La obiect

Octombrie – inflaţia anuală a coborât la cel mai redus nivel consemnat în 2018

Inflaţia anuală a coborât la cel mai scăzut nivel consemnat pe parcursul acestui an, respectiv 4,25%, deşi valoarea pe octombrie a urcat până la 0,52%,… Mai mult

12.11.2018

Chestiunea

Investițiile publice reale, de dincolo de cheltuielile de Apărare

Aproape jumătate din investiţiile publice are aglomerează statistica acestui an fost realizate de Ministerului Apărării Naţionale (MApN), reiese din datele detaliate privind execuţiile bugetare la… Mai mult

11.11.2018

La obiect

Salvarea – în ”efectul de bază” / Septembrie 2018: Deficitul comercial lunar coboară sub pragul de 1 miliard de euro. Minusuri majore dincolo de industria auto

Deficitul comercial pe luna septembrie 2018 a coborât sub pragul de 1 miliard de euro, după ce ritmul de creştere al exporturilor l-a depăşit pe… Mai mult

09.11.2018

Chestiunea

CRONICILE / În căutarea omului de stat: cum a ajuns decidentul român sub media națională de competență

Textul de mai jos e doar un fragment  din articolul apărut în revista (exclusiv print) ”CRONICILE Curs de Guvernare” (despre ”CRONICI …” – un LINK-AICI),… Mai mult

09.11.2018

Cronicile

Cum vrea România să treacă la economia circulară fără reciclare

de Marin Pana , 11.3.2018

De la începutul acestui an, la ghena blocului în care stau au apărut trei saci. Unul negru, altul albastru şi, ultimul, galben. Pentru recipiente sau deşeuri de plastic, sticlă sau aluminiu şi hârtie sau carton. Dincolo de inedit şi comentariile pe tema adaptării penibil de anevoioase la o cerinţă destul de simplă, în calitate de cetăţeni ai Europei civilizate, va trebui să gestionăm la nivel individual un concept abstract, economia circulară.

Pe înţeles, economia circulară presupune să ne desfăşurăm activităţile cu minimum de deşeuri şi maximum de reciclare. În care produsele sunt concepute încă din faza de proiectare pentru a fi reutilizate sau revalorificate total sau parţial sub diverse forme, pentru a limita consumurile de materiale, energie şi costurile de mediu.

Pornită la momentul integrării în UE de la un catastrofal procentaj de 0,4% în ceea ce priveşte rata de reciclare a gunoiului menajer din oraşe, România a urcat până la 13,3% dar valoarea consemnată recent de Eurostat rămâne cu mult în urma rezultatelor obţinute de ţările vecine sau alte colege de bloc estic, nemaivorbind de situaţia din Occident, unde Germania atinge un nivel de 66,1%.

Adevărul este că, după ce am renunţat la un sistem de reciclare destul de bine pus la punct pentru vremea lui, implementat în perioada socialistă, nu am pus nimic în loc şi am ajuns în cea mai proastă situaţie din UE ( cu excepţia micului stat Malta, unde situaţia s-a deteriorat de la 13,4% în 2007 la doar 7,1% în 2016, dar acolo turismul de masă îşi arată efectele).

Dacă în alte domenii putem invoca decalajul tehnologic sau de productivitate, în materie de reciclare, unde avem de recuperat un decalaj imens faţă de media UE, nu prea avem scuze. Mai ales că, pentru valori de reciclare modice din perspectivă europeană, avem nevoie mai degrabă de educaţie şi de conformare la cerinţe simple decât de mari investiţii.

Paradoxal, dacă se face raportarea la PIB şi la situaţia din alte ţări, aceste investiţii par a fi fost deja făcute într-un ritm destul de bun dar punctul foarte jos de plecare şi întârzierile cronice în aplicarea unor măsuri de mediu presante ( de la realizarea de gropi ecologice şi până la calitatea aerului, unde suntem la un pas de infringement) au condus la plasarea noastră la coada Europei.

Ponderea industriei de reciclare în PIB este de 0,71% din PIB (datele Eurostat sunt pentru 2015), sub media de 1% din UE 28 ( valabilă pentru 2014) dar valoare similară cu cele din Belgia (0,69% din PIB), Ungaria (0,77% din PIB) sau Portugalia (0,75% din PIB), deşi departe de Bulgaria ( 1,15% din PIB), care, tocmai pentru că are un PIB redus şi trebuie să recupereze rapid a decis să facă un efort special în acest domeniu.

