Cum se plimbă brevetele de invenții prin economia României

de Mariana Bechir | 26.4.2016 .

inventie cercetareÎn 2014, la Oficiul Român de Invenții și Mărci (OSIM) au fost înregistrate 1.036 de cereri de protejare a unor invenții sau inovații, și au fost acodate efectiv 372 de brevete.
Nu există însă nicio evidență, la nicio instituție, despre câte dintre brevetele eliberate ajung să fie aplicate și să producă bani.

În afara inovațiilor create de companii  pentru propriul proces tehnologic, experții din domeniu cred că un indicator pentru aproximarea gradului de valorificare a patentelor l-ar putea reprezenta transferul de proprietate al acestor titluri de proprietate intelectuală, fapt ce este și el înregistrat tot la OSIM.
Premisa este că o invenție valoroasă, a unei persoane fizice sau a unei firme mici, va fi achiziționată imediat de o firmă care o poate dezvolta.

Întrucât nu este prevăzută nicio sancțiune pentru cazurile în care transferul de proprietate s-a făcut fără a fi comunicat, OSIM află adesea mult mai târzu că o invenție a fost vândută (a fost concesionat dreptul de proprietate intelectuală) sau că a fost acordată o licență pentru folosirea acesteia.

De cele mai multe ori, aceste notificări sunt operate abia când noul proprietar dorește să folosească brevetul – să aplice soluția tehnică respectivă, să depună brevetul ca garanție la bancă etc.

adrian negoita dr gen adj osim“Băncile au început să accepte ca garanție brevetele și au experți care se ocupă de evaluarea inovațiilor sau invențiilor”, explică Andrei Negoiță (foto), director general adjunct al OSIM.

Multe dintre transferuri se fac după ce procedura de examinare a dosarului s-a încheiat, dar sunt și transmiteri de proprietate efectuate  în timpul analizării de fond a invenției.

În cazul ultimelor, OSIM află abia la eliberarea brevetului că în documente figurează o anumită firmă sau persoană dar, în realitate, respectivul titlu de protecție a fost tranzacționat deja.

Firmele serioase comunică însă orice astfel de schimb de proprietate, pentru că miza este foarte mare – nu ar risca să folosească o invenție fără a fi deja proprietarul acesteia.

Studierea bazelor de date ale OSIM arată că sunt puține situațiile în care are loc acest transfer – în jur de 20 de situații în anul 2015 – în care este în mod clar vorba despre valorificarea brevetului.

Doar în 10% din cazurile de transfer de proprietate este vorba de licență, adică de acordarea dreptului de folosire, contra unei sume de bani. Cea mai uzitată modalitate de tranzacționare este cesionarea dreptului de proprietate.

În rest, transferul este realizat între firme străine din același grup, de transmiteri de drepturi prin cesiune, succesiune, fuziune etc.

Crește numărul brevetelor validate în România, scade cel al celor înregistrate prima dată aici de firmele străine

Dacă în urmă cu mai mulți ani firmele străine aduceau în România tehnologie veche, lucrurile s-au schimbat treptat, deoarece le-a presat competiția, chiar și în cazul producției de bunuri ce urmau a fi desfăcute pe piața noastră.

Firmele venite în România în căutare de forță de muncă ieftină, dar calificată, și care produc pentru export, au introdus însă mereu tehnologie și soluții de ultimă oră.

Iar asta se reflectă, în oarecare măsură, în evoluția numărului companiilor străine care-și protejează și în România invențiile.

Tot mai multe companii aleg să-și înregistreze brevetele și în țara noastră – anul trecut, aproximativ 2.650 de brevete europene au fost validate în România.

evolutie brevete europene validate in Romania

“Solicitantul are posibilitatea de a-și valida brevetul în țările din UE în care dorește, unde are un interes. Sunt firme străine care, dacă nu au deja un business aici, se gândesc măcar să deschidă o afacere”, explică Adrian Negoiță.

Din păcate, scade numărul invențiilor și inovațiilor înregistrate în România, ca prim stat în care se depune cererea, în cazul persoanele juridice străine.

În 2014, la OSIM s-au înregistrat doar 87 de solicitări de eliberare a brevetului de invenție din partea străinilor, din care 67 au fost pe calea națională:brevete osim În majoritatea cazurilor de cereri de brevete depuse pe cale națională de străini și examinate de OSIM este vorba de firme mici din statele vecine (Ungaria, Polonia, Cehia), care au poate deja un parteneriat în țara noastră.

Aceste două evoluții – a brevetelor europene validate în România și cea a brevetelor cerute de persoanele juridice străine – nu se află în relație de cauzalitate directă cu dinamica economiei, dar pot indica o tendință.

