Analiză

România – pe contrasens în UE cu evoluţia deficitului bugetar

România este singurul stat membru UE care a atins limita de deficit bugetar permisă prin regulile de stabilitate economică stabilite la Maastricht pentru aderarea la… Mai mult

24.10.2017

Analiză

De ce mutarea contribuţiilor e o manevră riscantă: Matematica schimbării

Mutarea contribuţiilor de la angajator la salariat, în forma anunţată de Executiv, ar avea un efect relativ minor asupra încasărilor şi salariilor, din punct de… Mai mult

23.10.2017

Chestiunea

Un paradox care să ne pună pe gânduri: creştere economică rapidă fără întreprinderi care cresc rapid

Deşi ne-am plasat în fruntea UE la creştere economică pe ultimii doi ani în termeni de evoluţie a PIB, această performanţă notabilă primii a fost… Mai mult

22.10.2017

Analiză

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial, ministrul… Mai mult

19.10.2017

Cum va arăta ”noul Schengen” de care vorbea Emmanuel Macron la București: Calendarul reformelor și șansele de aderare ale României

de Victor Bratu 10.9.2017

Cu prilejul vizitei din august a președintelui francez Emmanuel Macron, publicul a fost informat că România are ”tot dreptul” să ceară aderarea la Spațiul Schengen și că acest lucru se va întâmpla, dar după ce zona va trece printr-un proces de reformă.

”Trebuie să fiu cinstit, Europa Spaţiului Schengen nu funcţionează bine”, spunea, la Palatul Cotroceni, președintele Macron, iar ideea este unanim acceptată la Bruxelles. Nu toată lumea însă împărtășește viziunea președintelui Franței în ceea ce privește condiționalitatea între reforma Schengen și primirea României și Bulgariei în această zonă.

cursdeguvernare.ro a stat de vorbă cu oficiali ai Comisiei Europene, care au descris problemele, viziunea de reformă și, mai ales, orizontul de timp în care Schengen ar putea fi ”upgradat”. Cu ajutorul acestora, ridicăm și vălul asupra negocierilor diplomatice și a evenimentelor politice care au influențat, în ultimii ani, capitolele România și Bulgaria din ”dosarul Schengen”.

Vestea bună: Comisia Europeană va prezenta în următoarele 2 luni, în etape, componentele planului de reformă gândite pentru Spațiul Schengen

Vestea proastă: Indiferent de rapiditatea cu care va fi implementat acest plan de reformă- în interiorul granițelor Schengen dar și în statele care cer să fie parte a acestei zone- decizia de primire a României și a Bulgariei va fi în continuare una politică. Care va fi influențată de capacitatea guvernelor de la București și Sofia de a demonstra seriozitate și predictibilitate.

Spațiul Schengen – riscuri asumate, probleme actuale și soluții de viitor

În Europa există 26 de state membre cu drepturi depline în Acordul Schengen, state ce alcătuiesc o zonă în care au fost desființate frontierele interne. În interiorul acestei zone există garanția teoretică că sisteme naționale- poliție, paza frontierei etc- funcționează în aceeași parametri și comunică în timp real.

Realitățile ultimilor 2-3 ani (atentatele produse în marile capitale europene, criza migrației și deciziile pe care anumite state le-au adoptat în încercarea de a se proteja de valurile de migrație) au evidențiat însă ”defecte” de sistem.

”De fapt, nu sunt erori, ci parte a arhitecturii zonei. Sunt riscuri pe care ni le-am asumat pentru că știam că avem sisteme de protecție care pot funcționa doar până la un anumit grad de presiune, declară pentru cursdeguvernare.ro unul dintre oficialii care de 10 ani lucrează pe dosarul Schengen deschis la Bruxelles.

”Criza migrației și atentatele au mai produs un fenomen pe care nu l-am anticipat: a dispărut încrederea între membri. Potrivit Acordului, fiecare stat membru Schengen are dreptul să impună controale temporare la granițele naționale. Ei bine, s-a petrecut un efect de domino, controale la frontiere în Marea Britanie, în Ungaria, în Austria, în Franța, în Belgia și în alte state. Și garduri. Mai putem oare vorbi de încredere?