Pentru referinţă, menţionăm că noi am avut intenţii ceva mai serioase în 2008, când am ajuns la 1% din PIB, am coborât undeva la 0,8% din PIB în perioada de criză 2010 – 2011 şi ne-am stabilizat apoi pe palierul de 0,7% din PIB plus/minus câteva sutimi, în pofida poziţiei slabe pe care ne situăm.

Revenind, însă, la nivelul simplu al colectării deşeurilor, fie şi cele de la ghena blocului, măcar acolo am putea să performăm ceva mai bine. Sacii nu costă mult, problema este, la fel ca în multe privinţe ale vieţii noastre, ce facem atunci când nu ne vede nimeni şi cum educăm măcar generaţia tânără, pentru a face un salt către civilizaţie.

Contrar aparenţelor simpliste, reciclarea nu este un moft ci un comportament cu implicaţii în miliarde de euro pe termen lung. De la costurile cu alte materii prime şi materiale, trecând pe la necesitatea de a găsi tot mai multe gropi de gunoi şi până la calitatea vieţii (inclusiv cu costuri în sănătate), urmare a poluării în creştere.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.3.2018

Un raspuns

  1. Loredana Dobrescu
    16.3.2018, 2:04 pm

    Excelent Articol!Foarte bine punctat!…numai ca trebuie citit si inteles si de catre ,,mai marii nostri”…care cred (asa si este) ca e mai simplu sa interzici decat sa educi si decat sa cladesti ceva cu cap…fara a se gandi la consecinte,la viitor etc.!

    O zi buna sa aveti si spor in toate!

Lăsați un comentariu


Stiri

Alianța Renault – Nissan în pericol după arestarea lui Carlos Ghosn în Japonia

Adrian N Ionescu

Consiliul de administrație al Renault se va reuni marți pentru a decide privind o formulă de management interimar, în urma arestării directorului său general (CEO),… Mai mult

Stiri

FIC: Modificările Codurilor Penale expun mediul de afaceri la abuzul funcționarilor publici

Vladimir Ionescu

Unele dintre modificările aduse codurilor penale vor genera neîncredere în capacitatea Statului român de a asigura legalitatea, stabilitatea și predictibilitatea relațiilor de afaceri și pot expune… Mai mult

Stiri

Dan Bucşa, UniCredit: ”România nu are nicio armă” pentru a se proteja de viitoarea recesiune. ”În economie nu există free lunch”

Alexandra Pele

România riscă să intre în recesiune tehnică anul viitor, iar dacă economia europeană încetineşte prea mult, aceasta s-ar putea transforma într-o recesiune în toată regula, a… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis ”a remaniat-o” pe Olguța Vasilescu și refuză numirea lui Ilan Laufer la Dezvoltare. Restul echipei, invitat să depună jurământul. Cum poate forța PSD mâna președintelui

Victor Bratu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți că nu acceptă două dintre persoanele propuse de PSD la remanierea guvernamentală: Lia Olguța Vasilescu și Ilan Laufer, cărora… Mai mult

Europa

”Adevărata armată europeană” și detaliile ignorate din spatele visului lui Emmanuel Macron

Victor Bratu

”Trebuie să ne protejăm față de China, Rusia, și chiar Statele Unite”, declara președintele Emmanuel Macron la începutul lunii, cerând pentru Europa autonomie strategică față… Mai mult

Stiri

Etapă de parcurs ratată în adoptarea Bugetului UE 2019, un nou pericol în calea unei președinții române de succes

Victor Bratu

Parlamentul European și Consiliul de Miniștri ai Uniunii Europene nu au ajuns încă la un acord privind Bugetul UE pentru anul 2019, iar perioada de… Mai mult

Stiri

Profiturile băncilor au crescut cu 42% la 9 luni, pe seama dobânzilor. Doar OMV Petrom se poate compara cu băncile, datorită scumpirii petrolului

Adrian N Ionescu

Cele 35 de bănci din România au obţinut un profit net cumulat de peste 5,87 miliarde de lei, în primele nouă luni ale acestui an,… Mai mult