Analiză

Costul muncii în România: defazaj sever între zona business și non-business. Marea problemă a structurii creșterii, în context european şi regional

În trimestrul III 2017, România s-a situat pe primul loc între statele membre UE în ceea ce priveşte creşterea costului orar al muncii (+16,5% nominal… Mai mult

27.12.2017

Analiză

Consumul individual efectiv al românilor a luat-o înaintea PIB/locuitor – Eurostat ne vede la 61% din media UE

România a ajuns în 2016 la 61% din nivelul de trai mediu al UE 28, potrivit indicatorului de consum individual efectiv (AIC), arată cele mai… Mai mult

19.12.2017

Chestiunea

Cu ce? România – de 10 ani ultima din UE la venituri bugetare şi prima la reducerea lor! Problemele punctuale

România a întreprins în perioada 2006 – 2016 cea mai bizară politică a fondurilor publice dintre toate statele europene, potrivit unei analize date publicităţii de… Mai mult

13.12.2017

Chestiunea

Premieră istorică, importurile lunare au depăşit 7 miliarde de euro

În pofida nivelului record al exporturilor, care au însumat 5.761 milioane euro, deficitul comercial a avansat la impresionantă cifră de 1.318,4 miliarde euro, ca urmare… Mai mult

12.12.2017

Cum funcţionează și care sunt mizele fondurilor suverane după care a fost gândit Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii

de Razvan Diaconu 19.2.2017

Guvernul a anunţat în câteva rânduri că o să constituie un Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) pentru finanţarea unor investiţii, inspirându-se din modelele altor ţări europene- Norvegia, Framța, Polonia.

La solicitarea Mediafax, ambasadele ţărilor respective explică modul în care funcţionează aceste fonduri şi care este miza acestora.

Primele investiții gândite de PSD: un spital republican și alte 8 regionale

Guvernul a anunţat că doreşte să constituie un Fond Suveran de Investiţii, care va avea drept scop dezvoltarea şi finanţarea proiectelor de investiţii rentabile şi sustenabile, cu o valoare de peste zece miliarde de euro.

Statul român, prin Ministerul Economiei, va avea calitatea de acţionar unic pe toată perioada de funcţionare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI).

Conform Programului de guvernare al PSD, guvernul doreşte crearea unor noi instrumente de investiţii publice – Constituirea unui fond suveran de investiţii în vederea administrării şi valorificării eficiente a participaţiilor minoritare ale statului.

“Estimăm că 10 miliarde de euro vor intra în economia României în următorii patru ani prin FSDI. Fondul va duce, printre altele, la apariţia a numeroase fabrici în agricultură şi industrie, dar şi la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Şantierul Naval Constanţa, C.E.C., Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-şi poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziţioneze noi capacităţi: flotă de avioane, de nave, de garnituri de tren. Cele mai mari investiţii ale FSDI în următorii patru ani se vor realiza în sănătate, prin construcţia unui spital republican şi a opt spitale regionale. Valoarea totală finanţată din FSDI este estimată la 3,5 miliarde de euro”, se arată în Programul PSD.

Norvegia- fondul este administrat de Banca Centrală

Unul dintre modelele menţionate în Programul de guvernare al PSD este Fondul guvernamental de pensii al Norvegiei. Acesta unul dintre cele mai mari fonduri suverane din lume, este alimentat cu bani din petrol şi gaze şi este administrat de Banca Centrală a Norvegiei. Anul trecut acesta avea active în valoare de circa 796 de miliarde de euro. Banii sunt plasaţi în titluri de stat, în acţiuni ale companiilor, dar şi în investiţii imobiliare.

De exemplu, în 2015, fondul a cumpărat titluri emise de statul român în valoare de 22 milioane de dolari, iar pe bursă, şi-a crescut expunerea pe acţiunile BRD SocGen şi Electrica şi a intrat în acţionariatul Romgaz. Pe de altă parte, fondul şi-a redus din participaţia la Petrom, Banca Transilvania, Nuclearelectrica şi Transgaz şi a ieşit din acţionariatul Conpet.

Conform informaţiilor postate pe site-ul Băncii Centrale a Norvegiei:

  • fondul a încheiat anul 2015 cu un randament de 2,74%, în principal datorită plasamentelor în imobiliare (9,99%)
  • din acţiuni, care deţin o pondere de peste 60% din active, fondul a marcat un câştig de 3,83%, iar din plasamentele în instrumente cu venit fix (35,7% din active) a câştigat 0,33%
  • randamentul a scăzut în ultimii ani, de la 15,93% în 2013, la 7,58% în 2014

Aproximativ 60% din acţiunile Statolil, cea mai mare companie petrolieră din zona nordică a continentului european, sunt deţinute de statul Norvegian, compania fiind listată la bursele din New York şi Oslo. Petrolul constituie o importantă sursă de bani, companiile petroliere care activează pe piaţa norvegiană plătind un impozit pe profit de circa trei orim mai mare decât restul companiilor.

