Cum se pregătește un blocaj logistic: Sistemul impozitării gospodăriilor mai leagă o piatră de moară de gâtul ANAF

de Victor Bratu | 19.4.2017 .

Modificările la Codul fiscal pregătite de guvernul Grindeanu – referitoarea la implementarea sistemului de taxare pe gospodării – complică semnificativ procedura de declarare și colectare a veniturilor la bugetul de stat.

Greul va cădea pe ANAF: va fi capabil Fiscul să gestioneze aceste schimbări, câtă vreme nu se descurcă nici măcar în sistemul simplu de astăzi?

O întrebare justificată în condițiile în care, astăzi, ANAF înregistrează una dintre cele mai slabe performanțe din Uniunea Europeană ca nivel de încasare a taxelor și impozitelor, iar relația cu contribuabilul român este marcată de un lung șir de gafe, de erori.

Iar perspectivele nu sunt încurajatoare: o spune ultima evaluare a proiectului de modernizare a Administrației Fiscale realizat cu sprijinul Băncii Mondiale :

Proiectul de reformă a ANAF – extins 2 ani din cauza ritmului slab de implementare

Ministerul Finanțelor a deschis un credit la Banca Mondială de 91,8 milioane de dolari în anul 2013, bani cu care urmează să restructureze, reformeze și să dezvolte Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).

Implementarea corectă și eficientă a proiectului ar urma să ridice toți indicatorii de performață ai Fiscului român – de la digitalizare, instruirea personalului, îmbunătățirea relației cu contribuabilul – cu rezultate în creșterea gradului de colectare si reducerea evaziunii fiscale.

Ultima evaluare realizată de experții Băncii Mondiale, comunicată guvernului pe 16 ianuarie 2017, conține și decizia de prelungire a proiectului din cauza întârzierilor semnificative înregistrate de partea română- proiectul, care inițial trebuia încheiat în 2019, se va finaliza în 2021.

Potrivit experților Băncii Mondiale:

”Plățile în cadrul proiectului rămân la nivel scăzut, chiar mai redus decât programul revizuit agreeat în august 2016, reflectând un grad de implementare mai slab decât cel anticipat.

ANAF a contiuat implementarea măsurilor de restructurare organizațională, inclusiv prin consolidarea Oficiului pentru Mari Contribuabili și prin constituirea la nivel regional a Birourilor pentru Contribuabili Medii.

Totuși, consolidarea birourilor locale nu a avut loc iar conducerea ANAF a informat Banca Mondială că acest lucru nu se va întâmpla de cât după implementarea sistemului de management al veniturilor. Procesul de achiziție al acestui sistem este în desfășurare, conducerea Agenției colaborând în acest proces cu consultantul și cu echipa Băncii Mondiale.

Totuși, se pare că estimarea inițială potrivit căreia acest sistem ar putea fi implementat în 2 ani a fost nerealistă. Drept urmare, proiectul a fost extins cu 2 ani, iar acum este programat să se închidă la data de 31 martie 2021.”

După 4 din cei 6 ani de implementare, s-au atras doar 17% din bani

Intrat deja în anul cinci de la semnare, proiectul avansează foarte greu în ceea ce privește banii cheltuiți de partea română și, uimitor, regresează la anumite capitole de risc.

Revizia din ianuarie 2017 este cea de-a șaptea a proiectului. Ultima clasificare a riscurilor este:

Spre comparație, față de cea de-a cincea revizie, din august 2015, categoriile de risc ”Politic și de Guvernanță” și  ”Capacitate Instituțională de Implementare și Sustenabilitate” s-au înrăutățit.

Potrivit analizei din ianuarie, autoritățile române au accesat doar 15,57 milioane dolari din totalul de 91,8 milioane dolari pus la dispoziție. Procentul fondurilor accesate crește la 17%.

Statistica din mai 2016 arăta că ”gradul de absorbție” în proiectul de modernizare al ANAF era de 11%.

Performanța financiară, mai 2015

În august 2015, din creditul total de 91,8 milioane de dolari, autorităţile române cheltuiseră  doar 5% (4, 23 milioane de dolari), deși conform planificării comune oficiale cheltuielile ar fi trebuit să fie de peste 20%.

Gestionarii programului de modernizare

Președinții ANAF sunt cei care ar trebui să răspundă de modul în care se derulează acest proiect- astăzi numărăm 3 persoane care au supravegheat modernizarea instituției.

Niciunul din primii 2 nu a fost schimbat din cauza sub-performanței în programul derulat cu Banca Mondială, ci ca efect al schimbării guvernului care i-a numit în funcție.

De la semnarea contractului, destinele ANAF au fost conduse de:

  • Gelu Ștefan Diaconu, între  aprilie 2013 și februarie 2016
  • Dragoș Doroș, între  martie 2016 și ianuarie 2017
  • Bogdan Nicolae Stan, începând cu ianuarie 2017

În perioada în care Fiscul a fost condus de Gelu Ștefan Diaconu, experții Băncii Mondiale l-au informat inclusiv pe premierul Ponta în legătură cu faptul că ”managementul ANAF a început să se îndepărteze de la angajamentele asumate, în ciuda asigurărilor oferite de ministrul de Finanţe la debutul acestui proiect.”

