Cum funcţionează și care sunt mizele fondurilor suverane după care a fost gândit Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii

de Razvan Diaconu | 19.2.2017 .

Guvernul a anunţat în câteva rânduri că o să constituie un Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) pentru finanţarea unor investiţii, inspirându-se din modelele altor ţări europene- Norvegia, Framța, Polonia.

La solicitarea Mediafax, ambasadele ţărilor respective explică modul în care funcţionează aceste fonduri şi care este miza acestora.

Primele investiții gândite de PSD: un spital republican și alte 8 regionale

Guvernul a anunţat că doreşte să constituie un Fond Suveran de Investiţii, care va avea drept scop dezvoltarea şi finanţarea proiectelor de investiţii rentabile şi sustenabile, cu o valoare de peste zece miliarde de euro.

Statul român, prin Ministerul Economiei, va avea calitatea de acţionar unic pe toată perioada de funcţionare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI).

Conform Programului de guvernare al PSD, guvernul doreşte crearea unor noi instrumente de investiţii publice – Constituirea unui fond suveran de investiţii în vederea administrării şi valorificării eficiente a participaţiilor minoritare ale statului.

“Estimăm că 10 miliarde de euro vor intra în economia României în următorii patru ani prin FSDI. Fondul va duce, printre altele, la apariţia a numeroase fabrici în agricultură şi industrie, dar şi la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Şantierul Naval Constanţa, C.E.C., Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-şi poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziţioneze noi capacităţi: flotă de avioane, de nave, de garnituri de tren. Cele mai mari investiţii ale FSDI în următorii patru ani se vor realiza în sănătate, prin construcţia unui spital republican şi a opt spitale regionale. Valoarea totală finanţată din FSDI este estimată la 3,5 miliarde de euro”, se arată în Programul PSD.

Norvegia- fondul este administrat de Banca Centrală

Unul dintre modelele menţionate în Programul de guvernare al PSD este Fondul guvernamental de pensii al Norvegiei. Acesta unul dintre cele mai mari fonduri suverane din lume, este alimentat cu bani din petrol şi gaze şi este administrat de Banca Centrală a Norvegiei. Anul trecut acesta avea active în valoare de circa 796 de miliarde de euro. Banii sunt plasaţi în titluri de stat, în acţiuni ale companiilor, dar şi în investiţii imobiliare.

De exemplu, în 2015, fondul a cumpărat titluri emise de statul român în valoare de 22 milioane de dolari, iar pe bursă, şi-a crescut expunerea pe acţiunile BRD SocGen şi Electrica şi a intrat în acţionariatul Romgaz. Pe de altă parte, fondul şi-a redus din participaţia la Petrom, Banca Transilvania, Nuclearelectrica şi Transgaz şi a ieşit din acţionariatul Conpet.

Conform informaţiilor postate pe site-ul Băncii Centrale a Norvegiei:

  • fondul a încheiat anul 2015 cu un randament de 2,74%, în principal datorită plasamentelor în imobiliare (9,99%)
  • din acţiuni, care deţin o pondere de peste 60% din active, fondul a marcat un câştig de 3,83%, iar din plasamentele în instrumente cu venit fix (35,7% din active) a câştigat 0,33%
  • randamentul a scăzut în ultimii ani, de la 15,93% în 2013, la 7,58% în 2014

Aproximativ 60% din acţiunile Statolil, cea mai mare companie petrolieră din zona nordică a continentului european, sunt deţinute de statul Norvegian, compania fiind listată la bursele din New York şi Oslo. Petrolul constituie o importantă sursă de bani, companiile petroliere care activează pe piaţa norvegiană plătind un impozit pe profit de circa trei orim mai mare decât restul companiilor.

Fondul nu poate investi în companii implicate în producerea de arme nucleare, bombe cu fragmentare, mine sau arme biochimice, şi nici nu poate contribui la încălcarea gravă a drepturilor omului sau deteriorarea gravă a mediului.

Franța- 4 fonduri specializate

Proiectul PSD aminteşte şi de modelul francez. Conform informaţiilor furnizate de Ambasada Franţei în România, în această ţară există mai multe mecanisme dedicate investiţiilor pe termen lung.

Caisse des Dépôts/ Casa de Depuneri (CDC)

Creată în 1816, CDC este un grup public care deserveşte interesul general şi dezvoltarea economică a ţării.

Aceasta asigură misiunile de interes general, în sprijinul politicilor publice naţionale şi locale:

  • finanţarea locuinţelor sociale
  • dezvoltarea de companii
  • tranziţia ecologică şi energetică

CDC este un investitor pe termen lung. Resursele sale stabile şi diversificate provin din administrarea activelor sale financiare, din activităţile sale de investiţii şi din filialele sale, de obicei, create de Casa de Depuneri pentru a satisface o nevoie de interes general.

CDC acţionează în sectoare variate precum protecţia persoanelor, mobilitate, locuinţe, imobiliare, agrement şi turism, finanţe corporative, mediul digital, energia şi mediul înconjurător etc.

Le Programme d’investissements d’avenir / Programul de Investiţii pentru Viitor (PIA)

În anul 2009, o comisie a evaluat investiţiile necesare pentru sporirea perspectivelor de creştere pe termen lung a economiei franceze. Pe 22 ianuarie 2010 a fost emis decretul de instituire a Comisariatului General pentru investiţii (CGI), subordonat prim-ministrului, şi un comitet de supraveghere a investiţiilor.

Pe 9 martie 2010, o primă tranşă de 35 de miliarde de euro a fost alocată printr-o rectificare la legea finanţelor (PIA 1). La data de 29 decembrie 2013, 12 miliarde de euro, au fost alocate suplimentar, în cadrul Legii iniţiale a finanţelor pentru 2014 (PIA 2), ceea ce înseamnă un total de 47 de miliarde de euro.

Administrarea PIA a fost încredinţată Comisariatului General pentru investiţii (CGI), care supraveghează activitatea operatorilor acestui program, responsabili pentru implementarea sa operaţională, în strânsă colaborare cu ministerele implicate.

Bpifrance

Bpfrance este o bancă publică de investiţii care finanţează companiile de la lansare până la cotarea pe bursă, prin creditare, garanţie şi fonduri proprii. Bpifrance ajută companiile la export şi în proiectele lor de inovare. Bpifrance, unde cei doi acţionari cu parţi egale sunt Statul şi Casa de depuneri, acţionează sprijinind politicile publice ale statului şi ale administraţiilor regionale.

Agence des participations de l’Etat / Agenţia de participaţii ale Statului (APE)

Creată în 2004, Agenţia de participaţii ale Statului (APE) reprezintă Statul în calitate de acţionar, investitor cu fonduri proprii în companii considerate strategice de către stat pentru a stabiliza capitalul lor sau pentru a le sprijini în dezvoltarea sau transformarea lor.

APE este sub tutela Ministrului economiei şi finanţelor. Cu 81 de companii din cadrul domeniului său de aplicare, APE este prezentă în patru sectoare:

  • transporturi
  • energie
  • servicii şi finanţe
  • industrie

Printre multele sale instrumente în serviciul politicii sale economice şi a strategiilor sale industriale, statul trebuie să aibă capacitatea de a interveni cu fonduri proprii, cu titlu majoritar sau minoritar, în societăţile comerciale, listate sau nu. Statul se comportă ca un investitor avizat cu o viziune strategică, cu capacitate de evaluare a riscului, cu capacitate de reacţie şi anticipare care îi sunt specifice.

Printre altele, statul nu poate fi asimilat cu un investitor în beneficiul terţilor (fonduri de pensii, fonduri speculative, fonduri de capital privat) pentru că intervenţia sa trebuie să poată fi durabilă, în special în favoarea proiectelor care pot avea o revenire decalată. În conformitate cu legea organică privind legile finanţelor specificate la articolul 48 din Legea finanţelor pentru 2006, încasările din contul special de “Participaţii financiare ale statului” rămân atribuite fie unor operaţii de natură patrimonială, în conformitate cu aceste linii directive, pentru a reduce datoria de Stat. Această intervenţie cu fonduri proprii a Statului trebuie să fie în serviciul unor obiective clare şi explicite.

