Curtea Constituțională discută excepțiile privind abuzul în serviciu. Care este miza

CCR discută miercuri constituționalitatea articolului din Codul penal privind abuzul în serviciu. Declararea articolului ca fiind neconstituțional ar echivala cu dezincriminarea acestei fapte și eliberarea a zeci de corupți condamnați din cauza acestei infracțiuni și la imposibilitatea recuperării a sute de milioane de euro prejudicii din astfel de dosare.

Augustin Zegerean, care a fost președinte al Curții Constituționale până săptămâna trecută, a declarat marți că numărul statelor europene în care nu se face închisoare pentru infracțiunea de abuz în serviciu este mai mare decât al celor în care se face.

Printre cele 12 state europene în care se face închisoare pentru abuzul în serviciu se numără Germania, Franţa, Italia şi Spania.

Miercuri, la sosirea la CCR, Augustin Zegrean declara că știe deja cum

Abuzul în serviciu este definit în două legi – în Codul penal și în Legea 78/2000.

În opinia lui Augustin Zegrean, formularea acestei infracțiuni dă loc la interpretări: „Ea poate da naștere la discuție, poate da naștere la interpretări, pentru că, dacă e să vă spun, în Codul penal este definită infracțiunea ca atare și este stabilită o sancțiune, în Legea 78 este practic o agravantă a pedepsei stabilite în Cp și atunci se poate pune întrebarea dacă definiția este cea din Codul penal și cea din art. 13 alin. 2 este agravantă la Cp. Dacă e agravantă la Cp ar trebui să fie tot în Cp. Aici este problema — avem două infracțiuni de abuz în serviciu definite sau este aceeași infracțiune de abuz în serviciu definită și acolo este o agravantă, dar asta nu ar fi un capăt de țară”, a explicat magistratul.

Augustin Zegrean a declarat miercuri, la intrarea la CCR că îi este clar de mult cum este cu acest articol și cum  va vota, în timp ce judecătorul Petre Lăzăroiu a declarat că nu știe încă, așteaptă discuțiile.

Ce prevederi analizează CCR

Art. 297 alin. 1 din Codul penal prevede că fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.

Art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție stipulează că infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și infracțiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani.

Cine a ridicat excepția

Excepția a fost ridicată de mai mulți inculpați, în mai multe dosare, inclusiv de către Alina Bica, fost procuror-șef al DIICOT, cea care a contribuit la elaborarea codurilor penale, în perioada în care a fost secretar de stat în Ministerul Justiției (2009 – 2012).

Dosarul în care a cerut examinarea constituționalității abuzul în serviciu este cel cu terenul pe care l-ar fi primit Alina Bica, de la Dorin Cocoș, pentru a aranja o despăgubire când era membră în Comisia Centrală de Despăgubiri. Mai sunt inculpați, pe lângă cei doi, Alin Cocoș, Crinuța Dumitrean, Sergiu Diacomatu și omul de afaceri Gheorghe Stelian (beneficiarul despăgubirii supraevaluate) etc.

Poziția DNA

• Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef al DNA, a explicat în mai multe apariții publice efectele pe care le-ar avea declararea neconstituționalității acestor prevederi:
• În acest moment, DNA are în investigare 3.200 de dosare, care au ca obiect investigarea unor fapte de abuz în serviciu. Ce înseamnă acest lucru? 42% din activitatea DNA o reprezintă dosare care au ca obiect infracţiunea de abuz în serviciu.
• Anul trecut, doar în dosarele cu rechizitorii pentru abuz în serviciu, prejudiciul cauzat statului afost de 620 de milioane de euro. „Sunt bani care trebuie restituiți statului, dar dacă această infracțiune este dezincriminată, statul își ia adio de la acești bani”, a spus Laura Codruța Kovesi.
• Cei condamnați definitiv la închisoare pentru abuz în serviciu vor ieși din pușcărie, vor pleca acasă ca și cum nu s-a întâmplat nimic
• „Funcționarii publici și demnitarii vor fi lipsiți de orice responsabilitate, pentru că nu vom avea infracțiune pentru care să-i pedepsim, iar ei vor putea să facă ce vor, să încheie orice contracte”
• „Pe viitor să nu ne mai așteptăm ca funcționarii și demnitarii să fie responsabili și să avem așteptări. Fiecare va interpreta legea cum va vrea. Sunt consecințe extrem de serioase. Lupta cu corupția este legată foarte clar de statul de drept. DNA a contribuit la consolidarea statului de drept. Cu toții ne dorim o Românie care nu e coruptă”, a mai declarat Laura Codruța Kovesi.

Beneficiarii unei eventuale neconstituționalități

Printre cei care ar scăpa de dosare aflate în lucru se numără fostul vicepremier Gabriel Oprea, fostul procuror general adjunct Tiberiu Nițu, fostul ministru Elena Udrea, fostul primar Cristian Popescu Piedone și fostul președinte al CJ Constanța Nicușor Constantinescu.

Printre cei condamnați definitiv și care se vor fi eliberați în varianta că CCR va declara neconstituțioanle articolele care definesc abuzul în serviciu e numără foștii miniștri Monica Iacob Rizzi și Relu Fenechiu.