Analiză

România – pe contrasens în UE cu evoluţia deficitului bugetar

România este singurul stat membru UE care a atins limita de deficit bugetar permisă prin regulile de stabilitate economică stabilite la Maastricht pentru aderarea la… Mai mult

24.10.2017

Analiză

De ce mutarea contribuţiilor e o manevră riscantă: Matematica schimbării

Mutarea contribuţiilor de la angajator la salariat, în forma anunţată de Executiv, ar avea un efect relativ minor asupra încasărilor şi salariilor, din punct de… Mai mult

23.10.2017

Chestiunea

Un paradox care să ne pună pe gânduri: creştere economică rapidă fără întreprinderi care cresc rapid

Deşi ne-am plasat în fruntea UE la creştere economică pe ultimii doi ani în termeni de evoluţie a PIB, această performanţă notabilă primii a fost… Mai mult

22.10.2017

Analiză

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial, ministrul… Mai mult

19.10.2017

Cum funcţionează și care sunt mizele fondurilor suverane după care a fost gândit Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii

de Razvan Diaconu 19.2.2017

Guvernul a anunţat în câteva rânduri că o să constituie un Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) pentru finanţarea unor investiţii, inspirându-se din modelele altor ţări europene- Norvegia, Framța, Polonia.

La solicitarea Mediafax, ambasadele ţărilor respective explică modul în care funcţionează aceste fonduri şi care este miza acestora.

Primele investiții gândite de PSD: un spital republican și alte 8 regionale

Guvernul a anunţat că doreşte să constituie un Fond Suveran de Investiţii, care va avea drept scop dezvoltarea şi finanţarea proiectelor de investiţii rentabile şi sustenabile, cu o valoare de peste zece miliarde de euro.

Statul român, prin Ministerul Economiei, va avea calitatea de acţionar unic pe toată perioada de funcţionare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI).

Conform Programului de guvernare al PSD, guvernul doreşte crearea unor noi instrumente de investiţii publice – Constituirea unui fond suveran de investiţii în vederea administrării şi valorificării eficiente a participaţiilor minoritare ale statului.

“Estimăm că 10 miliarde de euro vor intra în economia României în următorii patru ani prin FSDI. Fondul va duce, printre altele, la apariţia a numeroase fabrici în agricultură şi industrie, dar şi la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Şantierul Naval Constanţa, C.E.C., Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-şi poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziţioneze noi capacităţi: flotă de avioane, de nave, de garnituri de tren. Cele mai mari investiţii ale FSDI în următorii patru ani se vor realiza în sănătate, prin construcţia unui spital republican şi a opt spitale regionale. Valoarea totală finanţată din FSDI este estimată la 3,5 miliarde de euro”, se arată în Programul PSD.

Norvegia- fondul este administrat de Banca Centrală

Unul dintre modelele menţionate în Programul de guvernare al PSD este Fondul guvernamental de pensii al Norvegiei. Acesta unul dintre cele mai mari fonduri suverane din lume, este alimentat cu bani din petrol şi gaze şi este administrat de Banca Centrală a Norvegiei. Anul trecut acesta avea active în valoare de circa 796 de miliarde de euro. Banii sunt plasaţi în titluri de stat, în acţiuni ale companiilor, dar şi în investiţii imobiliare.

De exemplu, în 2015, fondul a cumpărat titluri emise de statul român în valoare de 22 milioane de dolari, iar pe bursă, şi-a crescut expunerea pe acţiunile BRD SocGen şi Electrica şi a intrat în acţionariatul Romgaz. Pe de altă parte, fondul şi-a redus din participaţia la Petrom, Banca Transilvania, Nuclearelectrica şi Transgaz şi a ieşit din acţionariatul Conpet.

Conform informaţiilor postate pe site-ul Băncii Centrale a Norvegiei:

  • fondul a încheiat anul 2015 cu un randament de 2,74%, în principal datorită plasamentelor în imobiliare (9,99%)
  • din acţiuni, care deţin o pondere de peste 60% din active, fondul a marcat un câştig de 3,83%, iar din plasamentele în instrumente cu venit fix (35,7% din active) a câştigat 0,33%
  • randamentul a scăzut în ultimii ani, de la 15,93% în 2013, la 7,58% în 2014

Aproximativ 60% din acţiunile Statolil, cea mai mare companie petrolieră din zona nordică a continentului european, sunt deţinute de statul Norvegian, compania fiind listată la bursele din New York şi Oslo. Petrolul constituie o importantă sursă de bani, companiile petroliere care activează pe piaţa norvegiană plătind un impozit pe profit de circa trei orim mai mare decât restul companiilor.