Firmele mari, cu cifre de afaceri consistente, aleg calea europeană fiindcă este mai facilă (există o singură examinare, într-un singur loc – Munchen și Haga, locațiile principale ale Oficiului European de Brevete), dar și pentru că, adesea, au linii de producție în mai multe state.

adriana aldescuFirma Continental, de exemplu, înregistrează la nivel european circa 30 de brevete anual, iar pe unele le aplică apoi și în România. Însă, niciodată nu le va breveta mai întâi în țara noastră, nici atunci când inventatorii sunt români.

“Vin cu soluțiile lor, sunt doar aplicate în România. Renault depune dosarul la OSIM, când inventatorii sunt români, apoi renunță și înregistrează brevetul european, pe numele Renault Franța. Proprietarul este Renault”, a explicat pentru cursdeguvernare.ro șefa Direcției Brevete de Invenție și Suport al Inovării din cadrul OSIM, Adriana Aldescu (foto).

La fel procedează și Schaeffler, care înregistrează totul pe numele firmei mamă, Schaeffler Technologies AG, la nivel european, indiferent că este vorba de invovații ale unor angajați români.

Situația nu este diferită însă nici în cazul firmelor românești care exportă produse, așa cum este Bitdefender IPR Man Ltd, care are majoritatea patentelor protejate în SUA.

Migrația cercetătorilor

În baza de date internațională a patentelor apar, în anul 2015, peste 200 de patente înregistrate de firme americane pentru protejare unor invenții cu autori sau coautori români. Dacă în cazul inventatorilor români cu brevete înregistrate de OSIM media de vârstă depășește 50 de ani, vârsta medie a celor plecați în străinătate este mult mai redusă.

Sunt tineri care au plecat din România și poate nu se vor mai întoarce niciodată, inventează, găsesc soluții pentru ExxonMobil, Microsoft și alte mărci celebre.

Numărul acestor patente cu autori români este în creștere.

„Poate că pleacă tot mai mulți cercetători sau poate că cei plecați sunt tot mai productivi”, spune Adrian Negoiță.

“Dacă nu ai industrie, nu ai nici cercetare. Cercetarea aplicată vine din nevoia de a rezolva o problemă de producție. Neavând industrie, ce să rezolvi în România, ce soluție să găsești? Ar trebui investiți pentru valorificare și pentru dezvoltare”, explică și Adriana Aldescu.

Câte brevete sunt eliberate anual

În 2014 au fost examinate pe fond 572 de cereri de brevet de invenție (CBI) depuse de români şi străini.  Dintre acestea:

  • în 326 s-a luat hotărârea de acordare a brevetului
  • în 239 de cazuri a fost respinsă cererea
  • în 7 situații cererea a fost retrasă (aici intră și cazurile firmelor străine care depun dosarul la OSIM pentru că inventatorul este român, dar apoi urmează calea de protejarea europeană – așa procedează, de exemplu, compania Renault)

Ce presupune examinarea în fond a invenției:

  • cercetarea stadiului tehnicii în domeniul relevant al cererii de brevet
  • examinarea condiţiilor de brevetabilitate: noutate, activitate inventivă şi aplicabilitate industrială
  • elaborarea raportului tehnic de examinare şi susţinerea acestuia în Comisia de Examinare

Publicat la data de 26.4.2016 .

Lasa un comentariu


Studiu / Cum percep europenii protejarea proprietății intelectuale și care sunt efectele comportamentale

Proprietatea Intelectuală (PI) este în continuare un concept foarte abstract pentru cetățenii europeni și există o tendință constantă de a asocia protejarea PI cu...Citeste mai departe »

Cercetătorii în forța de muncă românească – problema cea mare. Îi formăm, dar nu știm să-i păstrăm. Ce fac vecinii

Numărul de cercetători din Uniunea Europeană a crescut considerabil în perioada 2005 – 2015, de la 1,38 milioane până la 1,82 milioane ( +32,2%)....Citeste mai departe »

O echipă de liceeni timișoreni a câștigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA și MIT

O echipă de cinci elevi ai unui liceu din Timișoara a câştigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA şi universitatea americană...Citeste mai departe »

Siveco România vrea să ”reseteze”: Raportul său de sustenabilitate – în finala Deloitte Green Frog Award

Ultimul raport de Sustenabilitate al Siveco a câștigat etapa națională a competiției Deloitte Green Frog Award, fiind înscris în etapa superioară, cea care va...Citeste mai departe »

Macheta primei mașini electrice low-cost create în România – prezentată la Cluj

Macheta ”Go4two”, prima mașină electrică low-cost concepută și produsă în România a fost prezentată joi seara, la Cluj-Napoca. Autovehicului va costa, cu tot cu...Citeste mai departe »

Cercetarea a contractat deja 62% din totalul alocat prin Axa 1 a Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020

