Curtea Constituţională a fost sesizată marţi de grupul deputaţilor PNL cu privire la Legea insolvenţei, adoptată de Camera Deputaţilor pe 15 aprilie.
În opinia grupului PNL, Legea privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă încalcă mai multe principii constituţionale, precum: dreptul la proprietate, accesul liber şi neîngrădit la justiţie, dar şi obligativitatea respectării Constituţiei şi a legilor în vigoare.
Guvernul Ponta a mai încercat, în octombrie 2013, să modifice prin Ordonanţă de urgenţă legea insolvenţei, în vigoare din 2006. Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională, care a decis, pe 29 octombrie 2013, că ordonanţa de urgenţă privind Codul insolvenţei este neconstituţională.
Obiecţiile cuprinse în sesizarea adresată CCR sunt:
- Actul normativ a fost adoptat de către Camera Deputaţilor fără „redactarea tezelor prealabile şi aprobarea lor de către Guvern, înainte de sesizarea Parlamentului”, dar şi fără a se întocmi, în prealabil, un studiu de impact, aşa cum era legal, având în vedere că este vorba despre o lege complexă.
- Articolul 39 alineatul 6 al actului adoptat de Camera Deputaţilor stabileşte faptul că administratorul judiciar/lichidatorul judiciar provizoriu decide înstrăinarea bunurilor debitorului pentru cheltuieli de procedură. Încălcarea dreptului de proprietate rezultă şi din faptul că administratorul nu cunoaşte situaţia exactă a firmei, nu ştie care sunt creditorii şi care sunt şansele de redresare a societăţii şi poate decide înstrăinarea unui activ esenţial pentru redresarea debitorului.
- Dreptul de proprietate al creditorilor nu este respectat din cauză că administratorul poate vinde bunuri înainte de notificarea lor. Propunerea de vânzare se publică numai în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă (BPI) şi poate fi atacată în 3 zile de la publicare. Legea nu prevede faptul că accesul la BPI este liber, deci pentru ca un creditor să poată afla despre propunerea administratorului provizoriu trebuie să achite o taxă Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi să verifice periodic BPI. În acest mod, liberul acces la justiţie este condiţionat de existenţa abonamentului la BPI.
- În situaţia insolvenţei, comunicarea actelor de procedură se face numai prin publicare în BPI. Inclusiv hotărârile judecătoreşti se consideră comunicate în acelaşi mod. Având în vedere că pentru a putea accesa BPI este nevoie de plata unei taxe, rezultă că pentru a putea formula o cale de atac sau o contestaţie, după caz, persoana interesată este condiţionată de acea plată.
- Noul act normativ creează un cadru legislativ discriminatoriu între participanţii la procedura de insolvenţă ce au domiciliul/sediul în România faţă de cei din alte state ale UE. Pentru aceştia din urmă, accesul la BPI devine obligatoriu, deşi el este unul dificil ca şi procedură pentru non-cetăţenii României, iar conform Regulamentului Consiliului Uniunii Europene nr. 1393/2007 privind notificarea în statele membre a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială, se prevede ca actele de procedură să se comunice individual.