Fondul nu poate investi în companii implicate în producerea de arme nucleare, bombe cu fragmentare, mine sau arme biochimice, şi nici nu poate contribui la încălcarea gravă a drepturilor omului sau deteriorarea gravă a mediului.

Franța- 4 fonduri specializate

Proiectul PSD aminteşte şi de modelul francez. Conform informaţiilor furnizate de Ambasada Franţei în România, în această ţară există mai multe mecanisme dedicate investiţiilor pe termen lung.

Caisse des Dépôts/ Casa de Depuneri (CDC)

Creată în 1816, CDC este un grup public care deserveşte interesul general şi dezvoltarea economică a ţării.

Aceasta asigură misiunile de interes general, în sprijinul politicilor publice naţionale şi locale:

  • finanţarea locuinţelor sociale
  • dezvoltarea de companii
  • tranziţia ecologică şi energetică

CDC este un investitor pe termen lung. Resursele sale stabile şi diversificate provin din administrarea activelor sale financiare, din activităţile sale de investiţii şi din filialele sale, de obicei, create de Casa de Depuneri pentru a satisface o nevoie de interes general.

CDC acţionează în sectoare variate precum protecţia persoanelor, mobilitate, locuinţe, imobiliare, agrement şi turism, finanţe corporative, mediul digital, energia şi mediul înconjurător etc.

Le Programme d’investissements d’avenir / Programul de Investiţii pentru Viitor (PIA)

În anul 2009, o comisie a evaluat investiţiile necesare pentru sporirea perspectivelor de creştere pe termen lung a economiei franceze. Pe 22 ianuarie 2010 a fost emis decretul de instituire a Comisariatului General pentru investiţii (CGI), subordonat prim-ministrului, şi un comitet de supraveghere a investiţiilor.

Pe 9 martie 2010, o primă tranşă de 35 de miliarde de euro a fost alocată printr-o rectificare la legea finanţelor (PIA 1). La data de 29 decembrie 2013, 12 miliarde de euro, au fost alocate suplimentar, în cadrul Legii iniţiale a finanţelor pentru 2014 (PIA 2), ceea ce înseamnă un total de 47 de miliarde de euro.

Administrarea PIA a fost încredinţată Comisariatului General pentru investiţii (CGI), care supraveghează activitatea operatorilor acestui program, responsabili pentru implementarea sa operaţională, în strânsă colaborare cu ministerele implicate.

Bpifrance

Bpfrance este o bancă publică de investiţii care finanţează companiile de la lansare până la cotarea pe bursă, prin creditare, garanţie şi fonduri proprii. Bpifrance ajută companiile la export şi în proiectele lor de inovare. Bpifrance, unde cei doi acţionari cu parţi egale sunt Statul şi Casa de depuneri, acţionează sprijinind politicile publice ale statului şi ale administraţiilor regionale.

Agence des participations de l’Etat / Agenţia de participaţii ale Statului (APE)

Creată în 2004, Agenţia de participaţii ale Statului (APE) reprezintă Statul în calitate de acţionar, investitor cu fonduri proprii în companii considerate strategice de către stat pentru a stabiliza capitalul lor sau pentru a le sprijini în dezvoltarea sau transformarea lor.

APE este sub tutela Ministrului economiei şi finanţelor. Cu 81 de companii din cadrul domeniului său de aplicare, APE este prezentă în patru sectoare:

  • transporturi
  • energie
  • servicii şi finanţe
  • industrie

Printre multele sale instrumente în serviciul politicii sale economice şi a strategiilor sale industriale, statul trebuie să aibă capacitatea de a interveni cu fonduri proprii, cu titlu majoritar sau minoritar, în societăţile comerciale, listate sau nu. Statul se comportă ca un investitor avizat cu o viziune strategică, cu capacitate de evaluare a riscului, cu capacitate de reacţie şi anticipare care îi sunt specifice.

Printre altele, statul nu poate fi asimilat cu un investitor în beneficiul terţilor (fonduri de pensii, fonduri speculative, fonduri de capital privat) pentru că intervenţia sa trebuie să poată fi durabilă, în special în favoarea proiectelor care pot avea o revenire decalată. În conformitate cu legea organică privind legile finanţelor specificate la articolul 48 din Legea finanţelor pentru 2006, încasările din contul special de “Participaţii financiare ale statului” rămân atribuite fie unor operaţii de natură patrimonială, în conformitate cu aceste linii directive, pentru a reduce datoria de Stat. Această intervenţie cu fonduri proprii a Statului trebuie să fie în serviciul unor obiective clare şi explicite.