Valoarea totală a fondurilor europene contractate anul acesta pe Programul Operațional Competitivitate 2014 – 2020 este de 604 milioane de euro (2,718miliarde de lei), potrivit...Citeste mai departe »

Cum se calculează scutirea impozitului pe veniturile obținute din Cercetare – Dezvoltare

Criteriile, condiţiile, procedura de calcul a scutirii şi documentele justificative necesare la încadrarea persoanelor scutite de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi...Citeste mai departe »

Începe instalarea celui mai puternic laser din lume – Primele componente au ajuns la Măgurele

Primele componente ale celui mai puternic laser din lume au ajuns la Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), din cadrul Institutului de Fizică de la...Citeste mai departe »

Ponderea întreprinderilor inovatoare a scăzut cu 7,9% între 2012 și 2014, față de 2010 – 2012. Cele mai puține IMM-uri inovatoare, în Regiunea de Vest

În perioada 2012 – 2014, a scăzut cu 7,9 puncte procentuale ponderea întreprinderilor inovatoare, iar procentul salariaților din aceste firme s-a diminuat cu 12,3%,...Citeste mai departe »

Tabloul de bord european privind inovarea 2016: România, ultima din clasament și se îndepărtează de media performanței europene

Performanța inovării s-a îmbunătățit per ansamblu în Uniunea Europeană, în ultimii opt ani. În 21 de state s-au înregistrat creșteri de diferită anvergură, cele...Citeste mai departe »

Facilitățile acordate Cercetării – publicate în Monitorul Oficial. Beneficiari, deduceri și proceduri

Ordinul cuprinde regulile de calcul al rezultatului fiscal pentru activităţile de cercetare sau dezvoltare tehnologică în cazul cărora se acordă deducerea suplimentară, de 50%,...Citeste mai departe »

Inspiring Science Education – proiect de promovare al proiectelor științifice ale profesorilor și elevilor români

În perioada 29 iunie – 1 iulie 2016, se desfășoară la Sinaia Conferința Națională Inspiring Science Education, proiect în care SIVECO România este partener...Citeste mai departe »

Cercetarea din UK sub efectele Brexit – se anunță probleme în mobilitatea cercetătorilor și la finanțare

Brexitul a fost rezultatul pe care cei mai mulți dintre cercetători nu l-au dorit, scrie Nature. Pentru oamenii de știință britanici urmează o perioadă...Citeste mai departe »

Jumătate din cercetătorii angajați la proiectul ELI de la Măgurele sunt români stabiliți în străinătate sau expați

Cercetarea este unul dintre domeniile cu cea mai mare mobilitate a personalului. Fenomenul este stimulat, pe de o parte, de dorința acestor specialiști de...Citeste mai departe »

Proiect: Facilitățile fiscale pentru cercetare se extind și la firmele care nu au acest obiect de activitate

Discuțiile pentru noi facilităţi fiscale acordate cercetării-dezvoltării şi inovării (CDI) și pentru operaționalizare celor deja existente au fost demarate de Ministerul Educației. Săptămâna trecută...Citeste mai departe »

O invenție care ar putea revoluționa ambalarea alimentelor: Folia antimicrobiană biodegradabilă va primi anul acesta brevetul. Inventatorul ei încearcă să aplice brevetul printr-un proiect european

Folia antimicrobiană biodegradabilă, care va permite o expunere mai lungă a produselor alimentare în magazin fără a fi folosiți aditivi, va fi brevetată anul...Citeste mai departe »

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – partener în două proiecte de cercetare privind vehiculele autonome

România nu excelează per ansamblu în domeniul cercetării, dar are câteva echipe ce reușesc să facă performanță la nivel european. Departamentul de calculatoare al...Citeste mai departe »

Cum se plimbă brevetele de invenții prin economia României

În 2014, la Oficiul Român de Invenții și Mărci (OSIM) au fost înregistrate 1.036 de cereri de protejare a unor invenții sau inovații, și...Citeste mai departe »

Cea mai sustenabilă locuință din Europa se află în curtea unei universități din București: Casa care produce mai multă energie decât consumă

Cea mai sustenabilă casă din Europa, prima care ar putea fi certificată complet Living Building Challenge, se află în București și este prototipul unui...Citeste mai departe »

România inventatoare: Brevetele și aplicarea lor. Câte ajung să producă bani, cum se valorifică

Binecunoscuta veste rea: România este penultimul stat din UE la capitolul brevete de invenții, transfer tehnologic sau alți indicatori privind competitivitatea, cercetarea și inovarea....Citeste mai departe »

IT și comunicații – sectorul cel mai dinamic al economiei: Comparația cu țările UE

Sectorul de informații și comunicații (ICT) a crescut cu aproape 45% în ultimii cinci ani iar ponderea sa în formarea PIB s-a dublat în...Citeste mai departe »

