Cum pierd bugetele și pacienții 400 milioane de euro anual din ”politica de prețuri” a medicamentelor compensate

de Victor Bratu | 22.1.2015 .

medicamente plataPrețurile medicamentelor aflate pe lista compensatelor nu au mai fost actualizate din anul 2009, deși, legal, ar trebui actualizate anual. Situația generează pierderi bugetare de sute de milioane de euro anual.
cursdeguvernare.ro prezintă astăzi acest mecanism în care autoritățile nu par să aibă interesul să pună ordine.

Chestiunea a fost pe agenda discuțiilor legate de bugetul de stat purtate anul trecut de reprezentanții FMI-CE cu cei ai guvernului Ponta, oficialilor români cerându-li-se să pună capăt acestei situații, afirmă pentru cursdeguvernare.ro surse apropiate negocierilor.
O precizare: În cele ce urmează nu nominalizăm niciun producător de medicamente pentru că materialul de față nu își propune să creeze suspiciuni sau tensiuni în piață, ci să semnaleze o anomalia în sine, de care par să beneficieze toți cei implicați.

Cum au pus problema experții internaționali

La discuțiile tehnice legate de eventuala derogare de la ținta de deficit pentru 2015, discuții purtate în decembrie 2014 la București, experții CE au ridicat problema alocărilor suplimentare de la bugetul de stat de care beneficiază Ministerul Sănătății.

Oficialii români au demonstrat cu cifre că sistemul de Sănătate nu poate funcționa numai cu sumele colectate de sistemul asigurărilor de sănătate, deci ministerul este constrâns să ceară suplimente la rectificarea bugetului.
Sursele cursdeguvernare.ro afirmă că experții străini au demonstrat la rândul lor, tot cu cifre, că reactualizarea prețurilor medicamentelor compensate ar degreva Ministerul Sănătății, implicit bugetul de stat, de plăți nejustificate.

Mecanismul: Cum se stabilește prețul medicamentelor și cine ar trebui să ceară reactualizarea

Prețul de punere pe piață al medicamentelor inovative nou-autorizate se stabilește legal la un nivel minim prin comparație cu prețurile acestor medicamente înregistrate într-un număr de 12 state de referință din Uniunea Europeană.
Același lucru este valabil și în cazul medicamentelor generice, cu diferența că prețul propus nu poate depăși prețul de referință generic.

Prețurile de producător sunt avizate de Ministerul Sănătății și ar trebui actualizate anual (baza legală- Ordinul 75/2009 al MS) ținând cont de scăderile înregistrate la prețuri pe piețele din Cehia, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Slovacia, Austria, Belgia, Italia, Lituania, Spania, Grecia, Germania.

Potrivit aceluiași Ordin 75/2009, oricând în interiorul termenului pentru care prețul unui medicament este valabil, deținătorul autorizației de punere pe piață a medicamentului poate diminua prețul de producător avizat inițial. Cu alte cuvinte, actualizarea prețurilor cade în sarcina producătorului. Ordinul nu prevede sancțiuni pentru neactualizarea prețurilor.

Într-un raport dat publicității în 2014, Curtea de Conturi a analizat performanța programelor de sănătate derulate în perioada 2010-2012 și a constatat, printre altele, discrepanțe în ceea ce privește plățile efectuate de CNAS pentru medicamente.

(Descărcați AICI raportul Curții de Conturi)

Câștigătorii, păgubașii și dimensiunea pagubei

Evaluările industriei farma arată că piața medicamentelor din România se situează în 2014 la circa 11,7 miliarde de lei (circa 2,6 miliarde de euro).

Cum medicamentele se vând fie la liber, fie sunt compensate (între 50 și 100%, în funcție de tipul listei de decontare pe care se găsesc) rezultă că cele 11,7 miliarde de lei au fost plătiți de bolnavi și de la bugete: CNAS sau, atunci când acolo se termină banii (și se termină repede) prin subvenție de la bugetul de stat.

În cele ce urmează, câteva exemple de prețuri ale medicamentelor care se vând în piață la prețuri mai mari decât s-ar cuveni. (O nouă mențiune – dintr-un Top 10 al celor mai vândute medicamente în 2014 sunt alese medicamente ale unor producători diferiți, nu cele mai vândute ca valoare pentru a nu nominaliza produse ale unui singur producător.)

Potrivit datelor Cagedim Româniacompanie care are printre specializări furnizarea datelor de piață, pe lista celor mai vândute medicamente (ca valoare) se regăsesc:

  • Pegasys- preț maximal producător: 819,9 lei cutia. Cel mai mic preț se găsește pe piața din Bulgaria: 634,33 lei. Diferență preț- aprox. 24%
  • Humira- preț maximal producător: 4.241 lei cutia. Cel mai mic preț se găsește pe piața din Ungaria: 3.475 lei. Diferență preț- aprox. 19%
  • Enbrel- preț maximal producător: 4.075 lei cutia. Cel mai mic preț se găsește pe piața din Ungaria: 3.475 lei. Diferență preț- aprox. 14%
    Velcade- preț maximal producător: 4.503 lei cutia. Cel mai mic preț se găsește pe piața din Ungaria: 3862 lei. Diferență preț- aprox. 13 %

În esență, diferențele de preț cumulate ale celor mai vândute 14 medicamente din România în 2014 (diferență preț înmulțit cu volumul vânzărilor) se cifrează la aproximativ 243 milioane lei (aproape 50 de milioane de euro).

