vineri

19 aprilie, 2024

9 iulie, 2017

Cum se pierd 4 din cei mai eficienți și esențiali ani din viață? Dar 800 de mii de ani din vieți? : Tinerii sunt împinși de cutumele și interesele sistemului într-un ciclu de formare profund anacronic, la capătul căruia ies fără cunoștințe generale, fără o meserie însușită și fără o diplomă de absolvire.

Guvernul a raportat săptămâna trecută cea mai mare rată de promovare a Bac-ului de după introducerea camerelor de supraveghere – o cifră care bate spre 80%. O rată falsă: cifrele ministerului NU-i includ și pe absolvenții celor 4 ani de liceu, dar care nici nu se mai prezintă la Bacalaureat. Anul acesta, din cei 140.000 de absolvenți, aproape 30.000 nici măcar nu s-au prezentat la Bacalaureat.


Mai jos – niște cifre, pentru dezmeticirea responsabililor – din guvern sau din Parlament, față de viețile tinerilor pe care-i folosesc pentru a conserva tarele și interesele sistemului.

***

În ultimii 13 ani, 635.032 de adolescenți s-au chinuit degeaba să facă liceul – au terminat clasa a XII-a, dar nu au încercat sau nu au reușit niciodată să obțină diploma de bacalaureat. 

Dacă anul acesta, cohorta absolvenților de liceu a fost de 140.000 de tineri, înseamnă că, din totalul promoțiilor din ultimii 13 ani, un număr de tineri ce echivalează cu peste patru promoții actuale nu au obținut niciodată diploma de bacalaureat:


-nici diplomă,

-nicio meserie 

-nici cunoștințe generale care să le permită continuarea studiilor la un nivel superior.

: 4 ani pierduți, din cei mai eficienți – după care vor trebui să o ia de la capăt sau să improvizeze

Raportat la numărul mediu de absolvenți pe promoție din acești 13 ani (200.000), rezultă că peste trei promoții au făcut degeaba 12 clase. De aia și pleacă din țară unde văd cu ochii.

Guvernele – cele mai multe de stânga – au obstrucționat dezvoltarea sistemului școlilor profesionale, iar azi le propun tinerilor o soluție la fel de falsă ca și cea a liceului cu orice preț: ”Bacalaureatul diferențiat”. O improvizație de examen menit să le ofere mila statului – o milă care nu le folosește, însă, pe piața muncii.

Ce s-a întâmplat în cei 13 ani (calcule efectuate pe baza datelor MEN, accesate în iulie 2017):

  • au terminat liceul 2.636.621 de tineri
  • au promovat bacalaureatul, în anii când au absolvit, 1.861.225 absolvenți
  • nu au avut curajul sau nu au putut să se înscrie la admiterea din anii în care și-au încheiat studiile  – 347.055 de absolvenți
  • alți 431.220 nu luat bacalaureatul în anul în care nu au absolvit
  • în total, nu au trecut bacalaureatul în anii în care au absolvit (fiindcă nu s-au înregistrat la bacalaureat sau nu l-au promovat) – 778.275 liceeni
  • au luat examenul în alți ani decât cei în care au absolvit – 143.243 absolvenți
  • nu au obținut niciodată diploma de bacalaureat – 635.032 absolvenți de liceu
  • anul 2014 a fost vârful neprezentării la bacalaureat (în termeni absoluți) – din cohorta de 189.855 absolvenți nu s-au înscris la examen 58.284 de tineri.

Datele din graficul de mai sus se referă doar la situația absolvenților din fiecare an, nu și la cei care au absolvit liceu, s-au mai pregătit cel puțin un an și au repetat examenul.

Mai există, însă, și o altă categorie de elevi dispăruți din sistem pe traseul liceului – cei care au abandonat studiile înainte de a absolvi 12 clase (cu sau fără diplomă).

În anul școlar 2014 – 2015, de exemplu, au abandonat școala 24.960 de liceeni (din toți anii de studiu).