Statul intenţionează să intervină cu fonduri proprii urmărind în principal patru obiective:

  • Asigurarea unui nivel suficient de control în cadrul întreprinderilor cu capital public strategic implicate în sectoare deosebit de sensibile în ceea ce priveşte suveranitatea
  • Asigurarea existenţei unor operatori eficienţi pentru a satisface nevoile de bază
  • Sprijinirea dezvoltării şi consolidării întreprinderilor, în special în sectoarele şi filierele importante pentru creşterea economică la nivel naţional şi european
  • Implicarea cu promptitudine, în asigurarea respectării normelor europene, în planurile de salvare a societăţilor al căror eşec ar avea consecinţe sistemice

Statul – acţionar intervine în mod direct prin intermediul APE şi indirect, prin intermediul Bpifrance, unde deţine 50% din acţiuni împreună cu Casa de Depuneri. Intervenţia statului în calitate de acţionar şi Bpifrance este încadrată de principiile de investiţii complementare.

Polonia- ”regula de aur”: eficiență

Crearea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii al României a ţinut cont, spune Programul de guvernare, şi de modelul polonez.

Din informaţiilor furnizate Mediafax de către Ambasada Poloniei la Bucureşti rezultă că Fondul de Dezvoltare Polonez (PFR) este alimentat cu bani de la bugetul naţional şi este gestionat de experţi independenţi, care răspund în faţa reprezentanţilor Ministerului Dezvoltării şi ai Ministerului de Stat al Trezoreriei. Acesta a fost înfiinţat în 2016.

Ideea din spatele creării unui fond de dezvoltare pentru diverse proiecte a fost de a aduna sub aceeaşi umbrelă toate instrumentele de finanţare. Scopul a fost ca solicitanţii de asistenţă financiară să primească rapid servicii, în “one stop shop”, ţinând cont că până anul trecut, au existat 120 de portaluri, mai multe centre de apel, cinci ministere şi şase agenţii care lucrau pe acelaşi domeniu.

Pentru înfiinţarea PFR s-au folosit drept model fonduri similare din Franţa şi Germania. Bugetul iniţial cuprinde 60 de miliarde de zloţi polonezi (aproximativ 57 de miliarde de lei) pentru finanţarea exporturilor şi cinci miliarde zloţi polonezi (circa 4,8 miliarde de lei) pentru investiţii în infrastructură şi pe plan local. PFR poate finanţa un proiect cu sume cuprinse între 30 până la 300 milioane de zloţi polonezi (între 28 şi 280 de milioane de lei). Fondul va sprijini, de asemenea, antreprenorii care doresc să se extindă pe pieţele externe.

Publicat la data de 19.2.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Vladimir Ionescu

(Și) Gabriela Firea dorește transferarea Metroului și a șoselei de centură la Primăria Capitalei

Consilierii generali ai Municipiului București vor vota în ședința de luni, 27 martie, la propunerea Gabrielei Firea, două proiecte prin care municipalitatea va solicita...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Pledoarie pentru Europa cu mai multe viteze a unui teoretician al federalizării- Wolfgang Schäuble

Ministrul german de finanțe, Wolfgang Schäuble, un campion al ideii de federalizare a Uniunii Europene, pare să fi renunțat la vechea sa credință de...Citeste mai departe »

Victor Bratu

”Un compromis acceptabil” / Polonia semnează Declarația de la Roma

Premierul Poloniei, Beata Szydlo, a anunțat vineri că va semna Declarația finală de la Roma, afirmând că s-a ajuns la un compromis acceptabil pentru ...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Președintele a promulgat legea care le acordă avocaților imunități unice în Europa

Președintele Klaus Iohannis a promulgat vineri modificările la Legea pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, modificări despre care s-a spus că acordă acestei...Citeste mai departe »

Ruxandra Predescu

CONFERINȚĂ: Cum închidem falia dintre economia românească și România productivă: Politicile necesare

Pe 21 martie, a avut loc conferința Falia dintre Economia Românească și România productivă: Politicile necesare să o închidem, eveniment organizat de către cursdeguvernare.ro, în...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5552 lei
4.2149 lei
5.2643 lei

OPINII & EDITORIAL

Andreea Paul / România și talentele: cum le atrage, cum le păstrează

Andreea Paul

A apărut recent Raportul global al competitivităţii talentelor, unde România se află pe locul 55 în lume și pe locul 32 în Europa, din 118...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Cristian Grosu

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română