Cum poți face cercetare clinică în România

de Aurel Marin | 28.1.2016 .

Dragos_VinereanuPentru România, puține din etapele cercetării medicale sunt cu adevărat accesibile.

Pentru cercetarea fundamentală ne lipsesc nu doar echipamentele, reactivii, culturile și, până la urmă, banii, ci chiar ideile și cercetătorii: mulți au plecat acolo unde au fost doriți, adică în centre din străinătate.

Pentru cercetarea translațională, nu dispunem de biobaze, accesul la animale de laborator este limitat sau complet absent și puține instituții ar putea (măcar teoretic) să susțină o astfel de activitate; la cum e finanțată cercetarea, în așteptarea banilor câștigați printr-un grant, animalele au timp să moară de foame nu doar o dată, ci de mai multe ori.

Pentru studiile clinice însă, lucrurile sunt ceva mai simple. Se pot utiliza structurile medicale existente, dar este nevoie de aplicarea corectă a protocoalelor și de respectarea tuturor regulilor de etică privind cercetarea pe subiecți umani. Studiile clinice sunt cel mai adesea sponsorizate de companiile producătoare ale unei substanțe cu potențial de a deveni medicament, ceea ce se traduce prin câștiguri importante pentru centrele și cercetătorii implicați în studii.

Cum se împiedică România

Problema țării noastre este că nici în cercetarea clinică nu stăm bine, deoarece medicii români nu contribuie la studiile clinice multicentrice internaționale decât – cel mult – cu pacienți. Și asta în cazul în care reușesc să construiască relații de încredere cu profesori din centrele importante ale lumii, cei care, de altfel, sunt primii invitați să conducă și să coordoneze astfel de cercetări.

Între țările europene, România stă rău spre prost: în 2012, conform unor date publicate în Applied Clinical Trials (Novak et al., 2014), în țara noastră se desfășurau doar 123 de studii clinice, față de 202 în Ungaria, 223 în Cehia, 317 în Polonia și 141 în cele trei țări baltice la un loc. Mai mult, statisticile arată chiar o scădere față de anul 2006, când în România erau în desfășurare 126 de studii clinice. Pentru comparație, în alte țări din Uniunea Europeană, în 2012 erau 294 de studii clinice în Austria, 548 în Belgia, 526 în Danemarca, 179 în Finlanda, peste o mie în Franța sau în Germania, 545 în Olanda.

Lucrurile nu pot fi explicate doar prin fondurile insuficiente, deoarece cercetarea clinică poate fi chiar aducătoare de fonduri. Lipsește însă o viziune de ansamblu, o autoritate reală și o recunoaștere a specialiștilor de către colegii lor din centre internaționale de prestigiu. Acolo unde acestea totuși există, sunt excepții de la regulă.

Excepții de la regulă

Și excepții există, chiar dacă mai mult pentru a confirma „regula”. În cazul lui Dragoș Vinereanu (foto), profesor de cardiologie la Spitalul Universitar de Urgență București, cercetarea clinică este o vocație, dar și o cale de a avea venituri decente într-o țară în care medicii sunt remunerați prost și împinși să accepte plăți informale de la pacienți. Pentru un profesor încă tânăr după toate standardele academice (va împlini 50 de ani în iulie), Vinereanu a participat deja la 57 de studii clinice multicentrice internaționale de fază II sau III și registre internaționale, la 35 din acestea ca investigator principal.

În plus, a fost membru al comitetului de conducere internațional (steering committee) în 27 de studii internaționale și deja a reușit să treacă la „nivelul următor”: în decembrie 2015, a publicat în European Heart Journal (revista principală a Societății Europene de Cardiologie, cu factor de impact de peste 15), ca prim autor și autor corespondent, o analiză a unor date obținute într-un mare studiu clinic internațional, ARISTOTLE (care a vizat un anticoagulant din noua generație).

E neobișnuit să vedem un medic român conducând astfel de cercetări nu pentru că nu am avea specialiști capabili, ci pentru că sunt preferați medicii „cu nume”, din centrele internaționale importante. Ceea ce e parțial valabil și pentru Dragoș Vinereanu, chiar dacă centrul important, în cazul lui, nu a fost Bucureștiul.

Un articol citat de 314 ori

Începuturile nu au fost deloc spectaculoase: o meta-analiză acceptată pentru congresul Societății Europene de Cardiologie și apoi o lucrare despre fibrilația atrială, prezentată la câteva congrese europene au fost, pentru preparatorul universitar de la începutul anilor ʼ90, pașii care au precedat obținerea unei burse de formare europeană în cardiologie intervențională.