Pentru a avea o imagine clară a eșecurilor înregistrate de la un ciclu de învățământ la altul, prezentăm cazul promoției absolvenților de bacalaureat de anul trecut:

  • au fost înscriși în clasa I-a, în 2004, aproximativ 230.000 de elevi
  • au terminat liceul, în promoția 2016, 161.488 elevi
  • au promovat bacalaureatul, din promoția 2016, 89.692 tineri
  • au dispărut pe parcurs, cumulat (abandon sau nu au luat anul trecut bacalaureatul), peste 60% din copiii intrați în urmă cu 12 ani în sistemul românesc de educație

Cum cosmetizează Guvernele realitatea: o aritmetică anesteziantă

Autoritățile au insistat anul acesta pe succesul depășirii plafonului de 70% rată de promovare, încă din prima sesiune de bacalaureat.

Este un procent apropiat celor înregistrate înainte de introducerea camerelor de supraveghere în sălile de examen (în 2011).

Mai mult, statistica raportată de Ministerul Educației prezintă și o altă informație îmbucurătoare: rata de promovare a candidaților din această promoție de absolvenți se pregătește să cucerească pragul de 80 procente – „77,8% rată de succes” după prima sesiune, precizează un comunicat al instituției.

Această statiscă oficială este însă distorsionată de metodologia folosită și ascunde situația dezastruoasă din sistemul de învățământ.

Cea mai semnificativă este rata reală de promovare a promoției curente, definită ca pondere a absolvenților din promoția actuală care au luat bacalaureatul, în numărul total al absolvenților (include și numărul celor care nu s-au înscris la examen).

Anul acesta, rata reală de promovare a promoției curente este de doar  62%, cu 9,4 puncte procentuale sub cea oficială, de 71,4%, și cu 15,8 puncte sub cea calculată de minister în rândul promoției actuale (luând în considerarea doar numărul celor prezenți la examen). 

Datele

  • Anul acesta, au absolvit liceul, potrivit informațiilor furnizate de Ministerul Educației la cererea cursdeguvernare.ro, puțin peste 140.000 de tineri
  • dintre aceștia, au participat la examen 111.544 de absolvenți
  • dintre cei prezenți la competiție, au promovat 86.813 candidaţi 

Rata reală este, așadar, cea rezultată din raportarea a 86.813 la 140.000 de tineri, adică 62,01%

Cum calculează Ministerul Educației rata de promovare a bacalaureatului:

Raportează numărul celor care iau examenul la numărul total de participanți (care sunt absolvenți din promoția curentă și din alte promoții).

Rata de promovare declarată de ministerul anul acesta – de 71,4%, este mai mare nu doar pentru că au luat examenul mai mulți elevi din promoția actuală (care s-au prezentat la bacalaureat), ci și pentru că au participat la concurs mult mai puțini absolvenți din promoțiile anterioare:

  • 2017 – absolvenți din promoții vechi – 16.959 persoane
  • 2016 – 23.826 de tineri care au absolvit anii trecuți
  • 2015 – 27.776 absolvenți din promoții anterioare

Cel mai mare număr de concurenți proveniți din sesiuni anterioare a fost înregistrat în 2012 (47.443 tineri), majoritatea acestui surplus provenind din 2011, când s-au introdus camerele de supraveghere.

Rata oficială – rata reală

În graficul de mai jos se pot observa diferențele existente între rata oficială și cea reală (în interiorul promoției curente), cele mai consistente discrepanțe fiind cele din 2016 și 2015:

Menționăm că datele din 2017 sunt corespunzătoare primei sesiuni de examen, în timp ce toate celelalte reprezintă rata anuală finală, după ambele sesiuni.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Eficienta unui sistem educational este data de transmiterea catre tineri a celor necesare cistigarii existentei de-a lungul vietii.
    Reuseste invatamintul din Romania acest lucru?
    Fabrica la care lucrez duce lipsa de mecanici , electricieni , instalatori si alte meserii , nu mai amintesc de ingineri.
    Lucrind toata viata in fabrici am intilnit meseriasi cu 4-7 clase care erau adevarati artisti in meseria lor.
    Cred ca ar trebui ca examenul de intrare la liceu sa fie foarte sever si sa constituie un filtru eficient al celor care nu au aplicatie pentru invatat.
    Ceilalti sa aiba scoli profesionale de meserii care sa ii pregateasca pentru ce are nevoie economia nationala.
    De asemenea examenele de admitere in invatamintul superior sa fie foarte exigent pentru ca universitatile sa pregateasca cu adevara t tinerii de elita ai tarii.

