Deficitul înregistrat în contul curent al balanței de plăți pe primele șapte luni ale acestui an s-a diminuat cu circa 35% față de aceeași perioadă a anului anterior, potrivit datelor communicate de BNR.
Remarcabil este faptul că s-au îmbunătățit rezultatele pe toate componentele segmentului de servicii ( transport, turism și alte servicii), pe partea de transferuri curente și la nivelul fluxului de venituri.
În ceea ce privește schimbul de bunuri cu partenerii externi, avansul a fost de circa 0,8% atât la exporturi cât și la importuri. De aceea, deficitul în expresie FOB/FOB s-a majorat și el tot cu 0,8%, ceea ce reflectă o stagnare pe zona de competitivitate și o păstrare a gradului de acoperire a valutei necesare importurilor cu cea obținută din exporturi ( la nivelul de aproximativ 87%).
Soldul pozitiv al serviciilor de transport s-a majorat considerabil, de la 131 milioane euro pe primele șapte luni din anul trecut la 445 milioane euro anul acesta. Soldul negativ pe partea de turism s-a diminuat cu circa o treime, de la -212 milioane euro la -144 milioane euro. Pe partea cea mai consistentă, a serviciilor ce nu intră în cele două categorii menționate, s-a produs o echilibrare semnificativă, de la -100 milioane euro anul trecut la -1 milion euro anul acesta.
Din păcate, finanțarea deficitului de cont curent prin investiții directe ale nerezidenților a rămas la un nivel destul de redus ( 37% din total). Ceea ce explică în parte și evoluția cursului de schimb în sensul deprecierii leului față de principalele valute, dincolo de problemele interne cu care ne-am confruntat în ultimele luni.
Export net de servicii la schimb cu import net de mărfuri
Tendințele amintite mai sus marchează o evoluție importantă în direcția de derulare uzuală a comerțului statelor occidentale dezvoltate, care au tendința să acopere un mic deficit pe partea de mărfuri cu prestarea netă de servicii către exterior. Desigur, cu un minus pe partea de turism și cu o compensare pe partea de alte servicii, de altfel și secțiunea cu cea mai mare creștere în PIB consemnat de România în prima jumătate a acestui an.
La nivelul veniturilor obținute din străinătate, s-a înregistrat o creștere de circa de 22%, de la 654 milioane euro la 800 milioane euro. Dar nu acesta a fost factorul principal pentru îmbunătățirea balanței de cont curent ci reducerea cu un sfert a veniturilor care au ieșit din România, de la aproximativ 2,4 miliarde euro în perioada ianuarie- iulie 2011 la numai 1,8 miliarde euro în ianuarie – iulie 2012.
Totodată, dacă sumele trimise din România către exterior au bătut pasul pe loc la nivelul de 1,37 miliarde euro, în pofida crizei care afectează statele europene unde se află majoritatea românilor plecați afară, Europa, sumele trimise în țară au crescut cu aproape zece procente, de la 3,25 miliarde euro la 3,57 miliarde euro.
Din îmbunătățirea acestor două fluxuri de bani, generate de firme și persoane fizice, a rezultat o performanță mai bună la nivel contului curent mai mare de un miliard de euro. Adică circa 80% din diminuarea deficitului contului curent, restul revenind segmentului de servicii.
Deplasarea datoriei externe, de la termen scurt spre termen mediu și lung
La nivelul stocului de datorie externă, ar fi de remarcat păstrare aproape neschimbată a nivelului total, concomitent cu o evoluție destul de clară în structura pe termene de plată.
Astfel, în timp ce datoria externă pe termen mediu și lung (DETML) a crescut de la circa 75,6 miliarde euro la 78,2 miliarde euro, datoria externă pe termen scurt ( sub un an) s-a diminuat cu aproape trei miliarde de euro ( vezi tabelul).
Aceste date exprimă o anumită tendință de dezimplicare în România a capitalurilor străine, explicabilă nu doar prin tergiversarea reformelor și instabilitatea politică dar, pur și simplu, prin dividendele mai scăzute obținute. În același timp, însă, păstrarea angajamentelor pe termen mediu și lung ( și pe baza girului instituțiilor internaționale) exprimă o îmbunătățire a credibilității și, implicit o apreciere mai bună asupra stabilității macroeconomice.
Un răspuns
„reducerea cu un sfert a veniturilor care au ieșit din România” reprezinta acea tendinta existenta deja pe plan mondial a nu repatria profiturile obtinute de companii , firme cu domiciliul fiscal in alte natiuni . Adica nu se doreste impozitarea (de regula mult mai ridicata) a acestora in tarile de origine a operatorilor economici .
Suficient de vazut cazul american in care marile companii USA tin parcate peste hotare cam 600 miliarde dolari de profituri . Astfel sustrag absolut legal fiscului american o felie groasa de impozite si taxe . Legal deoarece aceasta posibilitate e implementata la nivel mondial prin legi nationale si reguli contabile supranationale . Masuri adoptate de aceiasi politicieni care tuna si fulgera impotriva evaziunii fiscale dar care au legiferat la „indicatile” proprilor finantiatori . Care finantiatori sint si principalii beneficiari a acestor masuri . 🙂
Romania se integreaza tot mai mult in sitemul financiar mondial .