Așa a ajuns Dragoș Vinereanu în 1995 la Cardiff, în Țara Galilor, în clinica profesorului Alan Fraser, unul dintre specialiștii europeni în ecocardiografie. După un an în care a învățat cardiologie intervențională și în care s-a implicat și în proiectele de cercetare pe care le desfășurau britanicii, a reușit să obțină o bursă de patru luni, pentru a continua cercetările deja începute.

La Cardiff avea să revină aproape în fiecare an – șase luni în 1998, cu o bursă a Ministerului Educației, trei săptămâni în 1999, șase în 2000, alte trei luni în 2002. Acolo a dezvoltat o serie de protocoale de investigație în ecocardiografie, în special pe partea subclinică, adică înainte de apariția manifestărilor de boală, dar când deja există mici alterări ale funcției și structurii cardiace.

A început să publice împreună cu grupul britanic încă din 1998 studii care peste ani și-au dovedit valabilitatea și au suscitat interesul altor specialiști. Studiul său din 1999, despre reproductibilitatea ecocardiografiei Doppler tisular pulsatil, a adunat 143 de citări până în prezent, iar cel despre evaluarea contracției în axul lung al ventriculului stâng pentru detecția disfuncției miocardice la pacienții asimptomatici cu regurgitație aortică severă, din 2001, a fost deja citat de 121 de ori.

Fraser_VinereanuVinereanu avea însă să dea „lovitura” cu o cercetare clinică despre evaluarea hipertrofiei ventriculului stâng prin Doppler tisular la pacienții cu cardiomiopatie hipertrofică sau hipertensiune sistemică și la sportivi, un studiu citat deja de 314 alte articole. De fapt, colaborarea cu grupul lui Alan Fraser avea să meargă atât de bine pentru Dragoș Vinereanu că, până în 2008, reușise deja să publice 15 cercetări originale, ca prim autor, în reviste internaționale importante.

În 2014, Alan Fraser – care a fost în repetate rânduri în România, invitat să conferențieze la cursuri și la congrese – a revenit la București, unde a primit titlul de doctor honoris causa al UMF „Carol Davila” (foto).

Carieră universitară din carieră în cercetare

În România, succesul din cercetare avea să se reflecte și în cariera universitară, unde a avut o ascensiune rapidă: șef de lucrări în 2002, conferențiar în 2003 și apoi profesor din 2006. Este unul dintre cei foarte puțini care au reușit să obțină titlul de profesor în medicină înainte de vârsta de 40 de ani, iar reușita o datorează, fără discuție, rezultatelor deosebite în cercetare și colaborării cu Universitatea din Cardiff.

Activitatea sa nu s-a limitat la cercetare, fiind totodată și un valoros clinician, reușind să dezvolte un departament de cardiologie intervențională în cadrul Spitalului Universitar de Urgență București, fără să renunțe însă la ecocardiografie, metoda care a stat la baza celor mai multe cercetări originale ale lui Vinereanu.

În prezent conduce clinica de cardiologie de la SUUB, a fost ales viitor președinte al Societății Române de Cardiologie (funcție pe care o va prelua din 2017, pentru trei ani) și este membru al Academiei de Științe Medicale. În perioada 2012–2016, a fost prorector pentru cercetare în echipa lui Ioanel Sinescu, la conducerea Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București. După cele mai recente clasamente, universitatea se situează între primele 500 din Europa (locul 451), după ce nu era în primele 1.000 acum cinci ani. Este cel mai bine cotată între universitățile de medicină în țară și a cincea între toate universitățile din România.

Un alt fel de victorii

Printre succesele cu care se poate lăuda Dragoș Vinereanu este și programul național de tratament intervențional în infarctul miocardic acut cu supradenivelare ST (STEMI), introdus în 2009. În cinci ani de program, s-a ajuns ca peste 60% din pacienții cu STEMI să fie tratați prin angioplastie primară, față de sub 10% înainte de 2009.