În octombrie, vom ajunge la o răscruce, pentru că atunci expiră perioada maximă până la care puteau fi extinse controalele la granițe. Acesta este motivul pentru care există o presiune generală să adaptăm Schengen cât mai rapid”, spune un oficial al Comisiei Europene.

Un grup de lucru al Comisiei Europene pregătește pachetul de modificări. ”În septembrie, Comisia va anunța pachetul de măsuri pe migrație, iar pachetul de măsuri pentru reforma Schengen va fi prezentat în octombrie”, afirmă sursele cursdeguvernare.ro.

Ca principiu, este foarte posibil ca oficialii Comisiei să propună integrarea politicii de Apărare cu cea de Securitate. Numitorul comun va fi bazat pe cooperare, nu pe integrare comunitară.

”Nu dorim un Spațiu Schengen cu cercuri concentrice, asta e clar. Vom proceda la clarificarea sistemelor- trebuie ca Frontex să se dezvolte, trebuie să creștem eficiența Biroului European pentru Azil din Malta. În primul rând însă, trebuie să depășim stadiul de fragmentare a sistemelor naționale de evidență. Trebuie să avem proceduri unice, clare și viteză de reacție”, afirmă oficialul european.

”Intensitatea presiunii pe Schengen depinde însă în mare măsură de ce se întâmplă în afara granițelor Europei, cauzele migrației sunt în afara controlului nostru”, afirmă oficialul european, care precizează că UE încearcă, de exemplu, să operaționalizeze un acord pe migrație cu Libia, similar celui încheiat cu Turcia.

Drumul plin de hârtoape către Schengen

România îndeplinește toate condițiile pentru a fi primită în Schengen- au spus-o, răspicat și nu doar o singură dată, și prim-vicepreședintele CE Frans Timmermans, și președintele Jean Claude Junker.

”Din punct de vedere tehnic și legal, ar fi trebuit să fiți acolo de 5-6 ani”, recunosc și sursele de la Bruxelles ale cursdeguvernare.ro. Explicațiile eșecului sunt simple și complicate în egală măsură.

”Problema Romnâniei, și a Bulgariei, desigur, este că s-a făcut o legătură între aderarea la Schengen și MCV. Nu este nimic scriptic, nu este nicio prevedere legală, însă politic legătura este acolo.

Decizia de acceptare este una care se ia prin consens, iar problema a apărut, cred, în urmă cu 5 ani, în momentul în care procesul decizional se apropia de final dar a fost blocat politic.

Germania, Franța și Olanda nu doar că au blocat decizia, ci și discuțiile pe tema lărgirii Schengen. A fost momentul în care cei trei au spus că MCV este mecanismul care previne derapaje pe Justiție, iar un stat în care nu poți avea încredere nu poate fi primit”, confirmă și surse diplomatice.

De la acel moment, vreme de aproape 4 ani, Mecanismul de Cooperare și Verificare a fost acceptat și utilizat inclusiv de fostul președinte Traian Băsescu ca instrument de control al derapajelor interne în chestiuni legate de statul de drept și independența justiției.

Surse diplomatice afirmă că o schimbare de atitudine a României în chestiunea Schengen a avut loc în anul 2016, când au loc negocieri bilaterale cu Berlin, Paris și Haga.

Pe fondul unor afirmații repetate că reformele din justiție au intrat pe un drum ireversibil, diplomația românească a reușit să convingă Germania să renunțe la obiecții. A urmat un succes similar în discuțiile cu Franța.

”Rămânea să mai convingem Olanda și, pe fondul promisiunilor făcute de Berlin și de Paris, părea că vom avea succes. Olanda se pregătea însă de alegeri și chestiunea lărgirii Spațiului Schengen nu era o prioritate pentru ei.

