Cum se acoperă pensiile speciale din Bugetul de stat

de Marin Pana | 2.8.2017 .

Pentru a vă forma o idee mai clară asupra impactului economic al pensiilor speciale, vă oferim datele pe care le-am găsit referitor la situaţia existentă în plată din luna aprilie 2017.

Precizăm că ar fi de dorit să primim clarificări clarificări şi anunţarea transparentă lună de lună a acestei informaţii de interes public destul de larg în ultima vreme.

Raportarea acestor sume trebuie facută la pensia medie de 981 de lei, publicata oficial de casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) tot pentru luna aprilie 2017. Sau, dacă vreţi să fim mai riguroşi cu noţiunea de pensionari, cu cei 1.121 lei încasaţi în medie de către persoanele care au atins vârsta legală de ieşire din activitate.

Dacă ne uităm în tabel, se poate vedea că, de fapt, pensiile primite de beneficiarii de pensii speciale ar fi putut fi semnificativ mai mari decât media pe ţară pentru pensiile normale şi dacă s-ar fi luat în calcul doar principiul contributiv, respectiv banii care le vin din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat în baza contribuţiilor virate de ei pe parcursul activităţii.

Diferenţa foarte mare, care merge cam până la un ordin de marime intre pensiile speciale si cele obişnuite, provine din adăugarea unor sume importante procentual ( vezi coloana cu roşu) provenite din bugetul de stat, în baza unor legi votate de Parlament. Evident, nu principiul e problema, ci valorile care sfideaza pensiile celorlalţi romani plătitori de taxe si impozite.

Aşadar, o anumita pensie suplimentară, susţinută de stat pentru categorii speciale se regaseşte şi în alte state dar nu la asemenea proporţii. La noi, în urma unor legi aprobate neglijent (ca să nu spunem altfel) sunt tot mult mai multe categorii care beneficiaza de pensii speciale, de la vârste de 45 – 50 de ani ( recordul merge spre 40 de ani), legi în legătură cu care nu s-a găsit nimeni să protesteze la momentul adoptării lor, să faca un calcul de sustenabilitate sau de echitate socială.

La asta se adaugă posibilitatea să se cumuleze pensia cu salariul, tot bugetar ( posibilitate scoasă de guvernul Boc şi reintrodusă de guvernul Ponta). Mai nou, nici nu mai e clar care din cele două este mai mare, pentru că au fost semnalate cazuri în care a apărut aberaţia ca pensia să fie (altminteri, absolut în conformitate cu legea) mai mare decât salariul pe baza careia a fost stabilită.

Deşi deficitul bugetului de pensii a ajuns (nu doar din cauza pensiilor speciale) la aproximativ patru miliarde de euro pe an, ceea ce face din pensiile speciale un subiect sensibil. De reţinut şi faptul că în anii 2006 şi 2007, adică atunci când am intrat în UE, acest deficit amintit mai sus nu exista.

Estimarea privind sumele alocate de stat pentru pensiile speciale arată că ar fi vorba despre circa 70 de milioane de euro pe lună, ceea ce conduce la puţin peste 0,1% din PIB-ul anual al ţării. Nu pare mult, dar e clar că „cine împarte, parte îşi face”. Discret, după ce va trece valul mediatic al indignării publice.

Dar problema principală cu pensiile speciale e alta. Nu atât sumele exagerat de mari în raport cu forţa economiei primite de beneficiari cât mesajul implicit de nepăsare şi sfidare transmis societăţii. Adică pensionarilor cu şi salariaţilor cu venituri ”după posibilităţi”, cum spunea Nenea Iancu.

Aceştia, inflamaţi de acordarea acestor sume suplimentare de la bugetul de stat, mult peste cele care ar fi corelate cu dezvoltarea economiei, preseaza şi ei să obţina cât mai mult. Ceea ce riscă să destabilizeze cursul monedei naţionale, păstrat aproape neschimbat în ultimii cinci ani, precum şi activitatea economică.

Adica exact sursa beneficiilor sociale oferite cu generozitate suspectă unor categorii restrânse de către stat. Pentru ca asta ar trebui să fie toate pensiile, inclusiv pensiile speciale. Beneficii, nu privilegii oferite selectiv, în dispreţul celor care le asigură din munca zilnică sau cu sfidarea marii mase a pensionarilor.

Publicat la data de 2.8.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Pulsul națiunii 2017: Doar 48% din români mai cred că apartenența la UE este un lucru bun; 62% cred că țara e pe un drum greșit

Procentul românilor care consideră că apartenența la UE este un lucru bun a scăzut de la 54%, în luna martie acest an, la doar...Citeste mai departe »

Marin Pana

Contul curent: Nerezidenții reunță la depozitele în lei, ”căpșunarii” trimit acasă tot mai puțin, deficitul traversează pragul de 4 mld. euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele opt luni ale anului în curs un deficit de peste patru miliarde de euro,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creşterea PIB 2015, majorată la 4% în varianta definitivă: observațiile la care ne constrânge experiența

INS a anunțat pentru anul 2015 valoarea definitivă a PIB de 712.658,5 milioane lei în preţuri curente, respectiv un ritm de creştere în termeni...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Vânzarea terenurilor către străini: Ghid european pentru protejarea de tranzacțiile speculative

Comisia Europeană a emis miercuri setul de îndrumări cu privire la ce pot face statele membre pentru a-și proteja terenurile agricole de amenințări precum...Citeste mai departe »

Marin Pana

Inflația: record al ultimilor 4 ani – alimentată de combustibili şi majorarea veniturilor. Și continuă urcușul

Potrivit datelor comunicate de INS, România a înregistrat în septembrie 2017 o creştere a prețurilor faţă de luna precedentă de 0,50%, cea mai mare...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română