Legiuitorul are obligația de a stabili un prag valoric al prejudiciului și intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din abuzul în serviciu, altfel se ajunge la interpretări aleatorii și incoerență, precizează Curtea Constituțională în motivarea deciziei pronunțate pe sesizarea Bombonicăi Prodan.
Bombonica Prodan este fosta soție a lui Dragnea și a sesizat CCR în dosarul în care este inculpat și Liviu Dragnea.
Este vorba despre dosarul în care două femei au fost plătite de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, timp de peste șase ani, deși lucrau la organizația locală a PSD, organizație condusă de Liviu Dragnea., la acea vreme.
Președintele PSD este acuzat de instigare la abuz în serviciu și la fals intelectual, deoarece el este cel care ar fi determinat-o pe directoarea instituției să le angajeze în mod fals pe cele două persoane care lucrau în realitate în sediul social-democraților.
Soția sa este judecată pentru abuz în serviciu.
CCR a hotărât că pragul valoric în cazul abuzului în serviciu este obligatoriu, întrucât „dispozițiile penale în vigoare sunt formulate în sens larg și în termeni vagi, ce determină un grad sporit de impredictibilitate, aspect problematic din perspectiva art.7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și a altor cerințe fundamentale ale principiului statului de drept, această redactare constituind premisa unor interpretări și aplicări arbitrare/aleatorii”, potrivit motivării.
Valoarea prejudiciului de la care abuzul în serviciu va fi considerat infracțiune trebuie însă stabilită de legislativ, CCR neavând astfel de competențe, mai menționează motivarea:
„Curtea subliniază că legiuitorul are obligația de a reglementa pragul valoric al pagubei și intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității raporturilor juridice în componența sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii”, se arată în motivare.
De asemenea, CCR a reținut că legiuitorul trebuie să țină seama de principiul potrivit căruia incriminarea unei fapte trebuie să intervină ca un ultim resort în protejarea unei valori sociale, ghidându-se după principiul „ultima ratio” în exercitarea competenței de legiferare în materie penală.
„Cu alte cuvinte, Curtea a apreciat că, în materie penală, acest principiu trebuie interpretat ca având semnificația că legea penală este singura în măsură să atingă scopul urmărit (alte măsuri de ordin civil, administrativ etc. fiind improprii în realizarea acestui deziderat), iar nu ca având semnificația că legea penală trebuie privită ca ultimă măsură aplicată din perspectivă cronologică. Mai mult, măsurile adoptate de legiuitor pentru atingerea scopului urmărit trebuie să fie adecvate, necesare și să respecte un just echilibru între interesul public și cel individual”, se mai menționează în motivare.
Aceste considerații apar în decizia prin care Curtea Constituțională a României (CCR) a respins excepția privind articolul 297 alineatul l din Codul penal, referitor la „Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos (…)” și a considerat că nu este de competența Curții să reglementeze pragul valoric al prejudiciului în cazul abuzului în serviciu.
Valer Dorneanu – numit intempestiv de PSD și Avocat al Poporului în cazul demiterii lui Traian Băsescu în 2012
Valer Dorneanu a mai fost folosit de PSD, în 2012, pentru a ajuta la încercarea de demitere a fostului președinte Traian Băsescu.
Atunci, USL l-a demis Gheorghe Iancu din funcția de Avocat al Poporului și l-a numit interimar pe Valer Dorneanu, pentru a bloca sesizarea CCR pe două OUG controversate.
Este vorba despre ordonanţa de urgenţă care a restrâns atribuţiile CCR astfel încât hotărârile Parlamentului să nu mai poată fi atacate la Curtea Constituţională şi de cea care modifică Legea referendumului astfel încât preşedintele să poată fi suspendat cu majoritatea celor care votează, iar prezenţa la vot să nu mai fie o condiţie pentru validare.