Am tatonat inclusiv posibilitatea decuplării tandemului România-Bulgaria în chestiunea MCV și Schengen, dar în septembrie am constatat că nu vom reuși. Au venit alegerile anticipate din Bulgaria și Angela Merkel nu a vrut să îi reducă șansele lui Boiko Borisov pentru că o asemenea decizie europeană ar fi pus Bulgaria într-o lumină foarte proastă”, afirmă surse din diplomația românească.

Recentele afirmații făcute de președintele Emmanuel Macron arată că nici Franța nu mai este aliat sigur . ”Odată cu succesul lui Emmanuel Macron, lucrurile trebuie reluate de la capăt. Emmanuel Macron nu are obligația să continuie pe linia lui Hollande și va juca, e clar, această carte în relația cu România ca să rezolve negocierile pe modificarea directivei cu muncitorii detașați. Poate și pentru chestiuni economice bilaterale”, spun sursele citate.

Aderarea României la Spațiul Schengen este o chestiune fundamental politică, admite oficialul european consultat de cursdeguvernare.ro.

”Dacă ești serios, dacă chiar vrei să intri în acest club, lumea te ascultă. Argumente pot fi găsite chiar și în acest moment”, afirmă sursele citate.

Problema României este că în acest moment, în care ministrul Tudorel Toader apasă cu toate puterile pentru schimbări importante în Justiție, în ciuda tuturor avertismentelor formulate de societate și de misiuni diplomatice europene, chiar și președintelui Junker îi este aproape imposibil să își onoreze promisiunea făcută la București în 2017, potrivit căreia, până la finalul mandatului său, în 2019, România nu va mai face obiectul MCV.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.9.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Autoritatea Bancară Europeană se mută la Paris

Razvan Diaconu

Plecat în runda finală cu a doua șansă, Parisul a câștigat competiția de relocare a Autorității Bancare Europene. La fel ca la desemnarea ofertei câștigătoare… Mai mult

Europa

”Declarația de la Paris” a unui grup de intelectuali neoconservatori: Falsa Europă nu mai cultivă libertatea, ci o omogenitate dirijată

Victor Bratu

Un grup de intelectuali de orientare neo-conservatoare a publicat manifestul intitulat „O Europă în care putem să credem“. Izvorât dintr-o profundă îngrijorare şi deziluzie faţă… Mai mult

Stiri

Al cincilea director într-un an la Tarom: Werner Wolff, fost șef al reprezentanței BMW Timișoara

Vladimir Ionescu

Consiliul de Administraţie al companiei Tarom l-a numit luni în funcţia de director general interimar pe Werner Wolff (foto), cetățean român de origine germană, fost… Mai mult

Stiri

Siegfried Mureșan despre relocarea Agenției Medicamentului: Guvernul și-a dat măsura incompetenței la nivel european. Vor mai urma alte oportunități pierdute

Victor Bratu

Europarlamentarul Siegfried Mureșan atribuie Guvernului susținut de coaliția PSD-ALDE întreaga responsabilitate a eșecului înregistrat în cursa de relocare a sediului Agenției Europene a Medicamentului. ”România… Mai mult

Stiri

Statutul Casei Regale va fi dezbătut în procedură de urgenţă în Parlament

Razvan Diaconu

Iniţiativa legislativă privind statutul Casei Regale va fi dezbătută în procedură de urgenţă în Parlament a decis luni plenul Senatului la solicitarea lui Călin Popescu… Mai mult

Stiri

Agenția Europeană a Medicamentului se mută la Amsterdam. România a ieșit din competiție în primul tur

Razvan Diaconu

UPDATE 3. Amsterdam va fi noua locație a Agenției Europene a Medicamentului. Oferta olandeză a fost declarată câștigătoare printr-o metodă inedită, după ce la al… Mai mult

Stiri

România, din nou “tigrul Europei” – rata copiilor expuși riscului sărăciei, cea mai mare din UE

Vladimir Ionescu

În România existaă 1,8 milioane de copii expuși riscului sărăciei și excluderii sociale, potrivit unei statistici Eurostat. Procentual, aproximativ jumătate dintre minori se aflau în… Mai mult