Cum s-au distribuit creșterile salariale în economia națională. Puterea de cumpărare – 1.017 euro pe lună

de Marin Pana | 7.8.2017 .

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna iunie 2017 a fost de 3.313 de lei cu 0,8% mai mic faţă de luna precedentă.

Câștigul salarial mediu net, a fost de 2.380 lei (doar +0,7% faţă de mai 2017), respectiv 521 de euro la cursul mediu de schimb din iunie 2017 (luna de încasare efectivă a banilor) sau 1.017 de euro ca putere de cumpărare la preţurile medii din UE.

Raportat la luna de referinţă octombrie 1990, indicele câștigului salarial real s-a situat la 179,7%, cu 1,2

puncte procentuale peste cel din luna precedentă.

În schimb, ritmul de creştere faţă de aceeaşi lună anului anterior a scăzut uşor ( de la 13,8% la 13,5%) şi s-a păstrat în preajma reperului consacrat încă din primul semestru al lui 2016, undeva în jurul valorii de +14% (vezi tabelul).

Cum s-au aranjat creșterile salariale în economia națională

Dincolo de evoluţia mediei generale a salariilor, este foarte interesant cum s-au aranjat creșterile în economia națională. Penreu aceasta, vă prezentăm evoluțiile domeniile mai importante de activitate.

Se poate observa plasarea sectorului bugetar mult peste media naţională dar şi faptul că activităţile auxiliare precum transportul şi comerţul au devansat sursa de bază a creşterii economice, respectiv industria prelucrătoare.

Dacă sănătatea are o justificare prin nivelul de plecare relativ mic şi utilitatea socială esenţială a activităţii derulate, poziţionarea administraţiei publice înaintea învăţământului şi cu 63% la nivelul creşterilor salariale faţă de media pe total economie, în pofida faptului că se situează cu 35% peste nivelul de salarizare din sănătate şi nu mai puţin de 51% peste cel din educaţie, nu prea face sens.

Zona de informaţii şi telecomunicaţii, deşi aflată pe un palier de plată undeva la dublul mediei naţionale, a marcat un spor robust şi a devansat sectorul construcţiilor, cu observaţia că ambele s-au situat peste ritmul de creştere economică de 5,7% consemnat pe primul trimestru al anului.

După ce în mai 2017 erau cu trei procente sub nivelul din urmă cu 12 luni, salariile din intermedieri financiare şi asigurări au revenit puternic şi au urcat peste cota de creştere cu patru procente dar rămân la coada clasamentului de evoluţie a salariilor.

Şi de ce nu prea e în regulă

Una peste alta, această dispunere a creşterilor salariale se arată a fi în DEfavoarea sectorului direct productiv din trei considerente:

Primul, s-au alterat semnificativ raporturile de retribuire între zona direct productivă şi cea de servicii sociale derivate din taxele şi impozitele plătite în urma activităţii economice desfăşurate. Chiar dacă o anumită majorare suplimentară era necesară pe zona bugetară, una precipitată poate avea efecte adverse greu de controlat.

Al doilea, plasarea industriei prelucrătoare la aproape zece procente sub media pe economie este cu totul neobişnuită în statele din UE, unde raportul este ori de egalitate, ori, mai degrabă, invers, ca o recunoaştere implicită a sursei sustenabile de bunăstare socială.

Al treilea, a păstra salarii ceva mai mici în producţie, pe motiv de păstrare a competitivităţii în condiţii de presiune pe cursul de schimb, presiune dată de obligaţiile bugetare exagerate asumate electoral nu pare a fi cea mai bună idee şi, oricum, nu e corect din punct de vedere al echităţii sociale.

Publicat la data de 7.8.2017 .

Un raspuns

  1. Mihai
    17.8.2017, 4:22 pm

    Si sa nu uitam ca peste 75% dintre salariatii din Romania castiga sub salariul mediu pe economie.
    Daca includem si platile informale si pe cei cu PFA si microintreprinderi(care de fapt sunt salariati mascati si in general au castiguri mai mari decat cel mediu pe economie)sa zicem ca statistica mai este ameliorata.

    Deci aproximativ 2 treimi castiga sub salariul mediu, iar aproximativ jumatate castiga maxim 1700 de lei.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Alarmă pe capitalul uman: Crește numărul tinerilor care nici nu se angajează și nici nu învață. O comparație cu țările UE

România figura , la nivelul anului 2016, pe locul patru în UE la proporţia tinerilor (20 – 34 de ani) care nici nu sunt...Citeste mai departe »

Marin Pana

Soluția (logică și echitabilă) de reașezare a fiscalității și stimulare a natalității

Problema echilibrării cheltuielilor cu veniturile bugetare ţine, dincolo de efectul brut al modificării unor taxe cu impact mare în cazul modificării cotelor, precum TVA...Citeste mai departe »

Marin Pana

Gestiunea dezastruoasă a unei creșteri economice spectaculoase: în loc de consolidare, îndatorare

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primul semestru al acestui an un deficit de 2.745 milioane euro, cu 40% mai mare...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avans rapid al inflației – o alimentează prețurile administrate

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în iulie 2017 o creştere prețurilor faţă de luna precedentă de 0,32%, cea mai mare valoare...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Obsesia guvernului pentru Pilonul II de pensii: o comparație a comisioanelor de administrare

Acuzațiile ministrului de Finanțe Ionuț Mișa la adresa administratorilor Pilonului II de pensii, formulate la finele săptămânii trecute configurează ideea că guvernul începe să...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Mai poate fi Franța partenerul strategic al României?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Președintele Republicii Franceze vine într-o (foarte) scurtă vizită în România, ca parte a primului său turneu european, în care dorește să pozeze...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română