Cum funcţionează și care sunt mizele fondurilor suverane după care a fost gândit Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii

de Razvan Diaconu | 19.2.2017 .

Guvernul a anunţat în câteva rânduri că o să constituie un Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) pentru finanţarea unor investiţii, inspirându-se din modelele altor ţări europene- Norvegia, Framța, Polonia.

La solicitarea Mediafax, ambasadele ţărilor respective explică modul în care funcţionează aceste fonduri şi care este miza acestora.

Primele investiții gândite de PSD: un spital republican și alte 8 regionale

Guvernul a anunţat că doreşte să constituie un Fond Suveran de Investiţii, care va avea drept scop dezvoltarea şi finanţarea proiectelor de investiţii rentabile şi sustenabile, cu o valoare de peste zece miliarde de euro.

Statul român, prin Ministerul Economiei, va avea calitatea de acţionar unic pe toată perioada de funcţionare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI).

Conform Programului de guvernare al PSD, guvernul doreşte crearea unor noi instrumente de investiţii publice – Constituirea unui fond suveran de investiţii în vederea administrării şi valorificării eficiente a participaţiilor minoritare ale statului.

“Estimăm că 10 miliarde de euro vor intra în economia României în următorii patru ani prin FSDI. Fondul va duce, printre altele, la apariţia a numeroase fabrici în agricultură şi industrie, dar şi la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Şantierul Naval Constanţa, C.E.C., Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-şi poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziţioneze noi capacităţi: flotă de avioane, de nave, de garnituri de tren. Cele mai mari investiţii ale FSDI în următorii patru ani se vor realiza în sănătate, prin construcţia unui spital republican şi a opt spitale regionale. Valoarea totală finanţată din FSDI este estimată la 3,5 miliarde de euro”, se arată în Programul PSD.

Norvegia- fondul este administrat de Banca Centrală

Unul dintre modelele menţionate în Programul de guvernare al PSD este Fondul guvernamental de pensii al Norvegiei. Acesta unul dintre cele mai mari fonduri suverane din lume, este alimentat cu bani din petrol şi gaze şi este administrat de Banca Centrală a Norvegiei. Anul trecut acesta avea active în valoare de circa 796 de miliarde de euro. Banii sunt plasaţi în titluri de stat, în acţiuni ale companiilor, dar şi în investiţii imobiliare.

De exemplu, în 2015, fondul a cumpărat titluri emise de statul român în valoare de 22 milioane de dolari, iar pe bursă, şi-a crescut expunerea pe acţiunile BRD SocGen şi Electrica şi a intrat în acţionariatul Romgaz. Pe de altă parte, fondul şi-a redus din participaţia la Petrom, Banca Transilvania, Nuclearelectrica şi Transgaz şi a ieşit din acţionariatul Conpet.

Conform informaţiilor postate pe site-ul Băncii Centrale a Norvegiei:

  • fondul a încheiat anul 2015 cu un randament de 2,74%, în principal datorită plasamentelor în imobiliare (9,99%)
  • din acţiuni, care deţin o pondere de peste 60% din active, fondul a marcat un câştig de 3,83%, iar din plasamentele în instrumente cu venit fix (35,7% din active) a câştigat 0,33%
  • randamentul a scăzut în ultimii ani, de la 15,93% în 2013, la 7,58% în 2014

Aproximativ 60% din acţiunile Statolil, cea mai mare companie petrolieră din zona nordică a continentului european, sunt deţinute de statul Norvegian, compania fiind listată la bursele din New York şi Oslo. Petrolul constituie o importantă sursă de bani, companiile petroliere care activează pe piaţa norvegiană plătind un impozit pe profit de circa trei orim mai mare decât restul companiilor.

Fondul nu poate investi în companii implicate în producerea de arme nucleare, bombe cu fragmentare, mine sau arme biochimice, şi nici nu poate contribui la încălcarea gravă a drepturilor omului sau deteriorarea gravă a mediului.

Franța- 4 fonduri specializate

Proiectul PSD aminteşte şi de modelul francez. Conform informaţiilor furnizate de Ambasada Franţei în România, în această ţară există mai multe mecanisme dedicate investiţiilor pe termen lung.

