Analiză

Ce şanse avem (avem?) să ne încadrăm în deficitul limită de 3% din PIB

Datele publicate de Ministerul Finanţelor arată că, în ultimii patru ani, România a păstrat obiceiul de a „da drumul” la deficitul public pe ultimul trimestru,… Mai mult

04.11.2018

Chestiunea

6 indicatori psihoculturali care (de)formează spiritul antreprenorial la români. O comparație cu antreprenorul american

Textul de mai jos e doar un fragment din articolul apărut în revista (exclusiv print) ”CRONICILE Curs de Guvernare (despre ”CRONICI …” – un LINK-AICI),… Mai mult

02.11.2018

Analiză

Problema gravă a împărțirii avuției în societate: Cum au ajuns românii cu cel mai mic venit median din UE

Eurostat a publicat cele mai recente date pentru statele membre UE referitoare la venitul median net pe gospodărie. România figurează pe ultimul loc pentru anul… Mai mult

31.10.2018

Chestiunea

Românii din străinătate au trimis bani în România cât a atras guvernul din fondurile și subvențiile europene

Românii care lucrează în străinătate au trimis în ţară 2,695 de miliarde de euro în primele opt luni ale anului 2018, cât toate fondurile şi… Mai mult

31.10.2018

Cronicile

Cum și de ce dă România cu piciorul la banii europeni

de Marian Dobrila , 13.9.2018

După aproape două decade de fonduri pre și post aderare, în locul unui aparat de gestionare a fondurilor europene matur, cu lecțiile greșelilor învățate și a experienței în palmares, ne confruntăm cu un aparat lipsit de vigoare, defensiv și autolimitativ.

Dacă odată, în ciuda dificultăților, conversația publică agita spiritele și determina politicul să caute soluții, astăzi, comunicarea în domeniu este și ea simulată, subzistând numai din inerție. Mai mult, marile probleme nu numai că nu s-au rezolvat, dar au fost scoase de pe agenda publică, rămânând pe agenda de fațadă a autorităților. Așadar, nu-i de mirare că lucrurile nu se îmbunătățesc.

Ce se ascunde în spatele acestei involuții

Pătrunzând mai atent în sistem, ne lovește, în primul rând, fractura dintre investițiile din banii publici și cele din fondurile europene.

Investițiile din fonduri europene reprezintă, la nivel mediu pe ultimii 10 ani, sub 50% din investițiile publice din fonduri naționale.

Asta în condițiile în care aparatul de gestionare al fondurilor europene este substanțial mai mare și mai scump decât cel de gestionare a fondurilor naționale, iar astăzi oscilăm cele două extreme:

  • Aparatul subțire și permisiv, fără capacitate de analiză și selecție proiecte, care face ca proiectele implementate din fonduri publice naționale să aibă impact minim și să fie preferate de beneficiari numai datorită unui control mai simplu;

  • Monstrul birocratic de la fonduri europene, care își creează propriile obstacole, este inert și are nevoie de ani să facă lucrurile sa funcționeze și să învețe din propriile greșeli, greșeli pe care le repetă mereu și mereu.

Din păcate, nu există nicio strategie implementată care să facă legătura între aceste două tipuri de fonduri, care ar trebui să fie gândite și alocate unitar, deși avem master planuri și documente cadru în cam toate domeniile de intervenție.

/Programul Național de Dezvoltare Locală și Programele Operaționale au mecanisme total diferite de gândire

  • primul este gândit pe nevoile de bază, cu mare impact electoral (drum, apă, canal, stadion) și alocate ținând cont de mecanismul politic;

  • cele din urmă pe principiile dezvoltării europene moderne care te obligă să faci investiții integrate după cele mai noi concepte (camere de supraveghere, chioșcuri multimedia) creând uneori oaze de civilizație între cartiere cu baia în curte și ulițe distruse în loc de drumuri.

Prin această gândire izolaționistă, eficiența investițiilor suferă deoarece nu leagă investițiile centrale de cele locale, iar dezechilibrele la nivel local cresc pe criterii politice (se dezvoltă cei care sunt la putere, restul este pustiu).