Cercetarea aplicativă și drepturile intelectuale: concesiile făcute în România ”economiei reale”

Legislația privind drepturile de proprietate intelectuală a figurat mereu pe lista obstacolelor ce împiedică atragerea investițiilor străine, dar discuțiile s-au centrat mereu pe modificări...Citeste mai departe »

Cum poți face cercetare clinică în România

Pentru România, puține din etapele cercetării medicale sunt cu adevărat accesibile. Pentru cercetarea fundamentală ne lipsesc nu doar echipamentele, reactivii, culturile și, până la...Citeste mai departe »

Două brevete premiate la Salonul de la Bruxelles vor aduce bani Universității de Științe Agricole din Timișoara

Două brevete create de echipe de specialişti de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului au primit, în luna noiembrie, medalia...Citeste mai departe »

Cum se pierd fondurile: Cu competență și profesionalism, Institutul ”Grigore Antipa” din Constanța a comandat o navă militară în locul unei nave de cercetări științifice

Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanţa (INCDM) va pierde șansa de a achiziționa o navă nouă cu aproape opt milioane...Citeste mai departe »

Centrul de Medicina Genomului Timișoara – de la diagnosticarea bolilor genetice, la tratamentul personalizat

România este unul dintre statele membre care a accesat cei mai puțin bani pentru cercetarea în domeniul medical, potrivit oficialilor europeni. Însă, fără aceste...Citeste mai departe »

Excepțiile din cercetarea medicală: Când succesul merge împotriva sistemului

Cum poți reuși în cercetarea medicală din România? Care este secretul acelora puțini care se pot lăuda cu articole publicate în reviste internaționale bine...Citeste mai departe »

România – singura țară UE în care finanțarea cercetării scade an de an: am pierdut legătura chiar și cu plutonul codașilor. Doar 1,5% din banii alocați pe Cercetare vin din Universități

Datele oficiale pe anul 2014 arată că România nu reușește nici măcar să-și păstreze locul printre codașele Europei la alocări pentru Cercetare: alocările scad,...Citeste mai departe »

Raport: Cât și cum investesc corporațiile din România în cercetare-dezvoltare. Modelele altor state de susținere a R&D

Incertitudinea privind facilitățile fiscale și nedefinirea exactă a activităților eligibile pentru obținerea de fonduri sunt principalele impedimente care împiedică mediul privat să investească mai...Citeste mai departe »

Caricatura tristă a cercetării medicale: 6 universități, 6 instituții și 84 de unități subordonate produc un articol ISI la 4 ani pe cap de cercetător. Câteva comparații

Se vorbește adesea despre cât de bună este școala românească de medicină, iar dovada cea mai convingătoare este statistica: cât de mulți medici români...Citeste mai departe »

Ținta pentru investițiile în cercetare – misiune imposibilă: România alocă – stat + privat – pentru R&D cel mai mic procent din PIB

În cercetarea din România se investesc anul acesta 1,7 miliarde de lei (0,4% din PIB), o sumă mult prea îndepărtată de ținta fixată pentru...Citeste mai departe »

România în UE – Situația inovării în înalta tehnologie și consecința ei: scădere severă la productivitatea resurselor

România figurează în cele mai recente statistici europene cu doar 8 patente de înaltă tehnologie (high-tech) înregistrate la European Patent Office, adică 0,15% din...Citeste mai departe »

Analize cursdeguvernare

Stat tot mai slab, cu obligații tot mai mari: Microexcedentul bugetar de moment explicat pe scurt

Bugetul general consolidat a încheiat primele două luni din anul 2017 cu un microexcedent de 0,05% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform...Citeste mai departe »

Atenţie la cursul de schimb! Influența asupra bugetului, politicii salariale și creșterii economice reale

Tot eşafodajul de indicatori previzionaţi de Comisia Naţională de Prognoză, aflată în subordinea Guvernului, se sprijină pe prezmuţia unei întăriri a cursului leului faţă...Citeste mai departe »

Atenție la gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt. Excedent de cont curent după prima lună din 2017- explicaţii

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe prima lună a anului în curs din un excedent de 416 milioane euro, rezultat de...Citeste mai departe »

Productivitatea: atenție la scăderile constante din ultimii 4 ani, pe fondul creșterii economice

Plecând de la investiţiile făcute după aderarea la UE şi ritmul robust în care a evoluat retehnologizarea industriei cu valoare adăugată mai mare, România...Citeste mai departe »

Adecvarea producției românești la creșterea veniturilor – miza dezvoltării rapide și a echilibrării schimburilor comerciale

România se specializează tot mai mult la capetele spectrului de cerere. Produse de foarte bună calitate pentru piețele externe sau subansamble încorporate la prețuri...Citeste mai departe »