  2. Hai pe bun e- articolul este o PROSTIE!
    vedeti si parerea de mai sus a dlui Dragnea … si artocolele in care se deplange lipsa muncitorilor calificati .
    Domnilor este inadmisibil ca sa foe bagati in liceu unii cu nota de 4,50! Astia nu sunt buni nici de profesionala!
    Ce ar fi necesar – scoala generala „la sange” din care sa iasa elevi care nu zic „doisprezece ore” … sa iasa elevi care sa fie in stare sa compuna o cerere , sa cunoaca atitmetica , geometria macar plana, ceva ecuatii si sa aiba notiuni de geografie , fizica si poate chimie
    Scoli profsionale „brici” care sa ofere o scolarizare practica si teoretica (teorie pe meserie) . Daca este vorba de scoal de chelneri am ptrentia sa stie ca au au vin merlot sec din podgoria … si sa pronunte corect Chardonay si Pinot Gris …
    La liceu numa cei care sunt dispusi sa invete! Si sa promeasca o eductae de buna calitate!
    SI mai reeducti naibii facultaile care pregatesc ziaristi, folozfo, stiinte politice si alti guristi! {Pana la ruma astia tot la Kaufland anc co ajung ….

    Ca nepam umplut de … sa nu zic ce cu doplome unu mai pretnetios ca altul.
    Si de absolventi de liceu care la piata nu pot sa faca niste calcule simple ….

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Eficienta unui sistem educational este data de transmiterea catre tineri a celor necesare cistigarii existentei de-a lungul vietii.
    Reuseste invatamintul din Romania acest lucru?
    Fabrica la care lucrez duce lipsa de mecanici , electricieni , instalatori si alte meserii , nu mai amintesc de ingineri.
    Lucrind toata viata in fabrici am intilnit meseriasi cu 4-7 clase care erau adevarati artisti in meseria lor.
    Cred ca ar trebui ca examenul de intrare la liceu sa fie foarte sever si sa constituie un filtru eficient al celor care nu au aplicatie pentru invatat.
    Ceilalti sa aiba scoli profesionale de meserii care sa ii pregateasca pentru ce are nevoie economia nationala.
    De asemenea examenele de admitere in invatamintul superior sa fie foarte exigent pentru ca universitatile sa pregateasca cu adevara t tinerii de elita ai tarii.

  2. Hai pe bun e- articolul este o PROSTIE!
    vedeti si parerea de mai sus a dlui Dragnea … si artocolele in care se deplange lipsa muncitorilor calificati .
    Domnilor este inadmisibil ca sa foe bagati in liceu unii cu nota de 4,50! Astia nu sunt buni nici de profesionala!
    Ce ar fi necesar – scoala generala „la sange” din care sa iasa elevi care nu zic „doisprezece ore” … sa iasa elevi care sa fie in stare sa compuna o cerere , sa cunoaca atitmetica , geometria macar plana, ceva ecuatii si sa aiba notiuni de geografie , fizica si poate chimie
    Scoli profsionale „brici” care sa ofere o scolarizare practica si teoretica (teorie pe meserie) . Daca este vorba de scoal de chelneri am ptrentia sa stie ca au au vin merlot sec din podgoria … si sa pronunte corect Chardonay si Pinot Gris …
    La liceu numa cei care sunt dispusi sa invete! Si sa promeasca o eductae de buna calitate!
    SI mai reeducti naibii facultaile care pregatesc ziaristi, folozfo, stiinte politice si alti guristi! {Pana la ruma astia tot la Kaufland anc co ajung ….

    Ca nepam umplut de … sa nu zic ce cu doplome unu mai pretnetios ca altul.
    Si de absolventi de liceu care la piata nu pot sa faca niste calcule simple ….

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Cu câteva luni înaintea de alegerile europarlamentare, sondajele arată că

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: