Cum își cheltuiește România bugetul: o comparație cu practica europeană

de Marin Pana | 23.3.2016 .

structura-cheltuieliRomânia se situează pe penultimul loc între statele membre UE în ceea ce privește cheltuielile bugetare raportate la PIB și pe ultima poziție la ponderea cheltuielilor cu educația și cu protecția socială.

Paradoxal, însă, datele prelucrate și furnizate la începutul acestei săptămâni de Eurostat ne plasează pe locul 12 la sumele alocate pentru pensii raportate la PIB și pe locul 3 dacă le luăm ca procentaj stabilit în cheltuielile publice.

Din cifrele prezentate de organismul statistic al UE, rezultă o serie de concluzii în privința modului în care se stabilesc prioritățile în România și sugerează măsurile care ar putea fi luate pentru a ne apropia de o structură europeană a modului în care se utilizează banii statului. Precizăm că datele sunt valabile pentru anul 2014, pentru care au fost finalizate calculele pe domenii de cheltuieli publice.

Deoarece taxele colectate efectiv ( atenție, nu nivelul stabilit legal !) sunt printre cele mai mici din Europa, nici posibilitățile de cheltuieli nu pot fi mai mari. Practic, dacă ar fi să se meargă pe media Uniunii, tot ce este peste cele 72 de procente raport între 34,9% din PIB cheltuieli la noi și 48,2% media europeană semnifică un interes sporit pentru acele domenii și invers.

Desigur, locul ocupat între statele membre, din perspectiva ponderii în PIB a unui anumit tip de cheltuieli, este semnificativ mai spre coada clasamentului chiar și acolo unde acest interes sporit se manifestă. Iar asta din simplul motiv că nivelul de plecare al cheltuielilor totale este unul foarte scăzut din perspectiva uzanțelor europene în materie.

Cert este că ne distingem net în cadrul statelor europene prin locul 28 din 28 posibil la educație, locul 27 la familie și copii și locul 25 la sănătate, deși suntem în top la ordine și siguranță publică (locul 3), cheltuieli edilitare (tot locul 3) și afaceri economice (locul 7).

Singurele domenii în care suntem undeva mai pe la mijlocul clasamentului sunt protecția mediului (locul 11), banii de pensii (locul 12) și cultura plus religia (locul 18).

tabel1Pe scurt, în afară de pensii, sectoarelor care ar trebui să constituie treaba principală și rațiunea de a fi a statului național, adică educația, sănătatea și ajutorarea famiiilor cu copii nu li se acordă nici pe departe atenția cuvenită. După care ne mirăm de rezultatele la învățătură, de starea sistemului sanitar și de ce nu fac românii copii.

Cum se distribuie banii și încotro îndreptăm România prin cheltuirea bugetului

Unii vor veni cu scuza că sunt taxe mai mici pentru a stimula dezvoltarea economiei și nu avem de unde să alocăm mai mulți bani iar dacă i-am strânge am frâna economia ( ceea ce, oricum, nu prea ”se pupă” cu prezența unor domenii bugetare prin topul european).

Să încercăm, însă, să vedem cum alocăm banii pe care îi avem nu în funcție de mărimea sumelor raportată la PIB ci ca repartiție a sumelor disponibile.

tabel2

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

După ajustarea cu nivelul posibilităților, părăsim ultimele locuri și mai avansăm puțin la protecție socială (locul 20 din 28), sănătate ( locul 22), familie și copii (locul 23) și, foarte puțin, în cazul educației (locul 27, i-am găsit pe verii italieni mai jos, ceea ce explică multe în plan socio-cultural).

Totodată, însă, spre potențiala uimire a unora, ne ducem pe primul loc la afaceri economice, pe locul doi la ordine și siguranță publică și pe locul trei la cheltuieli edilitare.

Cum s-ar spune, se acordă atenție mare acolo unde este un os de ros, în domeniile mai ”lucrative”, după care statul de drept vine să facă ordine ( selectivă ) în procedurile de cheltuire a banului public.

Cât despre apărare, se confirmă acum că este lăsată în plan secund, chiar și dacă se invocă scuza fondurilor mici strânse la bugetul general.

Dar marea surpriză a acestei așezări de priorități o constituie poziționarea pe locul trei a cheltuielilor cu pensiile, cu 20% peste uzanța europeană în materie de repartizare a banilor publici, așa cum sunt ele de mici și de neîndestulătoare. Ceea ce nu e puțin lucru dacă ne gândim că pensiile reprezintă, de departe și în mod firesc, cea mai importantă cheltuială a bugetului general consolidat.

/Soluții de echilibrare

Soluțiile de aducere a mărimii și structurii cheltuielilor statului la nivel european sunt simple dar se anunță a fi extrem de nepopulare.

Prima, majorarea semnificativă (cu cel puțin 20% – 25%, am avea nevoie de vreo 40% pentru a prinde media dar să nu exagerăm) a taxelor și impozitelor colectate, nu atât și neapărat prin majorarea cotelor legale cât, mai ales, prin extinderea bazei de impozitare și îngustarea accesului la servicii publice celor care nu contribuie.

A doua ar fi ajustarea proporțiilor de repartizare a banilor din suma colectată nu pe considerentele istorice ale rețelelelor de interese deja consolidate ci pe considerente europene de practică în materie. Ceea ce i-ar mai apropia de demnitate și civilizație pe medici sau învățători, eternii țapi ispășitori ai penuriei de bani publici, dar i-ar trimite în stradă sau pe coridoarele de manevră ale puterii pe adevărații beneficiari ai modului în care se alocă bugetul României.

Publicat la data de 23.3.2016 .

Un raspuns

  1. bogdan
    28.3.2016, 3:21 pm

    Nu exista o practica unitara in UE, ideea e inselatoare, comparatiile astea simpliste 1 la 1 nu zic nimic! Din doua motive : Romania e mult altfel are o strutua sociala diferita, are nevoi diferite, are probleme diferite. Sigur, s epot invata lucruri din comparatie. Se simte deja ca sanatatea si chiar educatia sunt subfinantate comparativ cu alte ramuri, fara comparatie. Cu toate astea, Romania nu are podurile, autostrazile, canalizarea etc pe care le au Franta, Belgia etc din anii 1960-1970 (cand apropo statul franceza colecta 30% din PIB, la fel ca cel Italian, suedez etc) deci e normal sa fie o proportie mai mare din buget data la infrastructura. Daca nu s-ar fura bani si s-ar face treaba buna (nu poduri catre nicaieri), cheltuielile astea publice pe infrastructura ar impusca doi iepuri deodata : ar oferi locuri de munca, reducand cheltuieli cu asistenta sociala, si ar creste si productivitatea. Asa trebuie judecate lucrurile, in functie de speicifcul tarii, pe date, nu pe comparatii. Nu poti compara bugetul unei tari cu o jumatate din forta de mucna activa emigrata *iar jumatate din cea ramasa muncitoare la stat) si cu o infrastructura sub ceea ce aveau tarile vestice in anii 1950, cu bugetul unei tari ca Franta sau Germania care atrag emigranti, au o infrastructura densa si alte prioritati!

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Informatizarea afacerilor: România, dincolo de mitologie

Aproximativ o cincime dintre întreprinderile din UE au angajat specialişti în tehnologia informaţiei în 2016. Din păcate, contrar percepţiei publice că stăm relativ bine...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cam care ar fi costul în bani al circului politic. Cifrele concrete

Media pe primele cinci luni din 2017 a creditelor angajate de stat pe termen lung a fost de 3,85%, în timp ce pe ultimele...Citeste mai departe »

Marin Pana

Aritmetica ignoră criza politică / Deficitul comercial declanșează dezechilibrele: mica, dar riscanta lor listă

Deficitul comercial pe prima treime din 2017 a fost de 3,37 miliarde euro, cu peste 20% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cel logic, cel politic, cel contabil – 3 răspunsuri la adevărata problemă a bugetului: majorarea arbitrară a pensiilor

Am făcut un efort de memorie şi am căutat să vedem care au fost angajamentele bugetare pentru anul în curs. Luate direct de la...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cât a crescut costul forţei de muncă în 2017. Implicaţii, explicații

Costul orar al forţei de muncă s-a majorat deja pe acest an cu 18,20% brut în primul trimestru al lui 2017 faţă de aceeaşi...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Mai aproape de Statele Unite şi Germania. România s-a profilat corect. Păcat că acasă…

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Aflată ȋn campanie electorală, cu şanse reale de a obţine al patrulea mandat de cancelar, Angela Merkel se arată rezervată pe tema...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce Sorin Grindeanu încă nu a învățat ”programul de guvernare”

Cristian Grosu

Moto: ”Singurul care ştie acel program din scoarţă-n scoarţă sunt eu, dar şi Sevil Shhaideh a început să se uite şi la părţile la...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / După alegerile germane, începe reforma UE. Riscuri și oportunități pentru România. Să grăbim anunțarea datei pentru trecerea la Euro!

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După primăvara electorală cu Happy End din Europa, Berlinul și Parisul au convenit recent, practic a doua zi după instalarea noului președinte...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Noile fracturi europene – locuri de muncă mai multe sau mai bune?

Radu Crăciun

In ultimul deceniu, piata muncii din Uniunea Europeana a fost o oglindire destul de exacta a realizarilor si esecurilor UE. In aceeasi masura in...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Deficitul bugetar între legitățile economice, nevoile sociale și matematica elementară

Dan Bădin

Agenda publică este dominată în ultima vreme de discuțiile despre impozite, salarii și buget. Relaxarea fiscală, urmată de o majorare substanțială a cheltuielilor, a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română
<
cheap ray ban sunglasses outlet cheap oakley outlet sale cheap Ray Ban sunglasses online cheap Ray Ban sunglasses outlet uk Cheap Ray Bans Outlet cheap ray bans sale cheap ray ban glasses Ray ban sunglasses for cheap cheap ray ban sunglasses cheap ray ban glasses outlet cheap ray ban glasses cheap oakley sunglasses outlet Wholesale oakley sunglasses cheap oakley sunglasses online occhiali da sole ray ban clubmaster oakley Italia ray ban italia
fake id california fake id online maker texas id best state for fake id fake id review illinois fake id fake id usa reddit fake id how to get a fake id how to get a fake id buy usa fake id buy fake id fake school id connecticut fake id cheap fake id best fake id fake id maker fake id god fake id website Fake id generator Fake id Fake id maker reddit fake id/ how to make fake id fake drivers license/ best fake id