Cum sunt sacrificate investițiile locale pentru a limita deficitul general: Excedentul bugetelor locale – la cel mai înalt nivel din ultimii 7 ani

de Marin Pana | 27.7.2017 .

Excedentul consemnat la finele primelor şase luni din 2017 la bugetul centralizat al unităţilor administrative locale ( pe scurt, bugetele locale) a urcat la cel mai înalt nivel din ultimii şapte ani, potrivit datelor oficiale de pe site-ul Ministerului Finanţelor, exact aşa cum au fost ele consemnate la mijlocul anilor analizaţi.

Manevra de păstrare a unui excedent la bugetele locale pentru a compensa deficitul cronic al bugetului de stat, care a intrat deja în obişnuinţa responsabililor cu politica fiscală, nu este una nouă dar amploarea pe care a luat-o, de data asta fără a mai putea ţine în frâu acel deficit pe care ar fi trebuit să-l tempereze ar fi de natură să ne îngrijoreze (vezi tabelul).

Ca precizare tehnică foarte importantă, trebuie reţinut că bugetul de stat înseamnă doar aproximativ jumătate din bugetul general consolidat al statului. Acesta din urmă se completează cu mai multe alte bugete (al asigurărilor sociale, al asigurărilor de sănătate, de şomaj etc.) şi el este cel mediatizat.

Explicaţiabugetul general consolidat ar fi trebuit să respecte limita de -1% din PIB asumată de România în 2013 prin aşa-numitul compact fiscal şi el ar trebui să treacă sistematic testul de deficit maxim de 3% din PIB pentru a putea accesa Zona Euro şi a nu intra în proceduri de penalizare din partea UE.

Cum influențează cheltuiala dintr-un orășel deficitul general

Revenind la bugetele locale, deoarece statul nu poate acoperi din sumele colectate cu destinaţie expresă nici pensiile şi nici cheltuielile cu sănătatea, mută bani de la bugetul de stat sub formă de subvenţii pentru a acoperi deficitele acestor două importante servicii sociale ce cad în sarcina statului.

După care, pentru a face rost de bani din altă parte şi pentru a limita deficitul care ar apare per total în finanţele statului, „frânează” mai mult sau mai puţin cheltuielile locale. Ideea fiind de a obţine un excedent la locale care să compenseze, în măsura posibilităţilor, golul venit din colectarea insuficientă şi/sau reducerea hazardată a fiscalităţii.

Din datele centralizate, se poate observa că cel mai scăzut nivel de excedent la bugetele locale la mijlocul anului ( spre final se dă drumul la cheltuieli după cum se arată a fi deficitul de la bugetul general consolidat şi după trecerea pe care o au autorităţile locale la centru) s-a consemnat la 1 iulie 2012 ( doar +0,07% din PIB).

Dacă vă mai amintiţi, era şi vremea în care se vehicula ideea de a termina cu execuţia debalansată, cu deficite mult mai mari în partea a doua a anului şi de a merge în ritm cât de cât constant cu cheltuielile bugetare, inclusiv pe partea de locale, pentru a stimula şi autonomia reală la nivelul unităţilor administrative etc.

După care, trendul s-a inversat şi a fost făcut în 2015 saltul înapoi la valori ridicate forţat ale excedentului de la locale ( aproape dublu faţă de anul anterior). Deageaba s-a încercat temperarea acestei modalităţi de lucru în 2016, pe vremea tehnocraţilor, pentru că au venit noi comandamente politice şi ne-am trezit cu ”schema 14” sau ”schema 14plus” în 2017.

Dar, atenţie mare, nu ca în 2015, când de o manieră mai inteligentă şi mai responsabilă, excedentul de la locale a fost, practic, convertit în excedent ( temporar) la nivel naţional. Revenirea imposibil de oprit spre finalul anului a fost atenuată şi rezultatul de -0,8% din PIB deficit va rămâne o performanţă notabilă pentru multă vreme de acum încolo.

Practic, bugetul de stat a revenit la un minus îngrijorător pe fondul necesităţii de a face subvenţii autoasumate pentru a susţine creşterile discutabile de salarii şi pensii , semnificativ peste nivelurile din 2012 şi 2013. Cu observaţia că în 2018 ne îndreptăm, cu toată creşterea noastră record), spre nivelul de criză din 2011.

Pe partea de etică socială, se poate face trimitere la bancul cu gâsca lui Stalin, pe care unii şi-l amintesc iar alţii o să-l priceapă mai greu şi inutil de târziu (motiv pentru care nici nu îl mai spunem). Cert este că pe noi ne interesează economia, domeniu în care cei care se mai pricep sunt politic interesaţi să exploateze neştiinţa decât să explice deciziile optime.

Publicat la data de 27.7.2017 .

3 comentarii

  1. elablue
    28.7.2017, 11:53 am

    Cred ca e o greseala in tabel la bugetul general consolidat
    -2016, deficit 0,5% PIB = aprox 6,5mld
    -2017, deficit 0,77% PIB = aprox 3,8mld

  2. Andrei Petre gradistea
    28.7.2017, 4:56 pm

    Aveti perfecta dreptate, astazi pentru a se aplica legea salarizarii, primarii renunta la aproape toate investitiile necomtractate . Im premiera,in anul 2018 mai multe dintre primariile jud Braila vor intra in faliment. O lege fff proasta a salarizarii aruncata in curtea primariilor fara insa a se preciza sursa de finantare. EX; COMUNA GRADISTEA ,nu poti avea incasari de 500 mii lei si sa dai salarii de 1100 mii !! Se fac multe promisiuni electorale dar falimentul bate la usa. In judet vor rezista maxim 20 de comune !!

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Alarmă pe capitalul uman: Crește numărul tinerilor care nici nu se angajează și nici nu învață. O comparație cu țările UE

România figura , la nivelul anului 2016, pe locul patru în UE la proporţia tinerilor (20 – 34 de ani) care nici nu sunt...Citeste mai departe »

Marin Pana

Soluția (logică și echitabilă) de reașezare a fiscalității și stimulare a natalității

Problema echilibrării cheltuielilor cu veniturile bugetare ţine, dincolo de efectul brut al modificării unor taxe cu impact mare în cazul modificării cotelor, precum TVA...Citeste mai departe »

Marin Pana

Gestiunea dezastruoasă a unei creșteri economice spectaculoase: în loc de consolidare, îndatorare

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primul semestru al acestui an un deficit de 2.745 milioane euro, cu 40% mai mare...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avans rapid al inflației – o alimentează prețurile administrate

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în iulie 2017 o creştere prețurilor faţă de luna precedentă de 0,32%, cea mai mare valoare...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Obsesia guvernului pentru Pilonul II de pensii: o comparație a comisioanelor de administrare

Acuzațiile ministrului de Finanțe Ionuț Mișa la adresa administratorilor Pilonului II de pensii, formulate la finele săptămânii trecute configurează ideea că guvernul începe să...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Mai poate fi Franța partenerul strategic al României?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Președintele Republicii Franceze vine într-o (foarte) scurtă vizită în România, ca parte a primului său turneu european, în care dorește să pozeze...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română