Chiar dacă este unul dintre foarte puținii români care au publicat în cele mai importante reviste de medicină (New England Journal of Medicine, Lancet, Circulation, European Heart Journal), chiar dacă a coordonat deja 15 granturi naționale și 16 naționale, chiar dacă are deja 92 de articole în reviste cu factor de impact și un indice h de 27, cu peste patru mii de citări, și chiar dacă anul acesta este primul pe lista finaliștilor pentru bursele Fullbright, nu toate încercările lui Dragoș Vinereanu au fost încununate de succes:
În 2011, când a fost unul dintre candidații la funcția de secretar general al Academiei de Științe Medicale, a obținut doar opt voturi, față de cele 66 ale câștigătorului, mult mai în vârstă, fost deputat PRM în perioada 2000–2008 și PNL în ultima lună a celui de-al doilea mandat, reales în funcție cu o și mai largă majoritate în 2015.

Publicat la data de 28.1.2016 .

Lasa un comentariu


”Techplomație” – Danemarca trimite ambasador în Sillicon Valley, Estonia deschide ambasadă digitală în Luxemburg

Informatizarea și tehnologiile nu schimbă doar vieți în bine, ci aduc noi provocări. Două exemple semnificative în cele ce urmează. Danemarca – outside the...Citeste mai departe »

Consorțiul Siveco Romania – Infeurope Luxembourg oferă suportul tehnic pentru elaborarea Bugetului UE

Comisia Europeană a selectat recent consorțiul care va oferi suport tehnic pentru sistemul critic de business folosit în construirea bugetului Uniunii Europene. SIVECO România...Citeste mai departe »

Unde, cât și cine mai inovează în România

România se află de mai mulți ani pe un trend de depreciere a performanțelor din inovare și riscă să ocupe pe termen lung ultimul loc în...Citeste mai departe »

RIS 2017: România riscă să devină cea mai necompetitivă țară din UE – Bucureștiul, inovator modest. Praga și Bratislava, centre de excelență

România se află de mai mulți ani pe un trend de depreciere a performanțelor din inovare și riscă să ocupe pe termen lung ultimul...Citeste mai departe »

România robotizată: Când vom ajunge din urmă Slovenia, Cehia și Ungaria?

În România, Revoluția 4.0 se amână pe termen deocamdată nedeterminat. Cu o densitate de doar 11 roboți la 10.000 de angajați din industria prelucrătoare,...Citeste mai departe »

Top 100 cele mai inovative universități din Europa. Din Rusia și din statele UE din fostul bloc comunist – nicio instituție. Exemplul Irlandei

KU Leuven, dn Belgia, este cea mai inovative universitate din Europa, potrivit celei de-a doua ediții a clasamentului realizat de Reuters, top ce cuprinde...Citeste mai departe »

Cele mai mari cinci universități ale României îl acuză pe ministrul Cercetării că subminează instituțiile românești din domeniu

Universităţile „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca, Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Vest din Timișoara şi Academia de Studii Economice, reunite...Citeste mai departe »

RESAVER, fondul paneuropean de pensii suplimentare pentru cercetători

Primul fond de pensii pentru cercetătorii europeni, RESAVER, este operațional începând cu luna martie.  Este un produs de economisire pentru pensie modern, care le...Citeste mai departe »

Costurile brevetării invențiilor, de peste 2 ori mai mari în România decât în Germania. Procedurile, de 2 ori mai lungi decât în Coreea de Sud

Taxele pe care le percepe Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) pentru brevetare sunt mai mari decât cele din Slovacia, Cehia, Serbia...Citeste mai departe »

Studiu / Cum percep europenii protejarea proprietății intelectuale și care sunt efectele comportamentale

Proprietatea Intelectuală (PI) este în continuare un concept foarte abstract pentru cetățenii europeni și există o tendință constantă de a asocia protejarea PI cu...Citeste mai departe »

Cercetătorii în forța de muncă românească – problema cea mare. Îi formăm, dar nu știm să-i păstrăm. Ce fac vecinii

Numărul de cercetători din Uniunea Europeană a crescut considerabil în perioada 2005 – 2015, de la 1,38 milioane până la 1,82 milioane ( +32,2%)....Citeste mai departe »

O echipă de liceeni timișoreni a câștigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA și MIT

O echipă de cinci elevi ai unui liceu din Timișoara a câştigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA şi universitatea americană...Citeste mai departe »

Siveco România vrea să ”reseteze”: Raportul său de sustenabilitate – în finala Deloitte Green Frog Award

Ultimul raport de Sustenabilitate al Siveco a câștigat etapa națională a competiției Deloitte Green Frog Award, fiind înscris în etapa superioară, cea care va...Citeste mai departe »