Fondul nu poate investi în companii implicate în producerea de arme nucleare, bombe cu fragmentare, mine sau arme biochimice, şi nici nu poate contribui la încălcarea gravă a drepturilor omului sau deteriorarea gravă a mediului.

Franța- 4 fonduri specializate

Proiectul PSD aminteşte şi de modelul francez. Conform informaţiilor furnizate de Ambasada Franţei în România, în această ţară există mai multe mecanisme dedicate investiţiilor pe termen lung.

Caisse des Dépôts/ Casa de Depuneri (CDC)

Creată în 1816, CDC este un grup public care deserveşte interesul general şi dezvoltarea economică a ţării.

Aceasta asigură misiunile de interes general, în sprijinul politicilor publice naţionale şi locale:

  • finanţarea locuinţelor sociale
  • dezvoltarea de companii
  • tranziţia ecologică şi energetică

CDC este un investitor pe termen lung. Resursele sale stabile şi diversificate provin din administrarea activelor sale financiare, din activităţile sale de investiţii şi din filialele sale, de obicei, create de Casa de Depuneri pentru a satisface o nevoie de interes general.

CDC acţionează în sectoare variate precum protecţia persoanelor, mobilitate, locuinţe, imobiliare, agrement şi turism, finanţe corporative, mediul digital, energia şi mediul înconjurător etc.

Le Programme d’investissements d’avenir / Programul de Investiţii pentru Viitor (PIA)

În anul 2009, o comisie a evaluat investiţiile necesare pentru sporirea perspectivelor de creştere pe termen lung a economiei franceze. Pe 22 ianuarie 2010 a fost emis decretul de instituire a Comisariatului General pentru investiţii (CGI), subordonat prim-ministrului, şi un comitet de supraveghere a investiţiilor.

Pe 9 martie 2010, o primă tranşă de 35 de miliarde de euro a fost alocată printr-o rectificare la legea finanţelor (PIA 1). La data de 29 decembrie 2013, 12 miliarde de euro, au fost alocate suplimentar, în cadrul Legii iniţiale a finanţelor pentru 2014 (PIA 2), ceea ce înseamnă un total de 47 de miliarde de euro.

Administrarea PIA a fost încredinţată Comisariatului General pentru investiţii (CGI), care supraveghează activitatea operatorilor acestui program, responsabili pentru implementarea sa operaţională, în strânsă colaborare cu ministerele implicate.

Bpifrance

Bpfrance este o bancă publică de investiţii care finanţează companiile de la lansare până la cotarea pe bursă, prin creditare, garanţie şi fonduri proprii. Bpifrance ajută companiile la export şi în proiectele lor de inovare. Bpifrance, unde cei doi acţionari cu parţi egale sunt Statul şi Casa de depuneri, acţionează sprijinind politicile publice ale statului şi ale administraţiilor regionale.

Agence des participations de l’Etat / Agenţia de participaţii ale Statului (APE)

Creată în 2004, Agenţia de participaţii ale Statului (APE) reprezintă Statul în calitate de acţionar, investitor cu fonduri proprii în companii considerate strategice de către stat pentru a stabiliza capitalul lor sau pentru a le sprijini în dezvoltarea sau transformarea lor.

APE este sub tutela Ministrului economiei şi finanţelor. Cu 81 de companii din cadrul domeniului său de aplicare, APE este prezentă în patru sectoare:

  • transporturi
  • energie
  • servicii şi finanţe
  • industrie

Printre multele sale instrumente în serviciul politicii sale economice şi a strategiilor sale industriale, statul trebuie să aibă capacitatea de a interveni cu fonduri proprii, cu titlu majoritar sau minoritar, în societăţile comerciale, listate sau nu. Statul se comportă ca un investitor avizat cu o viziune strategică, cu capacitate de evaluare a riscului, cu capacitate de reacţie şi anticipare care îi sunt specifice.

Printre altele, statul nu poate fi asimilat cu un investitor în beneficiul terţilor (fonduri de pensii, fonduri speculative, fonduri de capital privat) pentru că intervenţia sa trebuie să poată fi durabilă, în special în favoarea proiectelor care pot avea o revenire decalată. În conformitate cu legea organică privind legile finanţelor specificate la articolul 48 din Legea finanţelor pentru 2006, încasările din contul special de “Participaţii financiare ale statului” rămân atribuite fie unor operaţii de natură patrimonială, în conformitate cu aceste linii directive, pentru a reduce datoria de Stat. Această intervenţie cu fonduri proprii a Statului trebuie să fie în serviciul unor obiective clare şi explicite.

