Cum ne cheltuim avantajele comparative: Prețul gazelor naturale în economie – ratarea unei oportunități și consecințele pentru România

de Marin Pana | 22.11.2016 .

gazeÎn contextul scăderii semnificative a prețurilor la resurse energetice, factorii noștri de decizie au ezitat să acționeze și, de unde aveam, de departe, cel mai mic preț la gaze naturale pentru industrie dintre toate țările UE la mijlocul lui 2014, am ajuns tocmai pe locul 7, cu alte șase state aflate la o distanță foarte mică față de noi.

Prețul mediu al gazelor naturale utilizate de industria românească a scăzut în ultimii doi ani cu doar 7%, ceea ce a făcut această resursă să ajungă la un preț comparabil pentru alte 13 state de la mijlocul lui 2014 și până acum. Totodată, am ratat momentul în a ne apropia decisiv de practica europeană, prin care populația plătește prețuri mult mai mari decât industria pentru a beneficia de competitivitate sporită și locuri de muncă.

Cu un raport între prețul mediu practicat pentru industrie și cel utilizat în gospodării de 85% la mijlocul lui 2016( îmbunătățit de la 94% la mijlocul lui 2014, potrivit datelor centralizate și certificate de Eurostat), am rămas pe penultimul loc în UE la acest indicator și la mare distanță de media Uniunii, situată la 52% (vezi tabelul).

tabel1

Suntem singurii în afară de cehi care s-au încumetat să mărească puțin prețul la populație, dar datele comparative arată că alții au profitat de timiditatea noastră și s-au poziționat mai bine în termeni de costuri de producție pe sursele de energie. Așa încât ne-am trezit cu prețuri de profil sub cele din România în state precum Belgia (?!) sau Polonia și Cehia (care ne vând produse chimice la greu).

Nici Ungaria, principalul partener comercial care ne produce deficit, nu a scăpat ocazia de a ieftini cu 20% gazele pentru industrie. După care mai rămâne să ne mirăm de ce nu putem să corectăm situația principalului sector productiv care ne aduce în poziția de deficit cronic an de an, care presează sistematic pe soldul contului curent și pe cursul de schimb.

Prețurile gazelor pentru industrie – la fel ca în țările fără resurse

În context, e greu de înțeles cum am reușit să practicăm la industrie prețuri egale cu cele din Spania (!), țară care nu are nici rezerve de gaze și se găsește tocmai în partea opusă a continentului față de Rusia. Este și motivul pentru care ea și colega de peninsulă iberică, Portugalia, au valori ”suedeze” la raportul de preț între industrie și populație.

Pentru că, indiferent de efortul făcut la plata facturilor casnice, este mai important să păstrezi o producție cât mai competitivă, inclusiv cu resurse energetice relativ ieftine, fie ele și rezultate prin subvenționarea indirectă din partea populației. Lucru evident în cazul Germaniei, care a profitat de conjunctura creată pentru a a duce raportul de preț amintit mai sus la media europeană (atenție mare și la evoluția din Grecia, prespunând că Rusia nu a intervenit discret pentru a-și mări sfera de influență)

Mai grav, alte șase țări aflate departe de noi pe scara prețurilor, au venit în marja de plus 10% față de noi la prețul gazelor pentru industrie, ceea ce ne-a afectat suplimentar competitivitatea pe piața unică. Lista include Marea Britanie ( care deși are rezerve de gaze importante în Marea Nordului, merge pe principiul învățat pe vremuri, că ”gazele nu se ard, se chimizează”), Danemarca și, culmea, Italia.

Una peste alta, avantajul comparativ al rezervelor de gaze naturale trebuia folosit, cu precădere și hotărât, în industrie și nu la populație. Locurile de muncă, producția națională și eventualul excedent de cont curent produs prin exportul de produse realizate cu gaze ieftine fiind mai importante decât facturile reduse la consumurile casnice. Facturi care, oricât de mici, pot fi achitate doar dacă există locuri de muncă, producție națională și un curs de schimb avantajos.

Publicat la data de 22.11.2016 .

2 comentarii

  1. io dixit
    23.11.2016, 8:34 pm

    draga marian, ai avut tu impresia ca rusii care stapinesc metalurgia romaneasca (exceptind galatiul), dau vreun rahat pe angajatii romani? au inchis toata metalurgia mai mica si au tinut doar aluminiul. asa ca eu cred ca te strofloci cam tare (ai vreo senzatie ca rupem cu salariile in romania ca sa avem pret marit la gaze?), sau faci jocurile cuiva? in afara de galati si cele doua fabrici de aluminiu, care mai sint marii consumatori de gaze? chimia a murit ca asa a vrut niculae al tau in 2014. asa ca mai lasa-ne cu vrajelile.

  2. vasi
    29.11.2016, 9:04 am

    Hai sa ne lamurim un pic.. comparam diferenta de pret intre ce plateste populatia si ce plateste industria pentru gaze (in Romania e egalitate) dupa care ne plangem ca nu suntem competitivi atata timp cat nu plateste populatia dublu fata de insustrie. Pai hai sa vedem: in Germania industria plateste 0.034 fata de 0.028 la noi.. adica preturile noastre sunt clar “mai competitive”! Tineti neaparat sa ne comparam cu Germania la preturile platide de populatie? Nici o problema! hai sa avem si aceleasi salarii ca si in Germania! Sunt dispus sa platesc chiar si triplu dar sa am salar de neamt.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Tomografia sistemului de Sănătate: Aparatura medicală în România – ”decât mult și fără rost, mai bine puțin și prost”

România este statul membru UE în care se regăsesc cele mai puține și cel mai prost utilizate aparate de imagistică medicală, potrivit datelor publicate...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză: Ce înseamnă, de fapt, Brexitul. Atât pentru economia UE cât și pentru britanici

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prescurtat Brexit, va duce la scăderea PIB-ului UE cu circa o șesime dar va mări semnificativ excedentul balanței...Citeste mai departe »

Marin Pana

Salariul mediu brut a trecut de 3000 de lei: dispunerea câștigurilor pe domenii de activitate

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna noiembrie 2016 a depășit pragul psihologic de 3.000 de lei cu cinci lei, după ce...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la industrie! Și mai ușor cu redistribuirea unei creșteri prezumate – să ne uităm la Germania

Într-o perioadă în care toată atenția s-a concentrat publică s-a canalizat asupra redistribuirii beneficiilor unei creșteri economice robuste, prezumate a veni de la sine,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Premieră istorică: ponderea salariului a depășit 60% din venituri. Unde s-au dus banii economisiți la alimente

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2016 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 1.125 lei lunar pe persoană și 2.927...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română