Caisse des Dépôts/ Casa de Depuneri (CDC)

Creată în 1816, CDC este un grup public care deserveşte interesul general şi dezvoltarea economică a ţării.

Aceasta asigură misiunile de interes general, în sprijinul politicilor publice naţionale şi locale:

  • finanţarea locuinţelor sociale
  • dezvoltarea de companii
  • tranziţia ecologică şi energetică

CDC este un investitor pe termen lung. Resursele sale stabile şi diversificate provin din administrarea activelor sale financiare, din activităţile sale de investiţii şi din filialele sale, de obicei, create de Casa de Depuneri pentru a satisface o nevoie de interes general.

CDC acţionează în sectoare variate precum protecţia persoanelor, mobilitate, locuinţe, imobiliare, agrement şi turism, finanţe corporative, mediul digital, energia şi mediul înconjurător etc.

Le Programme d’investissements d’avenir / Programul de Investiţii pentru Viitor (PIA)

În anul 2009, o comisie a evaluat investiţiile necesare pentru sporirea perspectivelor de creştere pe termen lung a economiei franceze. Pe 22 ianuarie 2010 a fost emis decretul de instituire a Comisariatului General pentru investiţii (CGI), subordonat prim-ministrului, şi un comitet de supraveghere a investiţiilor.

Pe 9 martie 2010, o primă tranşă de 35 de miliarde de euro a fost alocată printr-o rectificare la legea finanţelor (PIA 1). La data de 29 decembrie 2013, 12 miliarde de euro, au fost alocate suplimentar, în cadrul Legii iniţiale a finanţelor pentru 2014 (PIA 2), ceea ce înseamnă un total de 47 de miliarde de euro.

Administrarea PIA a fost încredinţată Comisariatului General pentru investiţii (CGI), care supraveghează activitatea operatorilor acestui program, responsabili pentru implementarea sa operaţională, în strânsă colaborare cu ministerele implicate.

Bpifrance

Bpfrance este o bancă publică de investiţii care finanţează companiile de la lansare până la cotarea pe bursă, prin creditare, garanţie şi fonduri proprii. Bpifrance ajută companiile la export şi în proiectele lor de inovare. Bpifrance, unde cei doi acţionari cu parţi egale sunt Statul şi Casa de depuneri, acţionează sprijinind politicile publice ale statului şi ale administraţiilor regionale.

Agence des participations de l’Etat / Agenţia de participaţii ale Statului (APE)

Creată în 2004, Agenţia de participaţii ale Statului (APE) reprezintă Statul în calitate de acţionar, investitor cu fonduri proprii în companii considerate strategice de către stat pentru a stabiliza capitalul lor sau pentru a le sprijini în dezvoltarea sau transformarea lor.

APE este sub tutela Ministrului economiei şi finanţelor. Cu 81 de companii din cadrul domeniului său de aplicare, APE este prezentă în patru sectoare:

  • transporturi
  • energie
  • servicii şi finanţe
  • industrie

Printre multele sale instrumente în serviciul politicii sale economice şi a strategiilor sale industriale, statul trebuie să aibă capacitatea de a interveni cu fonduri proprii, cu titlu majoritar sau minoritar, în societăţile comerciale, listate sau nu. Statul se comportă ca un investitor avizat cu o viziune strategică, cu capacitate de evaluare a riscului, cu capacitate de reacţie şi anticipare care îi sunt specifice.

Printre altele, statul nu poate fi asimilat cu un investitor în beneficiul terţilor (fonduri de pensii, fonduri speculative, fonduri de capital privat) pentru că intervenţia sa trebuie să poată fi durabilă, în special în favoarea proiectelor care pot avea o revenire decalată. În conformitate cu legea organică privind legile finanţelor specificate la articolul 48 din Legea finanţelor pentru 2006, încasările din contul special de “Participaţii financiare ale statului” rămân atribuite fie unor operaţii de natură patrimonială, în conformitate cu aceste linii directive, pentru a reduce datoria de Stat. Această intervenţie cu fonduri proprii a Statului trebuie să fie în serviciul unor obiective clare şi explicite.

