Cum pierd bugetele și pacienții 400 milioane de euro anual din ”politica de prețuri” a medicamentelor compensate

de Victor Bratu | 22.1.2015 .

medicamente plataPrețurile medicamentelor aflate pe lista compensatelor nu au mai fost actualizate din anul 2009, deși, legal, ar trebui actualizate anual. Situația generează pierderi bugetare de sute de milioane de euro anual.
cursdeguvernare.ro prezintă astăzi acest mecanism în care autoritățile nu par să aibă interesul să pună ordine.

Chestiunea a fost pe agenda discuțiilor legate de bugetul de stat purtate anul trecut de reprezentanții FMI-CE cu cei ai guvernului Ponta, oficialilor români cerându-li-se să pună capăt acestei situații, afirmă pentru cursdeguvernare.ro surse apropiate negocierilor.
O precizare: În cele ce urmează nu nominalizăm niciun producător de medicamente pentru că materialul de față nu își propune să creeze suspiciuni sau tensiuni în piață, ci să semnaleze o anomalia în sine, de care par să beneficieze toți cei implicați.

Cum au pus problema experții internaționali

La discuțiile tehnice legate de eventuala derogare de la ținta de deficit pentru 2015, discuții purtate în decembrie 2014 la București, experții CE au ridicat problema alocărilor suplimentare de la bugetul de stat de care beneficiază Ministerul Sănătății.

Oficialii români au demonstrat cu cifre că sistemul de Sănătate nu poate funcționa numai cu sumele colectate de sistemul asigurărilor de sănătate, deci ministerul este constrâns să ceară suplimente la rectificarea bugetului.
Sursele cursdeguvernare.ro afirmă că experții străini au demonstrat la rândul lor, tot cu cifre, că reactualizarea prețurilor medicamentelor compensate ar degreva Ministerul Sănătății, implicit bugetul de stat, de plăți nejustificate.

Mecanismul: Cum se stabilește prețul medicamentelor și cine ar trebui să ceară reactualizarea

Prețul de punere pe piață al medicamentelor inovative nou-autorizate se stabilește legal la un nivel minim prin comparație cu prețurile acestor medicamente înregistrate într-un număr de 12 state de referință din Uniunea Europeană.
Același lucru este valabil și în cazul medicamentelor generice, cu diferența că prețul propus nu poate depăși prețul de referință generic.

Prețurile de producător sunt avizate de Ministerul Sănătății și ar trebui actualizate anual (baza legală- Ordinul 75/2009 al MS) ținând cont de scăderile înregistrate la prețuri pe piețele din Cehia, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Slovacia, Austria, Belgia, Italia, Lituania, Spania, Grecia, Germania.

Potrivit aceluiași Ordin 75/2009, oricând în interiorul termenului pentru care prețul unui medicament este valabil, deținătorul autorizației de punere pe piață a medicamentului poate diminua prețul de producător avizat inițial. Cu alte cuvinte, actualizarea prețurilor cade în sarcina producătorului. Ordinul nu prevede sancțiuni pentru neactualizarea prețurilor.

Într-un raport dat publicității în 2014, Curtea de Conturi a analizat performanța programelor de sănătate derulate în perioada 2010-2012 și a constatat, printre altele, discrepanțe în ceea ce privește plățile efectuate de CNAS pentru medicamente.

(Descărcați AICI raportul Curții de Conturi)

Câștigătorii, păgubașii și dimensiunea pagubei

Evaluările industriei farma arată că piața medicamentelor din România se situează în 2014 la circa 11,7 miliarde de lei (circa 2,6 miliarde de euro).

Cum medicamentele se vând fie la liber, fie sunt compensate (între 50 și 100%, în funcție de tipul listei de decontare pe care se găsesc) rezultă că cele 11,7 miliarde de lei au fost plătiți de bolnavi și de la bugete: CNAS sau, atunci când acolo se termină banii (și se termină repede) prin subvenție de la bugetul de stat.

În cele ce urmează, câteva exemple de prețuri ale medicamentelor care se vând în piață la prețuri mai mari decât s-ar cuveni. (O nouă mențiune – dintr-un Top 10 al celor mai vândute medicamente în 2014 sunt alese medicamente ale unor producători diferiți, nu cele mai vândute ca valoare pentru a nu nominaliza produse ale unui singur producător.)

Potrivit datelor Cagedim Româniacompanie care are printre specializări furnizarea datelor de piață, pe lista celor mai vândute medicamente (ca valoare) se regăsesc:

  • Pegasys- preț maximal producător: 819,9 lei cutia. Cel mai mic preț se găsește pe piața din Bulgaria: 634,33 lei. Diferență preț- aprox. 24%
  • Humira- preț maximal producător: 4.241 lei cutia. Cel mai mic preț se găsește pe piața din Ungaria: 3.475 lei. Diferență preț- aprox. 19%
  • Enbrel- preț maximal producător: 4.075 lei cutia. Cel mai mic preț se găsește pe piața din Ungaria: 3.475 lei. Diferență preț- aprox. 14%
    Velcade- preț maximal producător: 4.503 lei cutia. Cel mai mic preț se găsește pe piața din Ungaria: 3862 lei. Diferență preț- aprox. 13 %

În esență, diferențele de preț cumulate ale celor mai vândute 14 medicamente din România în 2014 (diferență preț înmulțit cu volumul vânzărilor) se cifrează la aproximativ 243 milioane lei (aproape 50 de milioane de euro).