Așadar, asistăm neputincioși la canibalizarea fondurilor naționale și a fondurilor europene. Pentru instituțiile care pot beneficia de ambele, dar au resurse limitate, fondurile naționale câștigă. Simplu, pentru că sunt mai ușor de accesat și mai puțin controlate. Astfel, instituțiile acordă prioritate acestora și abia mai târziu, cu un an sau mai mulți, iau în considerare fondurile europene, cu proiecte mai puține și mai slabe calitativ.

Pe termen lung, acest fenomen adâncește fractura dintre local – central și a sinergiei investițiilor.

Integrarea investițiilor publice din fonduri naționale și fonduri europene, plecând de la impactul național, este marea prioritate națională în materie de investiții. Implementarea acestei priorități poate duce țara spre competitivitate și creșterea nivelului de trai, pe termen lung.

O acțiune concentrată privind stabilirea criteriilor de prioritizare unitare a investițiilor, bazată pe evaluarea cost-beneficiu, este primul pas.

Transparentizarea mecanismelor de alocare a investițiilor de la buget și urmărirea respectării priorităților este al doilea pas.

Realizarea unui mecanism de achiziții publice inteligent este al treilea pas, urmărind următoarele pârghii:

  • Judecarea urgentă a contestațiilor;

  • Stabilirea unor criterii prin care se punctează gradul de inovare al soluției, chiar concurs de soluții pentru a găsi materiale și sisteme inovatoare;

  • Folosirea mecanismelor de identificare a celor mai buni furnizori la nivel global pentru proiectele strategice prin cercetare de piață și negociere competitivă.

Găurile negre

O gaură neagră este cauzată de fragmentarea proiectelor strategice, care a scăzut la minim valoarea de utilizare a acestora pentru generația noastră.

În cazul transporturilor, cioturile de autostrăzi și transcarpaticele, întârziate cu deceniile, sunt expresia cea mai bună a dezintegrării proiectelor. Adică 80% finalizate, 20% utile.

Dacă vorbim de proiectele de mediu, aș spune că vremea marilor gropi comune de deșeuri de la marginea orașelor a trecut pentru omenire, dar nu și pentru România.

Marile proiecte naționale care să transforme reciclarea deșeurilor în sectoare economice competitive (producția de energie din nămolul de epurare și deșeuri menajere, industria de material plastic, sticlă, hârtie) nu au trecut de faza de idee sau de exemplu izolat. Distrugerea mediului și neexploatarea potențialului economic al acestui sector sunt rezultate directe, cu impact social drastic în zonele afectate.

Acest lucru se întâmplă și într-un domeniu cu impact și mai mare, cel al BIG DATA.

Proiectele mari de integrare a bazelor de date publice, care ar putea permite colaborarea instituțiilor statului, avansează cu viteza melcului și nu toate în direcția bună.

Inițiativele de informatizare sunt la nivelul fiecărei autorități în parte, fiecare are propria filosofie, iar colaborativitatea aplicațiilor nu este un criteriu de pornire. Se adâncește decalajul între aplicațiile publice: va fi mai greu să le integrezi după ce au fost dezvoltate diferit, generația noastră nu va mai apuca eliberarea de sub jugul ghișeului.

În concluzie, statul „clientelar” și „dușman” șade bine la adăpostul lipsei informațiilor:

  • îți creează probleme pe care ți le rezolvă tot el, deci are mult de lucru și te ajută;

  • te are la mână cu problemele de sistem și mizează pe faptul că tu nu ai timp de stat la uși, dar el are timp nelimitat să te analizeze pe toate părțile și să te atace pe unde știe mai bine, să te „cojească;

  • informații centralizate nu există, deci nu se știe cine ce face și de ce iar oamenii stau bine unde sunt.

Putem avansa cu exemple din toate domeniile, începând cu cele mai importante din domeniile educației, sănătății sau administrației, unde nu vom găsi decât probleme similare.

Așadar, integrarea proiectelor de investiții este o a doua prioritate majoră. Orice proiect de infrastructură trebuie să aibă drept una dintre principalele întrebări de pornire: cum mă conectez la infrastructura mamă?

Actorii sociali și-au fundamentat pozițiile în așteptarea lui Superman”

Asistând la o dezbinare mai profundă ca niciodată a politicului, nu putem spera să obținem o unitate politică în favoarea marilor proiecte multianuale în orizontul apropiat.

Societatea civilă s-a consolidat pe niște piloni puternici. Vocea publică se aude constant de 10-20 de ani prin intermediul diverselor asociații pe subiecte bine definite: politici publice, proiecte proprii sau lobby.

Există, deci, forță, dar cu un focus spre crearea unui stat paralel, care se adaptează situației politice și merge înainte cu propriile idei și proiecte. Un stat paralel competitiv, format pe criterii de meritocrație și integritate, care pe termen lung poate crea mecanismele care să facă inutil statul formal.

În curând, noi, privații, vom fi capabili să donăm statului aplicații de interconectare a bazelor de date cu tot cu implementare. Vom putea să convingem oamenii să colecteze selectiv și să câștige din afacerile astfel create sau să donăm bani unui parteneriat public – privat, care să facă o autostradă la un sfert din prețul negociat de statul român.

În acest context, ce pot oferi programele de finanțare?

Fondurile europene 2021-2027 au început să se negocieze. Revoluția construirii noilor programe operaționale este unul dintre punctele de acupunctură ale viitorului României. Aici vor trebui înfipte, cu o mare precizie de această dată, acele integrării investițiilor publice fie că vorbim de bani europeni sau naționali, prioritizate pe baza unor criterii uniforme cost-beneficiu.

Acest demers poate fi restartul dialogului între actorii publici relevanți bazat pe o hartă investițională axată pe dezvoltarea comună a țării, adică „Superman.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.9.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Curtea Constituțională din Costa Rica respinge cererile de eliberare ale Elenei Udrea și Alinei Bica

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională din Costa Rica a respins cererile de eliberare depusă de Elena Udrea şi Alina Bica, potrivit presei locale citate de Mediafax În recursul… Mai mult

Stiri

Primele condamnări împotriva ultrașilor de la protestele din februarie 2017 – ani de închisoare cu executare

Vladimir Ionescu

Judecătoria Sectorului 1 al Capitalei a pronunțat vineri primele sentințe în cazul acțiunilor violente ale provocatorilor care au încercat să deturneze protestul pașnic din luna… Mai mult

Stiri

Ecaterina Andronescu se întoarce: Președintele Iohannis i-a semnat decretul de numire la Ministerul Educației

Razvan Diaconu

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretul pentru numirea Ecaterinei Andronescu la Ministerul Educaţiei, în contextul în care expira termenul de interimat la minister al… Mai mult

Stiri

Inflaţia din România – a doua cea mai mare din UE în octombrie

Adrian N Ionescu

Rata anuală a inflației pe octombrie din România (4,2%) a fost a doua cea mai mare din Uniunea Europeană, după cea a Estoniei (4,5%), potrivit… Mai mult

Stiri

INS: Cheltuielile de cercetare dezvoltare – 0,5% din PIB în 2017. Majoritatea sunt cheltuieli curente

Adrian N Ionescu

Cheltuielile de cercetare – dezvoltare din România au fost mici anul trecut (0,50% din PIB) şi majoritatea s-au dus pe salarii şi pe „materiale”, conform… Mai mult

Stiri

Fed va revizui instrumentele pe care le foloseşte pentru atingerea obiectivelor privind inflaţia şi ocuparea forţei de muncă

Alexandra Pele

Rezerva Federală (Fed), sub presiunea unei Case Albe critice, va efectua în următorul an o revizuire aprofundată cu privire la modul în care “îndrumă” economia… Mai mult

Stiri

Constituționalitatea Fondului Suveran costă 8000 de euro pe lună: Victor Ponta publică un document din care ar reieși că OUG de înființare a Fondului Suveran e neconstituțională

Razvan Diaconu

Fostul premier Victor Ponta a prezentat vineri pe pagina sa de facebook un document din care rezultă că Ordonanța de Urgență prin care s-a reglementat,… Mai mult