La obiect

August 2018 a adus cel mai mic salariu din ultimele şase luni

Câștigul salarial mediu brut pe luna august 2018 a fost de 4.449 lei, cu 1,4% mai mic faţă de cel din luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

09.10.2018

Evenimentul

România și Lituania au pierdut definitiv la CEDO procesul privind închisorile secrete ale CIA. România a crezut că poate închide subiectul cu verdictul Comisiei parlamentare speciale

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a respins marți apelurile depuse de România și Lituania, care au fost condamnate de către instanța europeană pentru participarea la… Mai mult

09.10.2018

La obiect

Deficitul contului curent pâlpâie în roşu pe tabloul de bord

Potrivit datelor publicate de Eurostat, deficitul de cont curent al României a trecut în al doilea trimestru al anului în curs pragul de cinci procente… Mai mult

08.10.2018

Analiză

T2 / Venitul mediu lunar per român a urcat la aproape 1.600 de lei: Modificările în redistribuirea bugetului familiei

Datele publicate de INS pentru trimestrul II 2018 arată că veniturile românilor s-au apropiat de nivelul de 1.600 lei lunar pe persoană. Ele au fost… Mai mult

08.10.2018

Cum se pregătește România să piardă chiar și banii europeni care nu au nevoie de proiecte. Cazul APIA

de Victor Bratu , 27.3.2018

Fostul guvern PSD i-a construit ministrului Agriculturii Petre Daea imaginea unui erou în materia accesul fonduri europene: ”E campionul Europei”, îl lăuda public Mihai Tudose în vara anului trecut .

Ironia sorții, un an mai târziu, același Petre Daea are toate șansele să fie ”repetentul” Europei din cauză că statul român are perspectiva clară a pierdrii fondurile europene destinate agricultorilor români.

Mențiune esențială: nu e vorba de-a pierde banii europeni care au nevoie de proiecte, ci de plățile directe, care nu presupun nicio bătaie de cap a autorităților.

Plățile către agricultori se fac la început de an, de la bugetul de stat, iar decontările cu Comisia Europeană (”absorbția” propriu-zisă)  se fac, ulterior, în baza unor documente generate de IACS- sistemul informatic al APIA.

Aici este și problema: Contractul de mentenanță al sistemului e expirat din iulie 2017. Licitația pentru atribuirea noului contract s-a împotmolit în săli de tribunal, nimeni nu a mai actualizat sistemul potrivit ultimele cerințe ale Comisiei Europene și în prezent plățile se fac ”după ureche”.

Situația la zi arată că lucrurile nu se vor schimba prea curând chiar dacă termenele la care România este obligată să raporteze date se tot apropie.

Semnale ignorate, efecte deja produse și efecte viitoare

Mai întâi o comparație care să-i facă și pe nespecialiști să înțeleagă ce se întâmplă și de ce:

Când vine vorba despre bani, Comisia Europeană face ce face și Ministerul de Finanțe din România: mai schimbă regulile jocului.  De exemplu: Finanțele au decis recent să schimbe modelul declarațiilor care trebuie depuse la ANAF pentru plata taxelor și contribuțiilor. S-au unificat formulare, iar contribuabilul român trebuie să se conformeze.

Cam asta se întâmplă și în relația statului român cu Comisia Europeană, iar APIA, Ministerul Agriculturii, în ultimă instanță Guvernul României, se află în situația că nu are cine să-i dea noul formular la completat. Și în loc să trimită autorității un formular actualizat, tot trimite mai multe formulare vechi.

E previzibil care va fi reacția Comisiei Europene…

Înapoi la consecințe:

Comisia Europeană a transmis APIA  în data de 24 august 2017 o scrisoare oficială în care solicită aplicarea regulilor privind disciplina financiară în concordanță cu prevederile regulamentelor europene, cerând instituției române să facă corecțiile necesare în declarațiile de cheltuieli.

3 luni mai târziu (27 noiembrie 2017), Comisia adoptă un nou regulament privind alocările din rezerva de criză neutilizată destinate fermierilor din UE28. România este singurul stat membru care nu a primit bani prin acest mecanism din cauză că declarația de cheltuieli detaliată nu a respectat noile reguli de disciplină financiară.

(Descărcați AICI regulamentul emis în noiembrie 2017, care conține plățile decise pentru 27 state membre, mai puțin România)

Nu este foarte simplu de calculat câți bani pierd fermierii români, însă din documentul de mai sus se poate înțelege că e vorba de 17 milioane de euro la nivel național.

Cum informația a fost puțin vehiculată în media din România, încă nu s-a cristalizat  în percepția publică faptul că APIA are o problemă.

