Măsurile administrative și politicile fiscale pentru stimularea consumului își vor fi epuizat capacitatea de a susține ritmul de creștere economică, deja începând cu anul 2017.
După o creștere cu 7,2% în 2016, consumul privat își va diminua avansul anual până la 4% anul viitor și până la 3,9 % în 2018, potrivit estimărilor Băncii Transilvania.
La rândul lor, analiștii de la Erste Group Research văd și ei o reducere accentuată a ritmului de creștere anuală a consumului privat de la 8% în 2016, la 5% în anul viitor și la 3,9% în 2018.
(Citiți și: ”O problemă care se coace în 2016: Riscurile anului 2017 și finanțatorii lor”)
Ca urmare, creșterea economică a României se va diminua de la 5% în 2016 în termeni de produs intern brut (PIB), potrivit estimării Băncii Transilvania (4,5% potrivit Erste Group Research), până la 3,8% (3,3%), în 2018.
Banca Transilvania duce estimările până în 2018, când prevede o creștere de 3%. Un nivel de 3% ar fi, poate, satisfăcător pentru o economie dezvoltată, dar este sigur insuficient pentru o economie în dezvoltare (emergentă), care trebuie să-și fructifice potențialul – potrivit economiștilor după ale căror estimări se ghidează, de obicei, marile afaceri.
De pildă, este domeniul notorietății butada favorită a macroeconomiștilor potrivit căreia o creștere a PIB cu mai puțin de 7% a economiei chineze (campioana economiilor emergente) este vecină cu recesiunea.
Cifrele avansate de analiștii celor două bănci :
Iată tabloul macroeconomic predictibil din punctele de vedere comparate ale Băncii Transilvania (BT) și diviziei de cercetare a Erste Group.
În spatele nuanțelor
Abordarea mai conservatoare a analiștilor de la Erste Group Research este evidentă, în tabelul de mai sus, față de cea a analiștilor de la Banca Transilvania (BT). Cei dintâi prevăd ritmuri de creștere a PIB mai mici și, de pildă, chiar și ritmul de doar + 4,5%, estimat pe acest an, este rezultatul unei ajunstări de la unul și mai conservator, de 4,1%.
(Citiți și: ”Creșterea PIB pe S1: cu cât mai mare cantitatea, cu atât mai slabă calitatea. Consumul a explodat, exporturile au scăzut”)
Estimările pentru anul următor sunt semnificativ mai mici la ambele bănci, dar la Erste scade mult mai mult (de la 4,5% la 3,2%) decât la BT (de la 5% la 4,3%). Proiecțiile cantitative sunt diferite, dar argumentul este același pentru toată lumea, iar analiștii Erste îl exprimă astfel:
„Vedem o mai mare probabilitate ca viteza de creștere să se reducă mai rapid anul următor, când politica fiscală va susține mai puțin creșterea, în vreme ce riscurile externe (Brexit, tulburările din Turcia) o vor împovăra și mai mult.ˮ
Provocările următorilor 2 ani
Guvernarea României din următorii ani are în față mai multe provocări la care trebuie să răspundă pentru a pune la treabă eficient anumiți stimuli de creștere economică mai puțin legați de ciclurile electorale.
(Citiți și: ”Termenii unei ecuații periculoase: Comerțul la +18%, Creșterea PIB la + 4%, Productivitatea la -1,7%”)
Guvernul viitor trebuie „să consolideze stabilitatea macro-financială printr-un mix echilibrat de politici și prin accelerarea reformelor structuraleˮ, potrivit lui Andrei Rădulescu, economistul senior al Băncii Transilvania.
Totodată, România mai are de rezolvat problemele:
- – migrației capitalului uman;
- – ale calificării forței de muncă și ale diversității acesteia (meserii care erau bine reprezentate acum 25 de ani, acum aproape că au dispărut):
- – reformelor sistemelor de sănătate și de educație;
- – reformele ale guvernanței publice
Creșterea record din 2016 vine pe fondul unor probleme din trecut nerezolvate.
Un indice al dezvoltării umane, calculat de Banca Transilvania, a rămas imobil la un nivel scăzut în anii anteriori, la fel ca și cheltuielile cu educația și respectiv cercetarea & dezvoltarea (R&D) ca pondere în PIB.
Astfel că nu este de mirare că, deși potențialul de creștere al PIB a crescut, distanța dintre indicatorul românesc PIB per capita și media țărilor OECD a crescut.
Totuși, cu toate că estimările BT privind PIB real sunt în scădere, dinamica potențialului de creștere a PIB este pe o tendință de creștere din 2013 încoace, mai ales „datorită reformelor structurale (agreate în acordurile cu FMI) care au determinat stabilizarea macro-financiarăˮ.
(Citiți și: ”Valentin Lazea / Problema momentului: cea mai bună situație macroeconomică, la cele mai mari riscuri de instabilitate”)
Astfel, ritmul potențial de creștere PIB, calculat de BT, a revenit la nivelul de dinaintea crizei.
Creșterea depinde, se mai spune într-o expunere a economistului senior al Băncii Transilvania, printre altele, și de:
- relansarea investițiilor fixe
- îmbunătățirea climatului pieței forței de muncă
- îmbunătățirea contribuției productivității
