joi

28 martie, 2024

26 februarie, 2014

Curtea Constituţională din Germania a hotărât miercuri eliminarea pragului de 3% pentru partidele politice, necesar intrării lor în Parlamentul European. Decizia favorizează partidele extremiste.

Euroscepticii din partidul Alternativa pentru Germania (AfD) au obţinut 4% în alegerile legislativedin toamna anului trecut şi au ratat la limită intrarea în Bundestag, aşa că această decizie nu îi priveşte direct. Cu atât mai mult cu cât sondajele îi plasează acum la 7% în preferinţele electoratului.

Această hotărâre a Curţii a fost precedată de o alta, similară, din 2011, când pragul anterior de 5% a fost considerat neconstituţional. Judecătorii au argumentat că acesta punea obstacole dreptului la oportunităţi egale al partidelor politice. Aceeaşi motivare a aplicat-o şi miercuri.


Bundestagul a adoptat anul trecut o lege prin care stabilea pragul electoral la 3%, însă partidele mai mici, inclusiv formaţiunile extremiste NPD, acuzat adesea că promovează o ideologie neo-nazistă, şi Partidul Piraţilor au atacat legea la curtea constituţională.

Partidele tradiţionale germane au încercat, în constituţia de după război, să ţină în afara parlamentului partidele extremiste şi să evite fragmentarea legislativului.

Decizia Curţii Constituţionale a fost luată cu cinci voturi pentru eliminarea pragului electoral şi trei împotrivă, argumentul fiind că nu este nevoie de prag electoral pentru a păstra capacitatea de funcţionare a Parlamentului European.

Politicieni din CDU, partidul cancelarului Angela Merkel, au criticat deja decizia Curţii, o decizie despre care ei consideră că va slăbi poziţia Germaniei în Europa.

Care este situaţia în alte state UE


Fiecare stat membru al UE are propriile reguli de organizare a alegerilor europene, aşa că decizia Curţii din Karlsruhe nu va avea niciun efect în altă ţară decât în Germania. Statele pot să hotărască ce prag electoral impune, cu condiţia să fie de maximum 5%. 14 dintre cele 28 de ţări membre au un prag electoral, iar altele – cum este cazul şi în Marea Britanie – nu au. Italia şi Austria au un prag de 4%, în timp ce în Polonia, Franţa, dar şi România pragul este de 5%.

Extremiştii au de câştigat

Partidul de extremă dreapta Partidul Naţional Democratic (NPD), cu o puternică retorică anti-imigraţie, obţine în jur de 1-2% din voturile electoratului. Analiştii se aşteaptă ca acum să obţină unul sau două locuri în Parlamentul European. În trecut, reprezentanţii acestui partid au spus că intrarea în PE îi va ajuta să intre în alianţe cu alte partide de extremă dreapta din Europa.

Germania va avea 96 de mandate în noul Parlament European, iar grupul eurodeputaţilor germani va fi, în mod cert, mult mai divers şi va include şi politicieni extremişti.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: