Cum se pregătește un blocaj logistic: Sistemul impozitării gospodăriilor mai leagă o piatră de moară de gâtul ANAF

de Victor Bratu | 19.4.2017 .

Modificările la Codul fiscal pregătite de guvernul Grindeanu – referitoarea la implementarea sistemului de taxare pe gospodării – complică semnificativ procedura de declarare și colectare a veniturilor la bugetul de stat.

Greul va cădea pe ANAF: va fi capabil Fiscul să gestioneze aceste schimbări, câtă vreme nu se descurcă nici măcar în sistemul simplu de astăzi?

O întrebare justificată în condițiile în care, astăzi, ANAF înregistrează una dintre cele mai slabe performanțe din Uniunea Europeană ca nivel de încasare a taxelor și impozitelor, iar relația cu contribuabilul român este marcată de un lung șir de gafe, de erori.

Iar perspectivele nu sunt încurajatoare: o spune ultima evaluare a proiectului de modernizare a Administrației Fiscale realizat cu sprijinul Băncii Mondiale :

Proiectul de reformă a ANAF – extins 2 ani din cauza ritmului slab de implementare

Ministerul Finanțelor a deschis un credit la Banca Mondială de 91,8 milioane de dolari în anul 2013, bani cu care urmează să restructureze, reformeze și să dezvolte Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).

Implementarea corectă și eficientă a proiectului ar urma să ridice toți indicatorii de performață ai Fiscului român – de la digitalizare, instruirea personalului, îmbunătățirea relației cu contribuabilul – cu rezultate în creșterea gradului de colectare si reducerea evaziunii fiscale.

Ultima evaluare realizată de experții Băncii Mondiale, comunicată guvernului pe 16 ianuarie 2017, conține și decizia de prelungire a proiectului din cauza întârzierilor semnificative înregistrate de partea română- proiectul, care inițial trebuia încheiat în 2019, se va finaliza în 2021.

Potrivit experților Băncii Mondiale:

”Plățile în cadrul proiectului rămân la nivel scăzut, chiar mai redus decât programul revizuit agreeat în august 2016, reflectând un grad de implementare mai slab decât cel anticipat.

ANAF a contiuat implementarea măsurilor de restructurare organizațională, inclusiv prin consolidarea Oficiului pentru Mari Contribuabili și prin constituirea la nivel regional a Birourilor pentru Contribuabili Medii.

Totuși, consolidarea birourilor locale nu a avut loc iar conducerea ANAF a informat Banca Mondială că acest lucru nu se va întâmpla de cât după implementarea sistemului de management al veniturilor. Procesul de achiziție al acestui sistem este în desfășurare, conducerea Agenției colaborând în acest proces cu consultantul și cu echipa Băncii Mondiale.

Totuși, se pare că estimarea inițială potrivit căreia acest sistem ar putea fi implementat în 2 ani a fost nerealistă. Drept urmare, proiectul a fost extins cu 2 ani, iar acum este programat să se închidă la data de 31 martie 2021.”

După 4 din cei 6 ani de implementare, s-au atras doar 17% din bani

Intrat deja în anul cinci de la semnare, proiectul avansează foarte greu în ceea ce privește banii cheltuiți de partea română și, uimitor, regresează la anumite capitole de risc.

Revizia din ianuarie 2017 este cea de-a șaptea a proiectului. Ultima clasificare a riscurilor este:

Spre comparație, față de cea de-a cincea revizie, din august 2015, categoriile de risc ”Politic și de Guvernanță” și  ”Capacitate Instituțională de Implementare și Sustenabilitate” s-au înrăutățit.

Potrivit analizei din ianuarie, autoritățile române au accesat doar 15,57 milioane dolari din totalul de 91,8 milioane dolari pus la dispoziție. Procentul fondurilor accesate crește la 17%.

Statistica din mai 2016 arăta că ”gradul de absorbție” în proiectul de modernizare al ANAF era de 11%.

Performanța financiară, mai 2015

În august 2015, din creditul total de 91,8 milioane de dolari, autorităţile române cheltuiseră  doar 5% (4, 23 milioane de dolari), deși conform planificării comune oficiale cheltuielile ar fi trebuit să fie de peste 20%.

Gestionarii programului de modernizare

Președinții ANAF sunt cei care ar trebui să răspundă de modul în care se derulează acest proiect- astăzi numărăm 3 persoane care au supravegheat modernizarea instituției.

Niciunul din primii 2 nu a fost schimbat din cauza sub-performanței în programul derulat cu Banca Mondială, ci ca efect al schimbării guvernului care i-a numit în funcție.

De la semnarea contractului, destinele ANAF au fost conduse de:

  • Gelu Ștefan Diaconu, între  aprilie 2013 și februarie 2016
  • Dragoș Doroș, între  martie 2016 și ianuarie 2017
  • Bogdan Nicolae Stan, începând cu ianuarie 2017

În perioada în care Fiscul a fost condus de Gelu Ștefan Diaconu, experții Băncii Mondiale l-au informat inclusiv pe premierul Ponta în legătură cu faptul că ”managementul ANAF a început să se îndepărteze de la angajamentele asumate, în ciuda asigurărilor oferite de ministrul de Finanţe la debutul acestui proiect.”

În mandatul lui Gelu Ștefan Diaconu- publicul avea să afle oficial informația abia în 2017- au fost ”detașați” la ANAF angajați ai SRI, chemați să ”optimizeze” anumite sectoare de activitate ale Fiscului, iar șeful instituției s-a remarcat pentru polemicile purtate pe Facebook cu criticii instituției.

Dragoș Doroș a încercat să recupereze decalajul în programul cu Banca Mondială dar nu a avut suficient timp la dispoziție pentru a schimba fundamental lucrurile. El nu a vorbit decât în cadru restrâns de piedicile care se ridică din interiorul instituției în fața acestui program.

Dintr-un motiv evident- timpul scurt petrecut în funcție-Bogdan Nicolae Stan nu poate fi judecat deocamdată pentru implicarea în acest proiect. În schimb, el a lansat în februarie un avertisment legat de gradul de solicitare al infrastructurii informatice a instituției.

Sistemul informatic poate oricând să cedeze, în ultimii ani nu au mai fost făcute achiziții în domeniu, spunea Bogdan Nicolae Stan.

O afirmație fără acoperire dacă privim achizițiile ANAF din perioada 2016 – 2015 (care nu conțin sumele alocate prin programul cu Banca Mondială): aproximativ 20 milioane lei investiții în 2016 (descărcați AICI lista contractelor), aproximativ 9 milioane lei în 2015 (descărcați AICI lista contractelor), aproximativ 25 milioane lei în 2014 (descărcați AICI lista contractelor).

Și buturuga care poate dărâma carul cu impozite: Creșterea de 8 ori a numărului de consultanți fiscali

Schimbarea de filosofie în materia impozitării și impunerea principiului de impozitare a gospodăriei anunțat de ministrul de Finanțe Viorel Ștefan presupune consolidarea corpului de consultanți fiscali.

O estimare guvernamentală indică un optim de 35.000 de asemenea consultanți în activitate. Astăzi, potrivit statisticilor Camerei Consultanților Fiscali, există 4.121 consultanți fiscali persoane fizice activi și 461 societăți de consultanță fiscală active.

Un deficit de 30.418 consultanți, care ar trebui acoperit în următoarele 8 luni, dacă se va materializa viziunea guvernamentală iar noul sistem ar fi aplicat de la 1 ianuarie 2018.

Cei 35.000 de consultanți fiscali, dacă vor fi, vor trebui să acorde asistență unui număr de peste 7 milioane de gospodării, cum arată datele INS.

În perioada de completare a declarațiilor- 3 luni- fiecare consultant fiscal ar trebui să acorde consultanță, zilnic, a 2,22 contribuabili, dacă plecăm de la premisa că aceștia vor lucra inclusiv sâmbăta și duminica, iar fiecărui consultant i se vor aronda un număr egal de gospodării: 200.

Marea provocare va fi repartizarea uniformă pe teritoriul național, astfel încât procesul de consultare să fie accesibil în ultimul cătun din România.

Publicat la data de 19.4.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Atenție la legislația FFW: 4 legi esențiale – scoase din dezbatere publică și programate la legiferare până la Crăciun

Coaliția de guvernare PSD-ALDE a decis miercuri că legi esențiale pentru societate vor fi emise de parlament până la finalul acestei sesiuni. În lista...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Analiză: Leopardul din spatele Split TVA. Cifrele care arată că guvernul ascunde adevăratele probleme ale TVA

Premierul Tudose a anunțat joi că split TVA se va aplica doar pentru companiile cu probleme: O decizie justă: nu plata defalcată ar fi...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Split TVA: Ce nu vrea să vadă guvernul la frauda cu TVA și de ce are o definitie diferită a gap-ului față de Comisia Europeană

Când vine vorba de ”gap TVA”, Guvernul României și Comisia Europeană au viziuni diferite asupra elementelor care contribuie la acest indicator. Ba chiar și...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Analiză om cu om: Membrii guvernului care a decis split TVA își protejează firmele proprii de split TVA

În democrație, puterea exemplului este o modalitate des utilizată de oficiali ai statului pentru a demonstra justețea deciziilor asumate. Nu vezi prea des să...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Polarizarea drastică a economiei românești. Cifrele ignorate de măsurile oricărui guvern

Concentrarea activităţii economice în tot mai puţine companii mari, repartizarea teritorială a acestora şi problemele de capitalizare a majorităţii copleșitoare a firmelor românești sunt...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română