Cum își cheltuiește România bugetul: o comparație cu practica europeană

de Marin Pana | 23.3.2016 .

structura-cheltuieliRomânia se situează pe penultimul loc între statele membre UE în ceea ce privește cheltuielile bugetare raportate la PIB și pe ultima poziție la ponderea cheltuielilor cu educația și cu protecția socială.

Paradoxal, însă, datele prelucrate și furnizate la începutul acestei săptămâni de Eurostat ne plasează pe locul 12 la sumele alocate pentru pensii raportate la PIB și pe locul 3 dacă le luăm ca procentaj stabilit în cheltuielile publice.

Din cifrele prezentate de organismul statistic al UE, rezultă o serie de concluzii în privința modului în care se stabilesc prioritățile în România și sugerează măsurile care ar putea fi luate pentru a ne apropia de o structură europeană a modului în care se utilizează banii statului. Precizăm că datele sunt valabile pentru anul 2014, pentru care au fost finalizate calculele pe domenii de cheltuieli publice.

Deoarece taxele colectate efectiv ( atenție, nu nivelul stabilit legal !) sunt printre cele mai mici din Europa, nici posibilitățile de cheltuieli nu pot fi mai mari. Practic, dacă ar fi să se meargă pe media Uniunii, tot ce este peste cele 72 de procente raport între 34,9% din PIB cheltuieli la noi și 48,2% media europeană semnifică un interes sporit pentru acele domenii și invers.

Desigur, locul ocupat între statele membre, din perspectiva ponderii în PIB a unui anumit tip de cheltuieli, este semnificativ mai spre coada clasamentului chiar și acolo unde acest interes sporit se manifestă. Iar asta din simplul motiv că nivelul de plecare al cheltuielilor totale este unul foarte scăzut din perspectiva uzanțelor europene în materie.

Cert este că ne distingem net în cadrul statelor europene prin locul 28 din 28 posibil la educație, locul 27 la familie și copii și locul 25 la sănătate, deși suntem în top la ordine și siguranță publică (locul 3), cheltuieli edilitare (tot locul 3) și afaceri economice (locul 7).

Singurele domenii în care suntem undeva mai pe la mijlocul clasamentului sunt protecția mediului (locul 11), banii de pensii (locul 12) și cultura plus religia (locul 18).

tabel1Pe scurt, în afară de pensii, sectoarelor care ar trebui să constituie treaba principală și rațiunea de a fi a statului național, adică educația, sănătatea și ajutorarea famiiilor cu copii nu li se acordă nici pe departe atenția cuvenită. După care ne mirăm de rezultatele la învățătură, de starea sistemului sanitar și de ce nu fac românii copii.

Cum se distribuie banii și încotro îndreptăm România prin cheltuirea bugetului

Unii vor veni cu scuza că sunt taxe mai mici pentru a stimula dezvoltarea economiei și nu avem de unde să alocăm mai mulți bani iar dacă i-am strânge am frâna economia ( ceea ce, oricum, nu prea ”se pupă” cu prezența unor domenii bugetare prin topul european).

Să încercăm, însă, să vedem cum alocăm banii pe care îi avem nu în funcție de mărimea sumelor raportată la PIB ci ca repartiție a sumelor disponibile.

tabel2

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

După ajustarea cu nivelul posibilităților, părăsim ultimele locuri și mai avansăm puțin la protecție socială (locul 20 din 28), sănătate ( locul 22), familie și copii (locul 23) și, foarte puțin, în cazul educației (locul 27, i-am găsit pe verii italieni mai jos, ceea ce explică multe în plan socio-cultural).

Totodată, însă, spre potențiala uimire a unora, ne ducem pe primul loc la afaceri economice, pe locul doi la ordine și siguranță publică și pe locul trei la cheltuieli edilitare.

Cum s-ar spune, se acordă atenție mare acolo unde este un os de ros, în domeniile mai ”lucrative”, după care statul de drept vine să facă ordine ( selectivă ) în procedurile de cheltuire a banului public.

Cât despre apărare, se confirmă acum că este lăsată în plan secund, chiar și dacă se invocă scuza fondurilor mici strânse la bugetul general.

