Curtea de Justiție a UE a suspendat, până la o hotărâre definitivă, decizia prin care Comisia Europeană a acceptat cererea Gazprom de a crește volumul de gaze naturale transportate de Gazprom prin conducta Opal, a anunțat directorul general al companiei de stat poloneze PGNiG, firma care a atacat avizul CE, scrie Reuters.
Instanța din Luxemburg a cerut Comisiei să ofere mai multe detalii despre cum vor fi derulate licitațiile pentru accesul al conductă, iar PGNiG, să ofere o analiză mai aprofundată despre cum va influența decizia CE securitatea energetică a Poloniei și despre impactul acesteia asupra concurenței dintre furnizorii de gaze naturale ai Poloniei.
Suspendarea a fost decisă pe 23 decembrie, dar presa rusă scrie că pe 26 decembrie Opal era folosită la 81% din capacitate, scrie EuObserver.
Comisia a autorizat la sfârşitul lunii octombrie compania rusă Gazprom să utilizeze gazoductul Opal la o capacitate de 80%, faţă de nivelul anterior, de 50%.
La începutul acestei luni, PGNiG, compania de stat poloneză din domeniu, a cerut Curții de Justiție a UE să anuleze decizia, deoarece sumele rezultate din livrările suplimentare vor ajuta Rusia să extindă proiectul Nord Stream (Nord Stream 2), care este o amenințare strategică la adresa Poloniei, Ucrainei și a altor state din Europa Centrală și de Est.
Gazoductul Opal este deţinut de o filială germană a Gazprom, Wingas, şi livrează Cehiei, prin Germania, gaze ruseşti aduse prin gazoductul Nord Stream.
Polonia şi Ucraina au criticat luna aceasta decizia Comisiei, printr-o scrisoare comună semnată de președinții celor două state, și au anunțat că vor recurge la toate mijloacele legale adecvate pentru a o bloca.
Livrările Gazprom în UE au atins anul acesta un nou record. Ele au crescut, în perioada ianuarie – octombrie 2016, cu 7,5 percent către Germania, cu 54,6% către Marea Britanie, cu 20,4% spre Franța, pentru Austria – cu 27,5%, Grecia – 47,3%, 91,8% Olanda, 149% Danemarca și 16,7% spre Polonia.
În România, situația a fost similară, dar motivele creșterii importurilor din Rusia sunt diferite.
Companiile rusești au ajuns în noiembrie 2016 la o cotă de 25% din piața de gaze a României, față de doar 5% în ianuarie. Mecanismul care a făcut posibil acest lucru e complicat și e greu de știut, astăzi, dacă e vorba de incompetență, rea credință sau de lipsă de viziune.
Dincolo de creșterea gradului de dependență, mai există 2 prejudicii :
- un prejudiciu bugetar, prin pierderea de către stat a unor venituri însemnate
- un prejudiciu economic pentru Romgaz, care a scăzut producția și care va avea serioase probleme tehnice și de costuri la reluarea acesteia în punctele pe care le închide astăzi prin pierderea cotei de piață
În funcție de actori, situația are explicații diferite, dar imaginea de ansamblu este aceeași: într-o perioadă în care Rusia caută cu înfrigurare venituri să își cârpească economia și să asigure ”benzină” mașinii de propagandă, o mână de ajutor vine din România.