Prețurile de vânzare din România sunt publice și pot fi verificate AICI-LINK, la Direcția politica medicamentului. Tot publice sunt și prețurile de vânzare de pe cele 12 piețe de referință din UE, fiecare stat avânt un portal dedicat unde pot fi verificate aceste prețuri.

Prețurile medicamentelor de pe piețele de referință au fost transformate în lei, la cursul precizat de Ministerul Sănătății pe pagina Direcției Buget și Contabilitate, valabil în relația cu producătorii.

Potrivit estimărilor oficialilor europeni, revizuirea prețurilor la cele aproximativ 6.000 de medicamente comercializate în România ar putea conduce la o scădere a plăților bugetare de aproximativ 1,8 miliarde lei (aproximativ 400 milioane euro) anual.
Sau la eliberarea resurselor financiare necesare introducerii de noi medicamente pe lista medicamentelor compensate.

400 de milioane de euro anual, luați prin neaplicarea legii: aceasta este miza în jurul căreia se învârt 4 entități: Ministerul Sănătății, CNAS, Producătorii de medicamente și comisia de medici care actualizează (sau nu !) lista medicamentelor compensate.

Publicat la data de 22.1.2015 .

4 comentarii

  1. Intrebare
    23.1.2015, 7:21 pm

    Articolul pare scris de un consultant rau intentionat, calculele folosesc rata la euro de 4,2 RON.

  2. oaspetele
    24.1.2015, 6:06 am

    Dar pierderile depozitelor si farmaciilor cine le suporta?

  3. gica contra
    25.1.2015, 9:42 pm

    Poate sa precizeze cineva care este adaosul comercial la medicamente? Bănuiesc că sunt foarte profitabile din moment ce numărul farmaciilor s-a dublat în ultimii 10 ani.Așa că ,,Oaspetele” s-o lase mai moale.Eu cred că toată lumea din sistem ,,colaborează” pentru binele lor și nu al cetățeanului căci ,,ciolanul” de ros se ridică la 3,5-4 miliarde de euro pe an.În acest context suma de 400 milioane euro,vehiculată în articol, ar reprezenta cam 10% din cifra de afaceri ceea ce nu este de neglijat.Sper ca în ecuația producător-distribuitor-farmacii să intervină Consiliul Concurentei și eventual și alte organe pentru ca și în acest atât de reglementat să funcționeze legile economiei libere de piață.

  4. serpik
    5.2.2015, 12:28 am

    Mi s-ar parea normal ca acei medici din comisia pentru actualizarea pretului+responsabilii din Ministerul Sanatatii sa raspunda si sa plateasca cu puscaria si cu confiscarea averilor. faptul ca Romania e pagubita de min. 400 milioane de euro/an nu inseamna subminarea economiei sau jaf institutionalizat? Numiti-o cum vreti! Unde e SRI-ul in stfel de situatii? Sau se ocupa cancan-uri?

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Statistica neagră care impune stringența de la ANAF: Blocarea accesului companiilor controlate la contestații corecte

O statistică macabră, intrată în posesia cursdeguvernare.ro arată necesitatea ca ANAF să rezolve, în cadrul reorganizării și schimbării de filosofie față de mediul de...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Informatizarea Asigurărilor de Sănătate: Cine ar avea interesul ca sistemul cardului să funcționeze prost și de ce se evită tranșarea problemei

Societatea Națională de Medicina Familiei a transmis recent Avocatului Poporului un memoriu în care atrage atenția asupra disfuncționalităților identificate în funcționarea elementelor Platformei Informatice...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Datele noastre de sănătate: Cât de complete sunt datele accesabile cu cardul de asigurat

România a cheltuit aproximativ 180 de milioane de euro, fără TVA, pentru informatizarea sistemului de sănătate. După aproape 10 ani de la demararea proiectului...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Document – ANAF în real life / Caz școală pentru înregistrații la TVA: inspectorii cer planul de afaceri, pe lângă datele confidențiale ale asociaților/administratorilor, alături de date pe care Fiscul deja le are

Lista documentelor pe care o companie trebuie să le depună la ANAF pentru înregistrarea la TVA (sau păstrarea acestui statut) a depășit, deja, sfera...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Cardul de sănătate: de ce sistemul nu va funcționa niciodată bine

Medicii de familie și asigurații din întreaga țară nu au putut folosi marți dimineața cardul de sănătate din cauză că sistemul informatic al CNAS...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Problema momentului: cea mai bună situație macroeconomică, la cele mai mari riscuri de instabilitate

Valentin Lazea

O recentă declaraţie a guvernatorului BNR a iscat discuţii aprinse în societate. Domnul Mugur Isărescu afirma că niciodată în ultimii 26 de ani situația...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română