Statul intenţionează să intervină cu fonduri proprii urmărind în principal patru obiective:

  • Asigurarea unui nivel suficient de control în cadrul întreprinderilor cu capital public strategic implicate în sectoare deosebit de sensibile în ceea ce priveşte suveranitatea
  • Asigurarea existenţei unor operatori eficienţi pentru a satisface nevoile de bază
  • Sprijinirea dezvoltării şi consolidării întreprinderilor, în special în sectoarele şi filierele importante pentru creşterea economică la nivel naţional şi european
  • Implicarea cu promptitudine, în asigurarea respectării normelor europene, în planurile de salvare a societăţilor al căror eşec ar avea consecinţe sistemice

Statul – acţionar intervine în mod direct prin intermediul APE şi indirect, prin intermediul Bpifrance, unde deţine 50% din acţiuni împreună cu Casa de Depuneri. Intervenţia statului în calitate de acţionar şi Bpifrance este încadrată de principiile de investiţii complementare.

Polonia- ”regula de aur”: eficiență

Crearea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii al României a ţinut cont, spune Programul de guvernare, şi de modelul polonez.

Din informaţiilor furnizate Mediafax de către Ambasada Poloniei la Bucureşti rezultă că Fondul de Dezvoltare Polonez (PFR) este alimentat cu bani de la bugetul naţional şi este gestionat de experţi independenţi, care răspund în faţa reprezentanţilor Ministerului Dezvoltării şi ai Ministerului de Stat al Trezoreriei. Acesta a fost înfiinţat în 2016.

Ideea din spatele creării unui fond de dezvoltare pentru diverse proiecte a fost de a aduna sub aceeaşi umbrelă toate instrumentele de finanţare. Scopul a fost ca solicitanţii de asistenţă financiară să primească rapid servicii, în “one stop shop”, ţinând cont că până anul trecut, au existat 120 de portaluri, mai multe centre de apel, cinci ministere şi şase agenţii care lucrau pe acelaşi domeniu.

Pentru înfiinţarea PFR s-au folosit drept model fonduri similare din Franţa şi Germania. Bugetul iniţial cuprinde 60 de miliarde de zloţi polonezi (aproximativ 57 de miliarde de lei) pentru finanţarea exporturilor şi cinci miliarde zloţi polonezi (circa 4,8 miliarde de lei) pentru investiţii în infrastructură şi pe plan local. PFR poate finanţa un proiect cu sume cuprinse între 30 până la 300 milioane de zloţi polonezi (între 28 şi 280 de milioane de lei). Fondul va sprijini, de asemenea, antreprenorii care doresc să se extindă pe pieţele externe.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.2.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Toate școlile doctorale din România intră în proces de evaluare. Din comisie fac parte experți ai Băncii Mondiale

Vladimir Ionescu

Cele 210 școli doctorale din România vor fi evaluate de o comisie din cadrul căreia vor face parte și experți internaționali, propuși de o structură… Mai mult

Stiri

Göteborg / UE pregătește standarde comune în materia drepturilor sociale

Iulian Soare

Liderii statelor Uniunii Europene au semnat vineri, la un summit organizat la Göteborg, o ”Proclamație privind Pilonul European al Drepturilor Sociale”, un set de 20… Mai mult

Stiri

Noi modificări de parcurs pe Codul Fiscal: Parlamentul ar putea reveni la plafonul de 500.000 euro până la care se aplică impozitul de 1% din cifra de afaceri

Victor Bratu

Premierul Mihai Tudose a anunțat vineri că Parlamentul ar putea reveni asupra deciziei Guvernului de a majora la 1 milion euro pragul până la care… Mai mult

Stiri

Medicii, obligaţi la gărzi de 48 de ore pe săptămână

Vladimir Ionescu

Medicii vorbesc din nou despre grevă generală, potrivit Digi 24 aceștia sunt nemulțumiți de schimbările pe care Guvernul vrea să le facă în legea salarizării.… Mai mult

Stiri

”Netransparent, fără consultare publică”: Patronatele cer retragerea modificărilor aduse legii dialogului social

Vladimir Ionescu

Confederaţia patronală Concordia cere retragerea modificărilor aduse legii dialogului social, considerând că măsurile contravin principiilor predictibilităţii şi dialogului social. Companiile reacționează, astfel, la faptul că… Mai mult

Stiri

Deficitul în comerțul cu produse agroalimentare s-a majorat de peste două ori în primele opt luni

Razvan Diaconu

Deficitul României în comerțul cu produse agroalimentare s-a majorat la 820,9 milioane de euro în primele opt luni din acest an, fiind de peste două… Mai mult

Stiri

Elizabeth a II-a a Marii Britanii şi principele Philip sărbătoresc 70 de ani de la căsătorie

Iulian Soare

Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi principele Philip, Duce de Edinburg, sărbătoresc luni nunta de platină – şaptezeci de… Mai mult