Macheta primei mașini electrice low-cost create în România – prezentată la Cluj

Macheta ”Go4two”, prima mașină electrică low-cost concepută și produsă în România a fost prezentată joi seara, la Cluj-Napoca. Autovehicului va costa, cu tot cu...Citeste mai departe »

Cercetarea a contractat deja 62% din totalul alocat prin Axa 1 a Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020

Valoarea totală a fondurilor europene contractate anul acesta pe Programul Operațional Competitivitate 2014 – 2020 este de 604 milioane de euro (2,718miliarde de lei), potrivit...Citeste mai departe »

Cum se calculează scutirea impozitului pe veniturile obținute din Cercetare – Dezvoltare

Criteriile, condiţiile, procedura de calcul a scutirii şi documentele justificative necesare la încadrarea persoanelor scutite de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi...Citeste mai departe »

Începe instalarea celui mai puternic laser din lume – Primele componente au ajuns la Măgurele

Primele componente ale celui mai puternic laser din lume au ajuns la Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), din cadrul Institutului de Fizică de la...Citeste mai departe »

Ponderea întreprinderilor inovatoare a scăzut cu 7,9% între 2012 și 2014, față de 2010 – 2012. Cele mai puține IMM-uri inovatoare, în Regiunea de Vest

În perioada 2012 – 2014, a scăzut cu 7,9 puncte procentuale ponderea întreprinderilor inovatoare, iar procentul salariaților din aceste firme s-a diminuat cu 12,3%,...Citeste mai departe »

Tabloul de bord european privind inovarea 2016: România, ultima din clasament și se îndepărtează de media performanței europene

Performanța inovării s-a îmbunătățit per ansamblu în Uniunea Europeană, în ultimii opt ani. În 21 de state s-au înregistrat creșteri de diferită anvergură, cele...Citeste mai departe »

Facilitățile acordate Cercetării – publicate în Monitorul Oficial. Beneficiari, deduceri și proceduri

Ordinul cuprinde regulile de calcul al rezultatului fiscal pentru activităţile de cercetare sau dezvoltare tehnologică în cazul cărora se acordă deducerea suplimentară, de 50%,...Citeste mai departe »

Inspiring Science Education – proiect de promovare al proiectelor științifice ale profesorilor și elevilor români

În perioada 29 iunie – 1 iulie 2016, se desfășoară la Sinaia Conferința Națională Inspiring Science Education, proiect în care SIVECO România este partener...Citeste mai departe »

Cercetarea din UK sub efectele Brexit – se anunță probleme în mobilitatea cercetătorilor și la finanțare

Brexitul a fost rezultatul pe care cei mai mulți dintre cercetători nu l-au dorit, scrie Nature. Pentru oamenii de știință britanici urmează o perioadă...Citeste mai departe »

Jumătate din cercetătorii angajați la proiectul ELI de la Măgurele sunt români stabiliți în străinătate sau expați

Cercetarea este unul dintre domeniile cu cea mai mare mobilitate a personalului. Fenomenul este stimulat, pe de o parte, de dorința acestor specialiști de...Citeste mai departe »

Proiect: Facilitățile fiscale pentru cercetare se extind și la firmele care nu au acest obiect de activitate

Discuțiile pentru noi facilităţi fiscale acordate cercetării-dezvoltării şi inovării (CDI) și pentru operaționalizare celor deja existente au fost demarate de Ministerul Educației. Săptămâna trecută...Citeste mai departe »

O invenție care ar putea revoluționa ambalarea alimentelor: Folia antimicrobiană biodegradabilă va primi anul acesta brevetul. Inventatorul ei încearcă să aplice brevetul printr-un proiect european

Folia antimicrobiană biodegradabilă, care va permite o expunere mai lungă a produselor alimentare în magazin fără a fi folosiți aditivi, va fi brevetată anul...Citeste mai departe »

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – partener în două proiecte de cercetare privind vehiculele autonome

România nu excelează per ansamblu în domeniul cercetării, dar are câteva echipe ce reușesc să facă performanță la nivel european. Departamentul de calculatoare al...Citeste mai departe »

Cum se plimbă brevetele de invenții prin economia României

În 2014, la Oficiul Român de Invenții și Mărci (OSIM) au fost înregistrate 1.036 de cereri de protejare a unor invenții sau inovații, și...Citeste mai departe »

Cea mai sustenabilă locuință din Europa se află în curtea unei universități din București: Casa care produce mai multă energie decât consumă

