Fondurile scăzute accesate pe ESI au afectat cuantumul plăților efectuate din creditele bugetare pentru actualul exercițiu financiar – cuantum cu 13,7 miliarde de euro mai mic decât valoarea creditelor disponibile în bugetul adoptat inițial (130,2 miliarde de euro din suma posibilă de 143,9 miliarde de euro, adică 90,5 % din totalul disponibil).

Explicațiile Comisiei pentru întârzierile înregistrate în implementarea programelor:

  • repercutarea întârzierilor semnificative înregistrate în implementarea programelor aferente perioadei 2007 – 2013
  • adoptarea cu întârziere a actelor legislative care constituie temeiurile juridice pentru programele din perioada 2014 – 2020
  • desemnarea cu întârziere de către statele membre a autorităților naționale responsabile de gestiunea fondurilor UE și notificarea tardivă a Comisiei cu privire la acestea
  • perioada de timp necesară adaptării la noile norme modificate care reglementează programele și proiectele aferente noii perioade;
  • faptul că s-a acordat statelor membre un an suplimentar în perioada 2014-2020 pentru a efectua plăți în contul angajamentelor asumate (regula „n+3”)

Conform cifrelor pe 2016, angajamentele restante erau, la sfârșitul exercițiului, mai mari cu 72 % față de 2007 și reprezentau echivalentul a 2,9 ani (22) de plăți, comparativ cu 2,2 ani în 2007.

Această creștere la nivelul angajamentelor restante riscă să creeze probleme de finanțare în viitor, subliniază Curtea Europeană de Conturi.

Potrivit Comisiei Europene,  întârzierile care au afectat punerea în aplicare a programelor din cadrul fondurilor ESI în cursul
primilor trei ani ai CFM 2014-2020 le-au depășit pe cele înregistrate de programele din cadrul fondurilor structurale și al
Fondului de coeziune la începutul perioadei 2007-2013.

Autoritățile europene au diminuat bugetul pe 2016 prin reducerea creditelor de plată cu 7,3 miliarde de euro, dat fiind nivelul scăzut al cererilor de plată primite, dar chiar și așa, numărul mic de cereri de plată a generat cel mai ridicat excedent înregistrat din 2002 (când statele nu aderaseră la UE statele din fostul bloc comunist) – 6,4 miliarde de euro, comparativ cu 1,3 miliarde euro în 2015.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.10.2017

2 comentarii

  1. Caliman Eugen consultant ec.
    10.10.2017, 7:36 pm

    1.Este firesc ca in lipsa unui PROIECT DE REINDUSTRIALIZARE, Romania sa nu poata absorbi banii alocati de UE, deoarece pe spalatorii auto, 150 de stupi, sau pe alte astfel de obiective marunte, nu se pot crea proiecte nationale INDUSTRIALE care sa consume miliardele de Euro alocate Romaniei!In lipsa unui astfel de PROIECT DE TARA, strategiile energetica, a competitivitatii, a promovarii inventiilor, etc. sint imposibile – deoarece insasi strategiile respective, sint PARTE fizica a REINDUSTRIALIZARII TARII!
    2.Fara economie si industrie nationala, fara utilitati nationale care sa alimenteze financiar dezvoltare, cu CE si cu cine sa realizeze Romania Politici de dezvoltare economica-industriala?Fara economie si INDUSTRIE NATIONALA, FARA UTILITATI NATIONALE, poate fi realizata o politica industriala doar cu firmele straine!Dar politica economica, financiara si de dezvoltare a acestora sta in atributia firmelor-mama!
    3.Apoi ce alt PROIECT NATIONAL ar aduce treptat migrantii economici acasa, in lipsa lor stiind in coada de peste si micile investitii?

  2. Klopo_Tare
    12.10.2017, 1:41 pm

    Birocratura ineptă și lipsită de capacități intelectuale, ai cărei reprezentanți umplu parlamentul, este o clasă incapabilă de viziune, realizare de proiecte și punerea acestor proiecte în practică. Singurul lucru este șpaga(parazitarea activităților economice) și parazitarea activităților administrative absolut necesare.

Lăsați un comentariu


Stiri

Procurorul Adina Florea, propusă la conducerea DNA, audiată ca martor în dosarul protocolului SRI dezvăluit de Darius Vâlcov

Vladimir Ionescu

Procurorul Adina Florea, propusă de Tudorel Toader la conducerea DNA, a fost audiată marți, ca martor, în dosarul privind scurgerea potocolului secret SRI-Parchetul General publicat de… Mai mult

Stiri

Noile bancnote de 100 de euro şi 200 de euro – prezentate de Banca Centrală Europeană

Marin Pana

La începutul acestei săptămâni, Banca Centrală Europeană a prezentat noile bancnote de 100 de euro şi 200 de euro. Noile bancnote vor completa seria ”Europa”,… Mai mult

Stiri

1000 de km cu restricții severe de viteză în infrastructura feroviară: dar CFR cumpără 100 de Săgeți Albastre

Vladimir Ionescu

Toată infrastructura feroviară românească este aproape de colaps, accidentele pe cale ferată sunt tot mai dese, iar peste 1.000 de km sunt sub restricții de… Mai mult

Stiri

Scăderea apetitului pentru consum reduce și apetitul de afaceri – studiu KeysFin

Adrian N Ionescu

Apetitul pentru afaceri în România este în scădere, iar economia românească funcţionează precum o maşină cu frâna de mână trasă, potrivit unui studiu al KeysFin.… Mai mult

Stiri

Metrorex la ușa băncilor, nu pentru dezvoltare: caută 40 milioane euro pentru plata despăgubirilor către Astaldi

Vladimir Ionescu

La Metrorex se fac eforturi și se discută cu CE și două bănci comerciale un împrumut din care să fie plătită despăgubirea de 188 de… Mai mult

Stiri

Mihaela Popa este noul director general CEC Bank, Radu Ghețea devine președinte CA

Adrian N Ionescu

Ministerul Finanțelor a înclinat balanța în adunarea generală a acționarilor CEC Bank, care a decis numirea Mihaelei Popa în funcția de director general – președinte… Mai mult

Stiri

Scrisoarea anti-Dragnea – textul integral. Liderul PSD convoacă CEx-ul

Vladimir Ionescu

UPDATE: ”Avem de-a face cu un complot”, este opinia lui Codrin Ștefănescu. Secretarul general adjunct al PSD a adăugat că ”Dragnea e la fel de lovit… Mai mult