Statul intenţionează să intervină cu fonduri proprii urmărind în principal patru obiective:

  • Asigurarea unui nivel suficient de control în cadrul întreprinderilor cu capital public strategic implicate în sectoare deosebit de sensibile în ceea ce priveşte suveranitatea
  • Asigurarea existenţei unor operatori eficienţi pentru a satisface nevoile de bază
  • Sprijinirea dezvoltării şi consolidării întreprinderilor, în special în sectoarele şi filierele importante pentru creşterea economică la nivel naţional şi european
  • Implicarea cu promptitudine, în asigurarea respectării normelor europene, în planurile de salvare a societăţilor al căror eşec ar avea consecinţe sistemice

Statul – acţionar intervine în mod direct prin intermediul APE şi indirect, prin intermediul Bpifrance, unde deţine 50% din acţiuni împreună cu Casa de Depuneri. Intervenţia statului în calitate de acţionar şi Bpifrance este încadrată de principiile de investiţii complementare.

Polonia- ”regula de aur”: eficiență

Crearea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii al României a ţinut cont, spune Programul de guvernare, şi de modelul polonez.

Din informaţiilor furnizate Mediafax de către Ambasada Poloniei la Bucureşti rezultă că Fondul de Dezvoltare Polonez (PFR) este alimentat cu bani de la bugetul naţional şi este gestionat de experţi independenţi, care răspund în faţa reprezentanţilor Ministerului Dezvoltării şi ai Ministerului de Stat al Trezoreriei. Acesta a fost înfiinţat în 2016.

Ideea din spatele creării unui fond de dezvoltare pentru diverse proiecte a fost de a aduna sub aceeaşi umbrelă toate instrumentele de finanţare. Scopul a fost ca solicitanţii de asistenţă financiară să primească rapid servicii, în “one stop shop”, ţinând cont că până anul trecut, au existat 120 de portaluri, mai multe centre de apel, cinci ministere şi şase agenţii care lucrau pe acelaşi domeniu.

Pentru înfiinţarea PFR s-au folosit drept model fonduri similare din Franţa şi Germania. Bugetul iniţial cuprinde 60 de miliarde de zloţi polonezi (aproximativ 57 de miliarde de lei) pentru finanţarea exporturilor şi cinci miliarde zloţi polonezi (circa 4,8 miliarde de lei) pentru investiţii în infrastructură şi pe plan local. PFR poate finanţa un proiect cu sume cuprinse între 30 până la 300 milioane de zloţi polonezi (între 28 şi 280 de milioane de lei). Fondul va sprijini, de asemenea, antreprenorii care doresc să se extindă pe pieţele externe.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.2.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

PSD anunță vineri componența Guvernului Dăncilă, până atunci lucrează la programul de guvernare

Razvan Diaconu

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat luni, după şedinţa Comitetului Executiv Naţional (CExN) al PSD, că membrii CExN vor vota vineri componenţa noului Cabinet. ”Vineri,… Mai mult

Stiri

Acționarii Transgaz au aprobat asocierea cu Reganosa, pentru achiziţia operatorului omolog din Grecia

Adrian N Ionescu

Acţionarii Transgaz (TGN) au aprobat asocierea dintre transportatorul român de gaze şi compania Regasificadora del Noroeste din Spania (Reganosa), pentru a participa la a doua… Mai mult

Stiri

Formularul 600 se amână – derută totală și la ANAF și între contribuabili

Vladimir Ionescu

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a anunțat luni că termenul de depunere al Declarației 600 va fi prelungit de către guvern. Noul termen va fi, foarte… Mai mult

Stiri

Au fost majorate plafoanele salariale în cercetare

Vladimir Ionescu

Plafoanele salariale în cercetare au crescut la un maxim de 50 de euro pe oră, potrivit unei Hotărîri de modificare a HG583/215, publicată luni în… Mai mult

Stiri

Formularul 600 se amână – derută totală și la ANAF și între contribuabili

Vladimir Ionescu

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a anunțat luni că termenul de depunere al Declarației 600 va fi prelungit de către guvern. Noul termen va fi, foarte… Mai mult

Stiri

Termenul de depunere al Declarației 600 va fi prelungit

Razvan Diaconu

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a anunțat luni că termenul de depunere al Declarației 600 va fi prelungit de către guvern. Noul termen va fi, foarte… Mai mult

Stiri

Refuzul de prezentare la audieri la Comisia de anchetă a alegerilor 2009 se pedepseşte cu amendă penală sau închisoare – proiect

Vladimir Ionescu

Preşedintele Comisiei de anchetă a alegerilor prezidenţiale din 2009, Oana Florea (foto), va depune în Parlament un proiect de lege care să stipuleze că persoanele… Mai mult