Statul intenţionează să intervină cu fonduri proprii urmărind în principal patru obiective:

  • Asigurarea unui nivel suficient de control în cadrul întreprinderilor cu capital public strategic implicate în sectoare deosebit de sensibile în ceea ce priveşte suveranitatea
  • Asigurarea existenţei unor operatori eficienţi pentru a satisface nevoile de bază
  • Sprijinirea dezvoltării şi consolidării întreprinderilor, în special în sectoarele şi filierele importante pentru creşterea economică la nivel naţional şi european
  • Implicarea cu promptitudine, în asigurarea respectării normelor europene, în planurile de salvare a societăţilor al căror eşec ar avea consecinţe sistemice

Statul – acţionar intervine în mod direct prin intermediul APE şi indirect, prin intermediul Bpifrance, unde deţine 50% din acţiuni împreună cu Casa de Depuneri. Intervenţia statului în calitate de acţionar şi Bpifrance este încadrată de principiile de investiţii complementare.

Polonia- ”regula de aur”: eficiență

Crearea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii al României a ţinut cont, spune Programul de guvernare, şi de modelul polonez.

Din informaţiilor furnizate Mediafax de către Ambasada Poloniei la Bucureşti rezultă că Fondul de Dezvoltare Polonez (PFR) este alimentat cu bani de la bugetul naţional şi este gestionat de experţi independenţi, care răspund în faţa reprezentanţilor Ministerului Dezvoltării şi ai Ministerului de Stat al Trezoreriei. Acesta a fost înfiinţat în 2016.

Ideea din spatele creării unui fond de dezvoltare pentru diverse proiecte a fost de a aduna sub aceeaşi umbrelă toate instrumentele de finanţare. Scopul a fost ca solicitanţii de asistenţă financiară să primească rapid servicii, în “one stop shop”, ţinând cont că până anul trecut, au existat 120 de portaluri, mai multe centre de apel, cinci ministere şi şase agenţii care lucrau pe acelaşi domeniu.

Pentru înfiinţarea PFR s-au folosit drept model fonduri similare din Franţa şi Germania. Bugetul iniţial cuprinde 60 de miliarde de zloţi polonezi (aproximativ 57 de miliarde de lei) pentru finanţarea exporturilor şi cinci miliarde zloţi polonezi (circa 4,8 miliarde de lei) pentru investiţii în infrastructură şi pe plan local. PFR poate finanţa un proiect cu sume cuprinse între 30 până la 300 milioane de zloţi polonezi (între 28 şi 280 de milioane de lei). Fondul va sprijini, de asemenea, antreprenorii care doresc să se extindă pe pieţele externe.

Publicat la data de 19.2.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Vladimir Ionescu

Şeful Direcţiei Antifraudă ANAF a fost demis; fostul şef, Bogdan Stan, numit vicepreşedinte al Fiscului

Şeful Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, Marin-Marius Florea, a fost demis de către premierul Mihai Tudose, în timp ce Bogdan Stan, demis marţi  de la...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Cum se va plăti, după 1 august, CAS și CASS pentru contracte part-time

Guvernul a modificat joi Codul fiscal, stabilind că angajatorul trebuie să asigure plata contribuției pentru pensii și sănătate la nivelul salariului minim brut pe...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Guvernul a aprobat un Cod de conduită al membrilor cabinetului

Guvernul a aprobat joi, prin Memorandum, un Cod de conduită al membrilor Guvernului României. Potrivit unei informări a Executivului, Codul ”reglementează norme de conduită...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

PPE cere sistarea finanțărilor acordate Republicii Moldova

Președintele Partidul Popular European, Joseph Daul, a denunțat joi schimbarea sistemului electoral din Republica Moldova, cerând Comisiei Europene să oprească orice finanțare acordată acestui...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Gheorghe Piperea, numit consilier onorific al premierului pe chestiuni de fiscalitate, banking, piață de capital

Avocatul Gheorghe Piperea a fost numit consilier onorific al premierului Mihai Tudose pe chestiuni de fiscalitate, banking, piață de capital și insolvență, potrivit unei...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română