Dar marea surpriză a acestei așezări de priorități o constituie poziționarea pe locul trei a cheltuielilor cu pensiile, cu 20% peste uzanța europeană în materie de repartizare a banilor publici, așa cum sunt ele de mici și de neîndestulătoare. Ceea ce nu e puțin lucru dacă ne gândim că pensiile reprezintă, de departe și în mod firesc, cea mai importantă cheltuială a bugetului general consolidat.

/Soluții de echilibrare

Soluțiile de aducere a mărimii și structurii cheltuielilor statului la nivel european sunt simple dar se anunță a fi extrem de nepopulare.

Prima, majorarea semnificativă (cu cel puțin 20% – 25%, am avea nevoie de vreo 40% pentru a prinde media dar să nu exagerăm) a taxelor și impozitelor colectate, nu atât și neapărat prin majorarea cotelor legale cât, mai ales, prin extinderea bazei de impozitare și îngustarea accesului la servicii publice celor care nu contribuie.

A doua ar fi ajustarea proporțiilor de repartizare a banilor din suma colectată nu pe considerentele istorice ale rețelelelor de interese deja consolidate ci pe considerente europene de practică în materie. Ceea ce i-ar mai apropia de demnitate și civilizație pe medici sau învățători, eternii țapi ispășitori ai penuriei de bani publici, dar i-ar trimite în stradă sau pe coridoarele de manevră ale puterii pe adevărații beneficiari ai modului în care se alocă bugetul României.

Publicat la data de 23.3.2016 .

Un raspuns

  1. bogdan
    28.3.2016, 3:21 pm

    Nu exista o practica unitara in UE, ideea e inselatoare, comparatiile astea simpliste 1 la 1 nu zic nimic! Din doua motive : Romania e mult altfel are o strutua sociala diferita, are nevoi diferite, are probleme diferite. Sigur, s epot invata lucruri din comparatie. Se simte deja ca sanatatea si chiar educatia sunt subfinantate comparativ cu alte ramuri, fara comparatie. Cu toate astea, Romania nu are podurile, autostrazile, canalizarea etc pe care le au Franta, Belgia etc din anii 1960-1970 (cand apropo statul franceza colecta 30% din PIB, la fel ca cel Italian, suedez etc) deci e normal sa fie o proportie mai mare din buget data la infrastructura. Daca nu s-ar fura bani si s-ar face treaba buna (nu poduri catre nicaieri), cheltuielile astea publice pe infrastructura ar impusca doi iepuri deodata : ar oferi locuri de munca, reducand cheltuieli cu asistenta sociala, si ar creste si productivitatea. Asa trebuie judecate lucrurile, in functie de speicifcul tarii, pe date, nu pe comparatii. Nu poti compara bugetul unei tari cu o jumatate din forta de mucna activa emigrata *iar jumatate din cea ramasa muncitoare la stat) si cu o infrastructura sub ceea ce aveau tarile vestice in anii 1950, cu bugetul unei tari ca Franta sau Germania care atrag emigranti, au o infrastructura densa si alte prioritati!

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Tomografia sistemului de Sănătate: Aparatura medicală în România – ”decât mult și fără rost, mai bine puțin și prost”

România este statul membru UE în care se regăsesc cele mai puține și cel mai prost utilizate aparate de imagistică medicală, potrivit datelor publicate...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză: Ce înseamnă, de fapt, Brexitul. Atât pentru economia UE cât și pentru britanici

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prescurtat Brexit, va duce la scăderea PIB-ului UE cu circa o șesime dar va mări semnificativ excedentul balanței...Citeste mai departe »

Marin Pana

Salariul mediu brut a trecut de 3000 de lei: dispunerea câștigurilor pe domenii de activitate

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna noiembrie 2016 a depășit pragul psihologic de 3.000 de lei cu cinci lei, după ce...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la industrie! Și mai ușor cu redistribuirea unei creșteri prezumate – să ne uităm la Germania

Într-o perioadă în care toată atenția s-a concentrat publică s-a canalizat asupra redistribuirii beneficiilor unei creșteri economice robuste, prezumate a veni de la sine,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Premieră istorică: ponderea salariului a depășit 60% din venituri. Unde s-au dus banii economisiți la alimente

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2016 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 1.125 lei lunar pe persoană și 2.927...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.4973 lei
4.1880 lei
5.2215 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română