Cum ne cheltuim avantajele comparative: Prețul gazelor naturale în economie – ratarea unei oportunități și consecințele pentru România

de Marin Pana | 22.11.2016 .

gazeÎn contextul scăderii semnificative a prețurilor la resurse energetice, factorii noștri de decizie au ezitat să acționeze și, de unde aveam, de departe, cel mai mic preț la gaze naturale pentru industrie dintre toate țările UE la mijlocul lui 2014, am ajuns tocmai pe locul 7, cu alte șase state aflate la o distanță foarte mică față de noi.

Prețul mediu al gazelor naturale utilizate de industria românească a scăzut în ultimii doi ani cu doar 7%, ceea ce a făcut această resursă să ajungă la un preț comparabil pentru alte 13 state de la mijlocul lui 2014 și până acum. Totodată, am ratat momentul în a ne apropia decisiv de practica europeană, prin care populația plătește prețuri mult mai mari decât industria pentru a beneficia de competitivitate sporită și locuri de muncă.

Cu un raport între prețul mediu practicat pentru industrie și cel utilizat în gospodării de 85% la mijlocul lui 2016( îmbunătățit de la 94% la mijlocul lui 2014, potrivit datelor centralizate și certificate de Eurostat), am rămas pe penultimul loc în UE la acest indicator și la mare distanță de media Uniunii, situată la 52% (vezi tabelul).

tabel1

Suntem singurii în afară de cehi care s-au încumetat să mărească puțin prețul la populație, dar datele comparative arată că alții au profitat de timiditatea noastră și s-au poziționat mai bine în termeni de costuri de producție pe sursele de energie. Așa încât ne-am trezit cu prețuri de profil sub cele din România în state precum Belgia (?!) sau Polonia și Cehia (care ne vând produse chimice la greu).

Nici Ungaria, principalul partener comercial care ne produce deficit, nu a scăpat ocazia de a ieftini cu 20% gazele pentru industrie. După care mai rămâne să ne mirăm de ce nu putem să corectăm situația principalului sector productiv care ne aduce în poziția de deficit cronic an de an, care presează sistematic pe soldul contului curent și pe cursul de schimb.

Prețurile gazelor pentru industrie – la fel ca în țările fără resurse

În context, e greu de înțeles cum am reușit să practicăm la industrie prețuri egale cu cele din Spania (!), țară care nu are nici rezerve de gaze și se găsește tocmai în partea opusă a continentului față de Rusia. Este și motivul pentru care ea și colega de peninsulă iberică, Portugalia, au valori ”suedeze” la raportul de preț între industrie și populație.

Pentru că, indiferent de efortul făcut la plata facturilor casnice, este mai important să păstrezi o producție cât mai competitivă, inclusiv cu resurse energetice relativ ieftine, fie ele și rezultate prin subvenționarea indirectă din partea populației. Lucru evident în cazul Germaniei, care a profitat de conjunctura creată pentru a a duce raportul de preț amintit mai sus la media europeană (atenție mare și la evoluția din Grecia, prespunând că Rusia nu a intervenit discret pentru a-și mări sfera de influență)

Mai grav, alte șase țări aflate departe de noi pe scara prețurilor, au venit în marja de plus 10% față de noi la prețul gazelor pentru industrie, ceea ce ne-a afectat suplimentar competitivitatea pe piața unică. Lista include Marea Britanie ( care deși are rezerve de gaze importante în Marea Nordului, merge pe principiul învățat pe vremuri, că ”gazele nu se ard, se chimizează”), Danemarca și, culmea, Italia.

Una peste alta, avantajul comparativ al rezervelor de gaze naturale trebuia folosit, cu precădere și hotărât, în industrie și nu la populație. Locurile de muncă, producția națională și eventualul excedent de cont curent produs prin exportul de produse realizate cu gaze ieftine fiind mai importante decât facturile reduse la consumurile casnice. Facturi care, oricât de mici, pot fi achitate doar dacă există locuri de muncă, producție națională și un curs de schimb avantajos.

Publicat la data de 22.11.2016 .

2 comentarii

  1. io dixit
    23.11.2016, 8:34 pm

    draga marian, ai avut tu impresia ca rusii care stapinesc metalurgia romaneasca (exceptind galatiul), dau vreun rahat pe angajatii romani? au inchis toata metalurgia mai mica si au tinut doar aluminiul. asa ca eu cred ca te strofloci cam tare (ai vreo senzatie ca rupem cu salariile in romania ca sa avem pret marit la gaze?), sau faci jocurile cuiva? in afara de galati si cele doua fabrici de aluminiu, care mai sint marii consumatori de gaze? chimia a murit ca asa a vrut niculae al tau in 2014. asa ca mai lasa-ne cu vrajelile.

  2. vasi
    29.11.2016, 9:04 am

    Hai sa ne lamurim un pic.. comparam diferenta de pret intre ce plateste populatia si ce plateste industria pentru gaze (in Romania e egalitate) dupa care ne plangem ca nu suntem competitivi atata timp cat nu plateste populatia dublu fata de insustrie. Pai hai sa vedem: in Germania industria plateste 0.034 fata de 0.028 la noi.. adica preturile noastre sunt clar “mai competitive”! Tineti neaparat sa ne comparam cu Germania la preturile platide de populatie? Nici o problema! hai sa avem si aceleasi salarii ca si in Germania! Sunt dispus sa platesc chiar si triplu dar sa am salar de neamt.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Gestiunea dezastruoasă a unei creșteri economice spectaculoase: în loc de consolidare, îndatorare

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primul semestru al acestui an un deficit de 2.745 milioane euro, cu 40% mai mare...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avans rapid al inflației – o alimentează prețurile administrate

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în iulie 2017 o creştere prețurilor faţă de luna precedentă de 0,32%, cea mai mare valoare...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Obsesia guvernului pentru Pilonul II de pensii: o comparație a comisioanelor de administrare

Acuzațiile ministrului de Finanțe Ionuț Mișa la adresa administratorilor Pilonului II de pensii, formulate la finele săptămânii trecute configurează ideea că guvernul începe să...Citeste mai departe »

Marin Pana

Reintroducerea supraaccizei la carburanţi: riscurile mari versus rezultatele bugetare incerte

La începutul anului în curs, a fost eliminate supraacciza de 7 eurocenţi pe litru inclusă în acciza totală. Simultan, nivelul TVA a scăzut cu...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cum s-au distribuit creșterile salariale în economia națională. Puterea de cumpărare – 1.017 euro pe lună

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna iunie 2017 a fost de 3.313 de lei cu 0,8% mai mic faţă de luna...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Momentul ”exploziei” din Asia se apropie: Este posibilă schimbarea regimului din Coreea de Nord?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Problema nord-coreeană nu este, desigur, nouă. Amenințarea confruntării militare în Peninsula Coreeană persistă, cu fluctuațiile cunoscute de la un deceniu la altul,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română