Dar un nou semnal a fost dat joi, săptămâna ce tocmai se încheie, când APIA a anunțat public că a recalculat cuantumul sprijinului cuplat din sectorul zootehnic.

Context: Ca să mai salte la capitolul realizări, Petre Daea a decis anul trecut să acorde, în premieră, începând cu octombrie 2017, plăți în avans pe acest domeniu.

Problema descoperită abia acum: plățile au fost inițial calculate fără să se țină cont de ultimele reglementări europene, în consecință  fermierii au primit cam 40 de euro în plus pe cap de vită. bani pe care APIA trebuie acum să îi recupereze, într-un fel sau altul, de la fermieri.

Jocul intereselor

Toate problemele sunt generate de întârzierea cu care se va face, cândva, atribuirea unui nou contract IT la APIA.

APIA a demarat în toamna anului 2017 procedura de scoatere la licitație a noului contract, dar nu și-a asumat și analiza ofertelor pe care urma să le primească, angajând un consultant pentru această misiune.

Un prim consultant ales a fost până la urmă îndepărtat din cauză că angajați ai acestuia în procedura de evaluare erau persoane asociate zonei de afaceri controlate de Sebastian Ghiță.

Contextul este relevant pentru că ofertele primite de APIA au fost de la urmatoarele firme:

  • S&T Romania, în asociere cu Teamnet World Professional, terț susținător pe Ymens Teamnet
  • Siveco Romania
  • Telekom Romania Communications, cu subcontractori Best Internet Security și Trencadis Corp, terț susținător Soft Business Union.

La episodul cu ”evaluatorul” de oferte mai trebuie adăugat context: în ”vidul de autoritate” generat de fuga lui Sebastian Ghiță, administratorul unuia dintre subcontractorii Telekom se recomandă în piață drept noul și singurul jucător ”certificat” de către autorități superioare.

Licitația pentru contractul APIA a ajuns pe rolul instanțelor, după ce oferta SIVECO a fost exclusă din licitație. Motivul invocat: o amendă aplicată Siveco de către Consiliul Concurenței în 2008.

De precizat că ANAP a confirmat că excluderea SIVECO de la licitația APIA este nejustificată, cu toate acestea, dosarul nu este încă finalizat de Tribunalul București.

Contractul scos la licitație de APIA are o valoare semnificativă– peste 21 milioane de euro.

Însă și programul informatic, realizat în primă fază de SIVECO, este unul pe măsură – sunt scrise peste 23 de milioane de linii de cod, iar modificarea softului nu e cu siguranță simplă.

Există la nivelul Comisiei Europene un exemplu de bună practică în ceea ce înseamnă atribuirea contractelor mari de IT, practică care nu este implementată în România: Când vrei să schimbi furnizorul de soluții IT, cel vechi și cel nou lucrează în paralel minim 6 luni, sigur, pe sume diferite față de contractul inițial, astfel încât primul să-l învețe pe al doilea ce și cum trebuie făcut.

Și în acest mod simplu sistemul IT funcționează în permanență, fără rateuri.

În România însă, problema eventualei schimbări a furnizorului de soluții IT este tratată pe modelul proprietarului de Renault defect care umblă după piese de schimb la Opel, poate or fi mai bune, ori măcar mai ieftine.

Ce mai urmează

Fondul european de garantare în agricultură (FEGA), principala sursă de subvenții directe, cam 12 miliarde euro alocate României în exercițiul financiar 2014-2020, este implementat tot de softul IACS. La fel, Fondul european agricol de dezvoltare rurală (FADR) – 8 miliarde euro în actualul exercițiu financiar.

În primul rând, pentru a finaliza plățile aferente campaniilor din 2017 în softul APIA trebuia operate mai multe modificări. Cum acestea nu s-au făcute în timp util, sumele care au fost plătite începând cu iulie 2017 nu vor mai fi rambursate în totalitate de Comisie.

Estimativ, asta înseamnă cam 5% doar din bugetul alocat pentru FEGA în 2017. În cifre, e vorba de aproximativ 90 milioane euro.

În al doilea rând, APIA a demarat procedurile în vederea plăților aferente anului 2018. Care nu doar că se vor face, pe baza unui soft neactualizat, dar care are deja probleme de utilizare (AICI – LINK).

Situația are șanse minime de rezolvare din cauză că, aflați în ultima săptămână a lunii martie, litigiile juridice nefinalizate nu pot permite atribuirea contractului.

Iar de la acest moment începe jocul formulării contestațiilor, al soluționării acestora, al semnării contractului-cadru și de servicii suport și de dezvoltare. Asta înseamnă, potrivit termenelor legale, încă cel puțin 3 luni și jumătate (iunie- iulie 2018) până ce firma câștigătoare să se poată apuca de lucru.

