Curtea de Conturi: Programul Național de Diabet – Plăți nelegale în valoare de 9,4 milioane lei

Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu a gestionat eficient mecanismul de aprovizionare cu medicamente compensate pe programele naționale, fapt ce a dus la risipirea a aproape 163 de milioane de lei, bani ce ar fi putut asigura tratamentul pentru alți 161.702 pacienți, potrivit unui raport al Curții de Conturi realizat care analizează situația din perioada 2012 – 2014.

În această perioadă, CNAS a derulat în medie 17 Programe Naționale de Sănătate (PNS), pentru sumele plătite au crescut de la 2,979 miliarde lei în anul 2012, la 3,556 miliarde de lei în 2014.

Programul național de diabet zaharat, Programul național pentru bolnavii cu insuficiență renală cronică și Programul național de oncologie au deținut ponderea cea mai mare în totalul plăților făcute pe PNS – aproximativ 85% din total.

De asemenea, spune Raportul Curții de Conturi, volumul plăților efectuate de către CNAS pentru PNS a reprezentat în medie circa 16% din totalul plăților efectuate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).

Evoluția creditelor bugetare, precum și a plăților efectuate pentru derularea Programelor naționale de sănătate publică derulate de Ministerul Sănătății, în perioada 2012-2014:

Principalele nereguli ale modului în care CNAS a derulat Programele Naționale de Sănătate:

• modul de gestionare a creat condiții de inechitate în rândul furnizorilor de medicamente
• prețurile de achiziție practicate la nivel teritorial pentru același tip de medicament au cunoscut fluctuații de la o unitate sanitară la alta, ceea ce a condus implicit la creșterea cheltuielilor cu medicamentele
• alocarea de fonduri aferente programelor naționale de sănătate curative s-a realizat în baza contractelor, fără negocierea acestora
• nu au fost întreprinse măsuri de încurajare a furnizorilor de medicamente de a se aproviziona și cu versiunea compensată în procent de 100% a unui medicament
• gradul mic de verificare al acestor furnizori privați de medicamente a condus la utilizarea cu preponderență, în tratamentul pacienților, a unor medicamente mai scumpe al căror preț cu amănuntul practicat de farmacii nu se decontează 100%, diferența fiind suportată de către pacienți
• nu au fost întreprinse măsuri de creștere a gradului de utilizare a medicamentelor generice în tratamentul pacienților incluși în PNS, medicamente mai ieftine comparativ cu cele inovative, ceea ce a condus implicit la creșterea cheltuielilor cu medicamentele

Constatări privind Programul național de diabet

• Costul mediu realizat la nivel național/seturi consumabile pentru pompa de insulină/persoană/an în anul 2012 a fost de 5.859,59 lei, reprezentând 62,34% din valoarea medie estimată la nivel național (9.400 lei).
• Costul mediul/bolnav/an în cadrul Programului național de diabet zaharat a fost depășit cu valori cuprinse între 10,37 % și 32,71%.
• Pentru achiziționarea seturilor de consumabile utilizate pentru pompele deinsulină cele mai ridicate prețuri medii s-au înregistrat în județul Timiș (Direcția de Sănătate Publică Timiș, cu 12.474,75 lei/bolnav), urmat de Direcția de Sănătate Publică Sibiu (cu 12.300 lei/bolnav). 
• Cinci entități teritoriale din cadrul județelor Cluj, Caraș-Severin, Iași, Olt și Harghita au realizat un cost mediu/bolnav mai mic decât cel stabilit conform Ordinului MS/CNAS.
• La costurile medii realizate/seturi consumabile pentru pompe de insulină/persoană/an, s-a constatat o mare variabilitate de la o unitate sanitară la alta, respectiv de la un minimum de 2.418,87 lei/set de consumabile la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca la un maxim de 12.474,75 lei/set de consumabile la DSP Timiș.
• Ponderea cheltuielilor cu medicamente decontate farmaciilor cu circuit deschis a fost de peste 99%, în timp ce, cheltuielile cu medicamentele achiziționate de către unitățile sanitare (instituții publice)au reprezentat doar aproximativ 0,2%
• Pacienții au plătit la farmiciile în regim deschis, în perioada 2012-2014, la medicamentele decontate de 20 de case județene de asigurări de sănătate, pacienții au suportat diferențe de preț în valoare estimată de 31.425 mii lei.

Programul național de diabet zaharat – plăți nelegale în valoare de 9,424 milioane lei

Din analiza datelor raportate prin Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) de către 21 de case de asigurări de sănătate județene, pe Programul național de diabet zaharat au fost decontate, între 2012 și 2014, plăți nelegale în valoare totală de cel puțin 9,424 milioane de lei.

Plățile nelegale:

• validarea nelegală a unor prescripții de medicamente în valoare estimată de 3,551 milioane lei, care au fost emise, contrar prevederilor legale, de către medici fără specializarea și/sau competența necesară și care nu au fost nominalizați potrivit normelor
• farmaciile cu circuit deschis au eliberat medicamente în valoare estimată de 63.000 lei către un număr de 71 pacienți care figurau ca fiind decedați la data eliberării acestor medicamente (prescripțiile medicale au fost emise de medicii prescriptori anterior datei decesului, dar medicamentele prescrise au fost eliberate de către farmaciile cu circuit deschis ulterior datei de deces a pacientului)
• pentru un număr de 139 pacienți au fost validate medicamente în valoare de 33.000 lei, eliberate prin farmacii cu circuit deschis pe numele unor pacienți care figurau ca fiind decedați, la data prescrierii
• pentru un număr de 1.242 pacienți incluși în Programul național de diabet zaharat, au fost emise și eliberate prescripții medicale în valoare estimată de 452.000 lei, pe perioada în care pacienții beneficiari figurau ca fiind internați în spitalizare continuă, deși potrivit prevederilor legale, un pacient nu poate fi internat în spital unde să beneficieze de servicii medicale și tratament adecvat din spital și în același timp, să beneficieze de servicii medicale din ambulatoriu care se finalizează prin emiterea unei prescripții medicale
• au fost validate în SIUI prescripții medicale cu medicamente în valoare estimată de 5,325 milioane lei fără aprobarea inițierii și/sau continuării tratamentului de către comisiile de specialitate, așa cum prevăd actele normative incidente în vigoare.