Cum ne cheltuim avantajele comparative: Prețul gazelor naturale în economie – ratarea unei oportunități și consecințele pentru România

de Marin Pana | 22.11.2016 .

gazeÎn contextul scăderii semnificative a prețurilor la resurse energetice, factorii noștri de decizie au ezitat să acționeze și, de unde aveam, de departe, cel mai mic preț la gaze naturale pentru industrie dintre toate țările UE la mijlocul lui 2014, am ajuns tocmai pe locul 7, cu alte șase state aflate la o distanță foarte mică față de noi.

Prețul mediu al gazelor naturale utilizate de industria românească a scăzut în ultimii doi ani cu doar 7%, ceea ce a făcut această resursă să ajungă la un preț comparabil pentru alte 13 state de la mijlocul lui 2014 și până acum. Totodată, am ratat momentul în a ne apropia decisiv de practica europeană, prin care populația plătește prețuri mult mai mari decât industria pentru a beneficia de competitivitate sporită și locuri de muncă.

Cu un raport între prețul mediu practicat pentru industrie și cel utilizat în gospodării de 85% la mijlocul lui 2016( îmbunătățit de la 94% la mijlocul lui 2014, potrivit datelor centralizate și certificate de Eurostat), am rămas pe penultimul loc în UE la acest indicator și la mare distanță de media Uniunii, situată la 52% (vezi tabelul).

tabel1

Suntem singurii în afară de cehi care s-au încumetat să mărească puțin prețul la populație, dar datele comparative arată că alții au profitat de timiditatea noastră și s-au poziționat mai bine în termeni de costuri de producție pe sursele de energie. Așa încât ne-am trezit cu prețuri de profil sub cele din România în state precum Belgia (?!) sau Polonia și Cehia (care ne vând produse chimice la greu).

Nici Ungaria, principalul partener comercial care ne produce deficit, nu a scăpat ocazia de a ieftini cu 20% gazele pentru industrie. După care mai rămâne să ne mirăm de ce nu putem să corectăm situația principalului sector productiv care ne aduce în poziția de deficit cronic an de an, care presează sistematic pe soldul contului curent și pe cursul de schimb.

Prețurile gazelor pentru industrie – la fel ca în țările fără resurse

În context, e greu de înțeles cum am reușit să practicăm la industrie prețuri egale cu cele din Spania (!), țară care nu are nici rezerve de gaze și se găsește tocmai în partea opusă a continentului față de Rusia. Este și motivul pentru care ea și colega de peninsulă iberică, Portugalia, au valori ”suedeze” la raportul de preț între industrie și populație.

Pentru că, indiferent de efortul făcut la plata facturilor casnice, este mai important să păstrezi o producție cât mai competitivă, inclusiv cu resurse energetice relativ ieftine, fie ele și rezultate prin subvenționarea indirectă din partea populației. Lucru evident în cazul Germaniei, care a profitat de conjunctura creată pentru a a duce raportul de preț amintit mai sus la media europeană (atenție mare și la evoluția din Grecia, prespunând că Rusia nu a intervenit discret pentru a-și mări sfera de influență)

Mai grav, alte șase țări aflate departe de noi pe scara prețurilor, au venit în marja de plus 10% față de noi la prețul gazelor pentru industrie, ceea ce ne-a afectat suplimentar competitivitatea pe piața unică. Lista include Marea Britanie ( care deși are rezerve de gaze importante în Marea Nordului, merge pe principiul învățat pe vremuri, că ”gazele nu se ard, se chimizează”), Danemarca și, culmea, Italia.

Una peste alta, avantajul comparativ al rezervelor de gaze naturale trebuia folosit, cu precădere și hotărât, în industrie și nu la populație. Locurile de muncă, producția națională și eventualul excedent de cont curent produs prin exportul de produse realizate cu gaze ieftine fiind mai importante decât facturile reduse la consumurile casnice. Facturi care, oricât de mici, pot fi achitate doar dacă există locuri de muncă, producție națională și un curs de schimb avantajos.

Publicat la data de 22.11.2016 .

2 comentarii

  1. io dixit
    23.11.2016, 8:34 pm

    draga marian, ai avut tu impresia ca rusii care stapinesc metalurgia romaneasca (exceptind galatiul), dau vreun rahat pe angajatii romani? au inchis toata metalurgia mai mica si au tinut doar aluminiul. asa ca eu cred ca te strofloci cam tare (ai vreo senzatie ca rupem cu salariile in romania ca sa avem pret marit la gaze?), sau faci jocurile cuiva? in afara de galati si cele doua fabrici de aluminiu, care mai sint marii consumatori de gaze? chimia a murit ca asa a vrut niculae al tau in 2014. asa ca mai lasa-ne cu vrajelile.

  2. vasi
    29.11.2016, 9:04 am

    Hai sa ne lamurim un pic.. comparam diferenta de pret intre ce plateste populatia si ce plateste industria pentru gaze (in Romania e egalitate) dupa care ne plangem ca nu suntem competitivi atata timp cat nu plateste populatia dublu fata de insustrie. Pai hai sa vedem: in Germania industria plateste 0.034 fata de 0.028 la noi.. adica preturile noastre sunt clar “mai competitive”! Tineti neaparat sa ne comparam cu Germania la preturile platide de populatie? Nici o problema! hai sa avem si aceleasi salarii ca si in Germania! Sunt dispus sa platesc chiar si triplu dar sa am salar de neamt.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Pulverizarea clasei mijlocii: Inegalitatea socială exagerată scoate România din cifrele UE. Știați că?…

România a apărut din nou la coada UE din perspectiva ratei de risc la sărăcie şi excludere socială, cu 38,8% din populaţie ( aproape...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română