Și chiar dacă ar ști clar ce are de făcut, firma tot mai are nevoie de câteva luni bune să updateze softul IACS.

Este de fapt o cursă contra-cronometru pentru că procedura empirică după care se fac plățile aferente anului 2018 poate fi utilizată cel mult până în august-septembrie, până la finalizarea primelor misiuni de audit din 2018.

Apoi se vor produce consecințe financiare importante pentru România: penalități, plăți necuvenite, constituire de debite.

Consecințe vor exista inclusiv la nivelul Ministerului de Finanțe, care va plăti acum pentru ”ingineria financiară” gândită și implementată în 2016: în premieră, fondurile europene pentru agricultură, care în principiu sunt ”subvenții”,  s-au regăsit în Bugetul de stat 2017 atât la capitolul venituri bugetare cât și la cheltuieli.

Măsura a permis creșterea artificială a gradului de absorbție al fondurilor europene.

Situația se repetă și în Bugetul 2018.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.3.2018

3 comentarii

  1. C Bucur
    28.3.2018, 12:06 am

    Un articol complet, foarte bun, felicitari!

  2. Dan Plesoianu
    28.3.2018, 9:46 am

    APIA este una din sursele de fraudare a fondurilor europene cele mai mari. In mod teoretic ar trebui sa se faca controale pe teren si observatii din satelit, etc. Toate aceste metode sint fraudate. In plus, se folosesc acte false pentru a acesa aceste fonduri, cu sustinerea primariilor. Dar, dupa cum a spus gura pacatosului (Basescu, la trei saptamini dupa ce nu a mai fost presedinte), “e mai bine sa se fure, decit sa nu se ia deloc” !

  3. Liliana
    28.3.2018, 6:07 pm

    bună ziua, v-au ajutat foarte mult informațiile publicate de AGROINFO. “Comisia Europeană a transmis APIA în data de 24 august 2017 o scrisoare oficială în care solicită aplicarea regulilor privind disciplina financiară în concordanță cu prevederile regulamentelor europene, cerând instituției române să facă corecțiile necesare în declarațiile de cheltuieli.” AGROINFO a obținut în exclusivitate această corespondență și a publicat informația. ar fi fost frumos să puneți link. la fel, corectarea cuantumurilor la sprijin cuplat, AGROINFO a dat primul și în exclusivitate această informație și abia atunci, oarecum forțată, APIA a venit cu explicațiile.

Lăsați un comentariu


Stiri

După Opinia de la Veneția, Raportul MCV de la Bruxelles

Vladimir Ionescu

Comisia Europeană va prezenta în raportul MCV (ce va fi publicat pe 13 noiembrie) o analiză detaliată privind modificarea legislației din domeniul justiției. Analiza va… Mai mult

Stiri

Italia anunță formal Comisia Europeană că nu va revizui bugetul pe 2019

Iulian Soare

Guvernul Italiei nu va reveni asupra proiectului de buget pe 2019 chiar dacă este conștientă că acesta încalcă regulile UE. Ministrul italian al Finanțelor, Giovanni… Mai mult

Stiri

Bărbați de Stat: Ministrul Justiției pleacă și el în concediu, în plină criză pe legile Justiției, asemenea Avocatului Poporului

Razvan Diaconu

Tudorel Toader și-a luat patru zile de concediu în această săptămână, în plină criză în justiție după criticile dure transmise vineri de președintele Iohannis pe… Mai mult

Stiri

Mediul de afaceri acuză coaliția de populism: Guvernul mărește salariul minim ca să stoarcă mai mulți bani pentru buget

Vladimir Ionescu

Liderii a două importante organizații ale mediului de afaceri- AOAR și CNIPMMR- acuză intenția guvernamentală de a majora anticipat salariului minim pe economie: este o… Mai mult

Stiri

Președintele cheamă partidele parlamentare la consultări pe legile justiției

Vladimir Ionescu

Administrația Prezidențială a anunțat luni că președintele Klaus Iohannis a invitat miercuri la Cotroceni, pentru consultări pe tema legislației din domeniul justiției, președinții partidelor și… Mai mult

Europa

Alegeri locale în Polonia – PiS, pe primul loc, dar opoziția câștigă din primul tur Varșovia și alte mari orașe

Iulian Soare

Partidul conservator Lege şi Justiţie (PiS), care se află la putere de trei ani în Polonia, a câştigat alegerile locale de duminică cu 32, 3% conform… Mai mult

Stiri

Barometrul industrial: Ușoară revenire a producției și a comenzilor

Vladimir Ionescu

Industria română şi-a revenit, după patru luni de activitate slabă, potrivit Barometrului Industrial publicat luni. Volumul producţiei şi comenzile, inclusiv cele pentru export au crescut,… Mai mult