Curtea de Apel Bucureşti a decis joi să amâne pentru 11 octombrie recursul SC Alpiq Romenergie SRL, SC Alpiq Romindustries SRL şi al sindicatului „Hidrosind” la decizia Tribunalului Bucureşti de reorganizare a companiei Hidroelectrica şi demarare a procedurii insolvenţei acesteia.
CAB a respins două excepţii invocate de reprezentanţii administratorului judiciar al Hidroelectrica, referitoare la inadmisibilitatea recursului şi la lipsa calităţii procesuale active a recurenţilor.
Reprezentanţii SC Alpiq Romenergie şi SC Alpiq Romindustries au susţinut în instanţă că Hidroelectrica avea profit în momentul declarării procedurii de insolvenţă, dar ulterior demarării acestei proceduri Consiliul de Administraţie al companiei de stat a emis un alt document, în care s-au luat în calcul debite pe 30 de ani.
De asemenea, avocaţii recurenţilor au susţinut că judecătorul sindic care a decis insolvenţa Hidroelectrica a angajat societatea într-o procedură „dezastruoasă” pentru compania energetică şi au cerut modificarea hotărârii instanţei de fond şi respingerea cererii de intrare în insolvenţă.
Pe 20 iunie, Tribunalul Bucureşti a admis cererea companiei Hidroelectrica de a intra în insolvenţă.
Joi, la Curtea de Apel, administratorul judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza, a catalogat firmele care au făcut recurs la procedura de insolvenţă drept ”băieţi deştepţi”, care profită de pe urma contractelor subevaluate cu Hidroelectrica şi a sugerat că acestea au pus la bătaie sume mari de bani pentru cheltuieli de procedură.
„Ei pierd pe următorii şase ani de zile venituri de un miliard de euro. Sunt zece băieţi deştepţi. Dacă fac o chetă de câte un milion de euro, înseamnă zece milioane de euro – bani suficienţi pentru toate cheltuielile de procedură, şi fiecare înţelege ce vrea din această sintagmă”, a spus Borza.
Şeful firmei Euro Insol – administratorul judiciar al Hidroelectrica – a mai spus că obligaţiile contractuale ale Hidroelectrica la data de 20 iulie 2012 însumau în total 19,8 terawaţi, însă, din cauza secetei, compania energetică nu poate produce în 2012 mai mult de 12 terawaţi.
Astfel, Hidroelectrica ar fi obligată să cumpere la rândul său curent scump pentru a-şi onora contractele cu ”băieţii deştepţi”, cărora le-ar vinde la preţuri mici.
”Diferenţa de la 12 la aproape 20 de terawaţi o luăm de pe piaţa liberă la un preţ de 300-400 de lei megawatul, ca să o revindem în pierdere la 130 de lei băieţilor deştepţi, respectiv la 71 de lei pe piaţa reglementată. Ar însemna un efort financiar colosal pentru Hidroelectrica, pe care nu l-ar putea susţine şi ar însemna falimentul Hidroelectrica”, a susţinut Borza.
