Cum a început 2012 pentru „motoarele creşterii” economiei româneşti

De Vladimir Ionescu | 14.2.2012 .

Bucureşti, marţi, 14 februarie 2012. Guvernul a convenit asupra „liniilor de conduită în materie de prioritizare, economisire a banului public, a resurselor bugetare” – a declarat la finalul şedinţei premierul Mihai Răzvan Ungureanu.

Investiţiile anului: după o lună şi jumătate avem doar principiile după care vor fi „prioritizate”

Direcţionarea investiţiilor în 2012, se va face prioritizând „programele cu impact direct asupra cetăţenilor. (…) Vom vedea care sunt proiectele cu grad mare de finalizare în perioada următoare” – a declarat marţi, 14 februarie, şi noul ministru de Finanţe, Bogdan Drăgoi.

A trecut o lună şi jumătate din 2012, iar România ar putea avea o listă cu investiţiile prioritare ale anului abia în următoarele săptămâni. Fără să intre în detalii, ministrul Drăgoi spune că investiţiile sau economiile care vor rezulta din prioritizare s-ar putea îndrepta, de exemplu, către mediul rural.

Pentru anul 2012, guvernul Boc prevăzuse 38 de miliarde de lei (aproximativ 900 de milioane de euro) pentru investiţiile care să urnească creşterea economică.

Pe 30 ianuarie 2012, când o lună din an deja se scursese, Emil Boc cerea miniştrilor în şedinţa de guvern „să prioritizeze investiţiile care pot fi încheiate în acest an”. Cererea mai fusese făcută şi în 21 decembrie 2011, cu programarea de-a avea lista de proiecte concrete la 15 ianuarie.

Care ar putea fi investiţiile – declarate ca „prioritare” de guvernul Boc – la care se va opri actualul guvern:

• . Cele 100 de proiecte – din care multe cu valoare redusă şi termen strâns de finalizare, majoritatea în transporturi şi mediu, convenite de guvern cu FMI în noiembrie 2011: staţii de epurare a apelor uzate, centuri ocolitoare pentru mai multe oraşe, reabilitări de poduri şi podeţe, pasaje rutiere, sisteme informatice pentru evidenţele mai multor instituţii etc.
• .Cele „7 obiective de investiţii prioritare din infrastructura de gospodărirea apelor şi de mediu”, anunţate de guvernul Boc pe 18 ianuarie 2012, în valoare totală de 451,7 miliarde lei. Proiectele vizează amenajări de răuri şi regularizări în 6 judeţe, acolo unde de obicei inundaţiile fac ravagii în anii ploioşi.
• . Autostrada Bucureşti-Ploieşti, pentru care s-au alocat 1,5 miliarde de lei
• . Proiecte din controversatul Program Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI) de la Ministerul Dezvoltării, pe care noul guvern şi l-a însuşit prin programul de guvernare.

Situaţia este asemănătoare cu cea din 2011. Deşi obţinuse în negocierile cu FMI din noiembrie 2010 dreptul de a-şi finanţa investiţiile încă din primul trimestru al anului 2011, guvernul Boc nu avea nici la jumătatea anului un plan concret de priorităţi.

Noul guvern ar trebui să aibă şansa de-a stabili priorităţile nu doar în funcţie de termenul de finalizare (2012 – an electoral), ci şi în funcţie de stringenţe şi de necesităţile cu bătaie lungă.

Absorbţia fondurilor europene: Niciun cent în luna ianuarie

România nu a reuşit să obţină niciun euro în luna ianuarie 2012, din rambursări pentru fondurile structurale şi de coeziune, deşi pariul anunţat de ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban este de minimum 3 miliarde pentru acest an, adică o medie lunară de circa 250 de milioane de euro.

Potrivit unei analize făcute de Ziarul Financiar, plăţile efectuate s-au ridicat la circa 84 de milioane de euro, bani reprezentând nu rambursări de bani UE, ci plăţi către beneficiari , de la buget sau prefinanţări.

În timp ce explicaţia ministerului constă în „luna proastă” pe care o reprezintă ianuarie, consultanţii pe fondurile europene spun că lucrurile stau aşa din cauză că mecanismele de contractare a proiectelor sunt la fel de anchilozate ca şi până acum.

Situaţia din luna ianuarie urmează imediat după un alt şoc pe care l-au suportat firmele sau entităţile care derulează fonduri europene: întreruperea în vara trecută, de către Comisia Europeană, timp de 6 luni, a plăţii facturilor venite din România, ca urmare a unor nereguli constatate la achiziţiile publice.

Mediul de afaceri şi costul muncii: cu CAS-ul mai vedem

Una din măsurile pe care mediul de afaceri le aşteaptă în criză este scăderea costului muncii prin reducerea CAS. România are una dintre cele mai mari diferenţe din UE în ce priveşte raportul dintre costul total al muncii – pe care-l suportă angajatorul – şi salariul net al angajatului.

Reducerea CAS a fost condiţionată de către FMI de creşterea economică, însă până acum guvernul nu a găsit o soluţie de compensare a unei astfel de reduceri, cu atât mai mult cu cât CAS-ul are o mare pondere în veniturile statului. Soluţia creşterii unor taxe şi impozite prin care să fie compensată o eventuală reducere a ACS s-au putea lovi de ezitările guvernului de-a modifica fiscalitatea într-un an electoral.

A trecut, deja, o lună şi jumătate din 2012, şi în niciunul din cele trei „motoare” de la care se aşteaptă creşterea economică nu au demarat bine.

Cu puţin noroc, abia la 1 martie vom avea o listă de priorităţi. Vor fi trecut deja 2 luni din an. Lor li se vor adăuga perioadele alegerilor locale, parlamentare, vacanţa de vară şi ultimele săptămâni ale anului consumate cu negocierile pentru guvernul de după alegeri.

Share

Citeşte şi:

Lista lui Orban. Cele 60 de investiţii prioritare ale anului 2012

Daniel Dăianu: Dezvoltarea economică cere să foloseşti şi “să învingi” pieţele! Ce poate face România

Valentin Lazea: Se neglijează sursele de bani mai dificil de accesat

Regina creşterii PIB în 2011 – Cenuşăreasa bugetului pe 2012

Emil Boc: Nu e momentul să căutăm vinovaţii pentru ratarea fondurilor UE

Tănăsescu: Cheia vitezei de creştere economică este la absorbţia fondurilor europene