Prețurile de vânzare din România sunt publice și pot fi verificate AICI-LINK, la Direcția politica medicamentului. Tot publice sunt și prețurile de vânzare de pe cele 12 piețe de referință din UE, fiecare stat avânt un portal dedicat unde pot fi verificate aceste prețuri.

Prețurile medicamentelor de pe piețele de referință au fost transformate în lei, la cursul precizat de Ministerul Sănătății pe pagina Direcției Buget și Contabilitate, valabil în relația cu producătorii.

Potrivit estimărilor oficialilor europeni, revizuirea prețurilor la cele aproximativ 6.000 de medicamente comercializate în România ar putea conduce la o scădere a plăților bugetare de aproximativ 1,8 miliarde lei (aproximativ 400 milioane euro) anual.
Sau la eliberarea resurselor financiare necesare introducerii de noi medicamente pe lista medicamentelor compensate.

400 de milioane de euro anual, luați prin neaplicarea legii: aceasta este miza în jurul căreia se învârt 4 entități: Ministerul Sănătății, CNAS, Producătorii de medicamente și comisia de medici care actualizează (sau nu !) lista medicamentelor compensate.

Publicat la data de 22.1.2015 .

4 comentarii

  1. Intrebare
    23.1.2015, 7:21 pm

    Articolul pare scris de un consultant rau intentionat, calculele folosesc rata la euro de 4,2 RON.

  2. oaspetele
    24.1.2015, 6:06 am

    Dar pierderile depozitelor si farmaciilor cine le suporta?

  3. gica contra
    25.1.2015, 9:42 pm

    Poate sa precizeze cineva care este adaosul comercial la medicamente? Bănuiesc că sunt foarte profitabile din moment ce numărul farmaciilor s-a dublat în ultimii 10 ani.Așa că ,,Oaspetele” s-o lase mai moale.Eu cred că toată lumea din sistem ,,colaborează” pentru binele lor și nu al cetățeanului căci ,,ciolanul” de ros se ridică la 3,5-4 miliarde de euro pe an.În acest context suma de 400 milioane euro,vehiculată în articol, ar reprezenta cam 10% din cifra de afaceri ceea ce nu este de neglijat.Sper ca în ecuația producător-distribuitor-farmacii să intervină Consiliul Concurentei și eventual și alte organe pentru ca și în acest atât de reglementat să funcționeze legile economiei libere de piață.

  4. serpik
    5.2.2015, 12:28 am

    Mi s-ar parea normal ca acei medici din comisia pentru actualizarea pretului+responsabilii din Ministerul Sanatatii sa raspunda si sa plateasca cu puscaria si cu confiscarea averilor. faptul ca Romania e pagubita de min. 400 milioane de euro/an nu inseamna subminarea economiei sau jaf institutionalizat? Numiti-o cum vreti! Unde e SRI-ul in stfel de situatii? Sau se ocupa cancan-uri?

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Partidul majorează, Universitățile finanțează. Majorarea salariilor profesorilor se va face fie prin tăieri de la Cercetare, fie prin creșterea taxelor studenților

Surpriză negatică pentru Universități, cărora li s-a promis creșterea salariilor cadrelor universitare: Guvernul Sorin Grindeanu a mărit salariile, începând de la 1 ianuarie 2017,...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Statistica neagră care impune stringența de la ANAF: Blocarea accesului companiilor controlate la contestații corecte

O statistică macabră, intrată în posesia cursdeguvernare.ro arată necesitatea ca ANAF să rezolve, în cadrul reorganizării și schimbării de filosofie față de mediul de...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Informatizarea Asigurărilor de Sănătate: Cine ar avea interesul ca sistemul cardului să funcționeze prost și de ce se evită tranșarea problemei

Societatea Națională de Medicina Familiei a transmis recent Avocatului Poporului un memoriu în care atrage atenția asupra disfuncționalităților identificate în funcționarea elementelor Platformei Informatice...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Datele noastre de sănătate: Cât de complete sunt datele accesabile cu cardul de asigurat

România a cheltuit aproximativ 180 de milioane de euro, fără TVA, pentru informatizarea sistemului de sănătate. După aproape 10 ani de la demararea proiectului...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Document – ANAF în real life / Caz școală pentru înregistrații la TVA: inspectorii cer planul de afaceri, pe lângă datele confidențiale ale asociaților/administratorilor, alături de date pe care Fiscul deja le are

Lista documentelor pe care o companie trebuie să le depună la ANAF pentru înregistrarea la TVA (sau păstrarea acestui statut) a depășit, deja, sfera...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5514 lei
4.1912 lei
5.2663 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Andreea Paul / România și talentele: cum le atrage, cum le păstrează

Andreea Paul

A apărut recent Raportul global al competitivităţii talentelor, unde România se află pe locul 55 în lume și pe locul 32 în Europa, din 118...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Cristian Grosu

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română