În mandatul lui Gelu Ștefan Diaconu- publicul avea să afle oficial informația abia în 2017- au fost ”detașați” la ANAF angajați ai SRI, chemați să ”optimizeze” anumite sectoare de activitate ale Fiscului, iar șeful instituției s-a remarcat pentru polemicile purtate pe Facebook cu criticii instituției.

Dragoș Doroș a încercat să recupereze decalajul în programul cu Banca Mondială dar nu a avut suficient timp la dispoziție pentru a schimba fundamental lucrurile. El nu a vorbit decât în cadru restrâns de piedicile care se ridică din interiorul instituției în fața acestui program.

Dintr-un motiv evident- timpul scurt petrecut în funcție-Bogdan Nicolae Stan nu poate fi judecat deocamdată pentru implicarea în acest proiect. În schimb, el a lansat în februarie un avertisment legat de gradul de solicitare al infrastructurii informatice a instituției.

Sistemul informatic poate oricând să cedeze, în ultimii ani nu au mai fost făcute achiziții în domeniu, spunea Bogdan Nicolae Stan.

O afirmație fără acoperire dacă privim achizițiile ANAF din perioada 2016 – 2015 (care nu conțin sumele alocate prin programul cu Banca Mondială): aproximativ 20 milioane lei investiții în 2016 (descărcați AICI lista contractelor), aproximativ 9 milioane lei în 2015 (descărcați AICI lista contractelor), aproximativ 25 milioane lei în 2014 (descărcați AICI lista contractelor).

Și buturuga care poate dărâma carul cu impozite: Creșterea de 8 ori a numărului de consultanți fiscali

Schimbarea de filosofie în materia impozitării și impunerea principiului de impozitare a gospodăriei anunțat de ministrul de Finanțe Viorel Ștefan presupune consolidarea corpului de consultanți fiscali.

O estimare guvernamentală indică un optim de 35.000 de asemenea consultanți în activitate. Astăzi, potrivit statisticilor Camerei Consultanților Fiscali, există 4.121 consultanți fiscali persoane fizice activi și 461 societăți de consultanță fiscală active.

Un deficit de 30.418 consultanți, care ar trebui acoperit în următoarele 8 luni, dacă se va materializa viziunea guvernamentală iar noul sistem ar fi aplicat de la 1 ianuarie 2018.

Cei 35.000 de consultanți fiscali, dacă vor fi, vor trebui să acorde asistență unui număr de peste 7 milioane de gospodării, cum arată datele INS.

În perioada de completare a declarațiilor- 3 luni- fiecare consultant fiscal ar trebui să acorde consultanță, zilnic, a 2,22 contribuabili, dacă plecăm de la premisa că aceștia vor lucra inclusiv sâmbăta și duminica, iar fiecărui consultant i se vor aronda un număr egal de gospodării: 200.

Marea provocare va fi repartizarea uniformă pe teritoriul național, astfel încât procesul de consultare să fie accesibil în ultimul cătun din România.

Publicat la data de 19.4.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Vladimir Ionescu

Masterplanul Investițiilor în Turism: Proiectele de interes național și cele cu miză locală. Obiectivele: vagi și necuantificate

Masterplanul Investițiilor în Turism, aprobat vineri de Cabinetul Mihai Tudose, conține 29 de proiecte de importanță locală și trei de interes național, toate urmând...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Fondul Suveran de Investiții poate amâna trecerea României de la statutul de piață periferică la cel de piață emergentă

Proiectul legii de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) prevede exceptarea acestuia de la aplicarea legilor accelerării privatizării, care includeau și metoda...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Războiul juntei militare cu pensiile României: Un fenomen infracțional care contaminează echitatea socială. Pensiile din junta militară, urmate de angajările de a doua zi

Instituțiile militarizate, (MAI, MApN, SRI, SIE STS etc.) se confruntă de câteva luni cu un val impresionant de pensionări, după ce s-a aflat din...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Aventura unui stat ultrapolitizat cu Fondul suveran de investiții: FSDI – sub lupa economiștilor

Proiectele disponibile ale actelor de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) nu precizează strategia, obiectivele, mecanismele de managament şi nici modul de control...Citeste mai departe »

Claudiu Vrînceanu

Internaționalizarea afacerilor românești: Lecția poloneză și analiza comparativă a regiunii

Firmele trebuie să treacă granița în mod direct dacă economia României își propune să devină o forță regională, iar impactul investițiilor românești în străinătate...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Momentul ”exploziei” din Asia se apropie: Este posibilă schimbarea regimului din Coreea de Nord?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Problema nord-coreeană nu este, desigur, nouă. Amenințarea confruntării militare în Peninsula Coreeană persistă, cu fluctuațiile cunoscute de la un deceniu la altul,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română