Cea mai sustenabilă casă din Europa, prima care ar putea fi certificată complet Living Building Challenge, se află în București și este prototipul unui...Citeste mai departe »

România inventatoare: Brevetele și aplicarea lor. Câte ajung să producă bani, cum se valorifică

Binecunoscuta veste rea: România este penultimul stat din UE la capitolul brevete de invenții, transfer tehnologic sau alți indicatori privind competitivitatea, cercetarea și inovarea....Citeste mai departe »

IT și comunicații – sectorul cel mai dinamic al economiei: Comparația cu țările UE

Sectorul de informații și comunicații (ICT) a crescut cu aproape 45% în ultimii cinci ani iar ponderea sa în formarea PIB s-a dublat în...Citeste mai departe »

Cercetarea aplicativă și drepturile intelectuale: concesiile făcute în România ”economiei reale”

Legislația privind drepturile de proprietate intelectuală a figurat mereu pe lista obstacolelor ce împiedică atragerea investițiilor străine, dar discuțiile s-au centrat mereu pe modificări...Citeste mai departe »

Cum poți face cercetare clinică în România

Pentru România, puține din etapele cercetării medicale sunt cu adevărat accesibile. Pentru cercetarea fundamentală ne lipsesc nu doar echipamentele, reactivii, culturile și, până la...Citeste mai departe »

Două brevete premiate la Salonul de la Bruxelles vor aduce bani Universității de Științe Agricole din Timișoara

Două brevete create de echipe de specialişti de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului au primit, în luna noiembrie, medalia...Citeste mai departe »

Cum se pierd fondurile: Cu competență și profesionalism, Institutul ”Grigore Antipa” din Constanța a comandat o navă militară în locul unei nave de cercetări științifice

Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanţa (INCDM) va pierde șansa de a achiziționa o navă nouă cu aproape opt milioane...Citeste mai departe »

Centrul de Medicina Genomului Timișoara – de la diagnosticarea bolilor genetice, la tratamentul personalizat

România este unul dintre statele membre care a accesat cei mai puțin bani pentru cercetarea în domeniul medical, potrivit oficialilor europeni. Însă, fără aceste...Citeste mai departe »

Excepțiile din cercetarea medicală: Când succesul merge împotriva sistemului

Cum poți reuși în cercetarea medicală din România? Care este secretul acelora puțini care se pot lăuda cu articole publicate în reviste internaționale bine...Citeste mai departe »

România – singura țară UE în care finanțarea cercetării scade an de an: am pierdut legătura chiar și cu plutonul codașilor. Doar 1,5% din banii alocați pe Cercetare vin din Universități

Datele oficiale pe anul 2014 arată că România nu reușește nici măcar să-și păstreze locul printre codașele Europei la alocări pentru Cercetare: alocările scad,...Citeste mai departe »

Raport: Cât și cum investesc corporațiile din România în cercetare-dezvoltare. Modelele altor state de susținere a R&D

Incertitudinea privind facilitățile fiscale și nedefinirea exactă a activităților eligibile pentru obținerea de fonduri sunt principalele impedimente care împiedică mediul privat să investească mai...Citeste mai departe »

Caricatura tristă a cercetării medicale: 6 universități, 6 instituții și 84 de unități subordonate produc un articol ISI la 4 ani pe cap de cercetător. Câteva comparații

Se vorbește adesea despre cât de bună este școala românească de medicină, iar dovada cea mai convingătoare este statistica: cât de mulți medici români...Citeste mai departe »

Ținta pentru investițiile în cercetare – misiune imposibilă: România alocă – stat + privat – pentru R&D cel mai mic procent din PIB

În cercetarea din România se investesc anul acesta 1,7 miliarde de lei (0,4% din PIB), o sumă mult prea îndepărtată de ținta fixată pentru...Citeste mai departe »

România în UE – Situația inovării în înalta tehnologie și consecința ei: scădere severă la productivitatea resurselor

România figurează în cele mai recente statistici europene cu doar 8 patente de înaltă tehnologie (high-tech) înregistrate la European Patent Office, adică 0,15% din...Citeste mai departe »

Analize cursdeguvernare

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial,...Citeste mai departe »

Pulverizarea clasei mijlocii: Inegalitatea socială exagerată scoate România din cifrele UE. Știați că?…

România a apărut din nou la coada UE din perspectiva ratei de risc la sărăcie şi excludere socială, cu 38,8% din populaţie ( aproape...Citeste mai departe »

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »