Inflația lunară urcat în octombrie 2016 la cea mai mare valoare din ultimele 12 luni, respectiv +0,43% în raport cu luna precedentă, urmare a suprapunerii unei creșteri moderate dar generalizate a tuturor prețurilor peste majorarea costurilor la energie și peste scumpirile conjuncturale la trio-ul volatil legume-fructe-ouă. Totodată, creșterea prețurilor ce pot fi influențate prin politica monetară, așa-numitul indicator CORE 2, a urcat și ea la cel mai înalt nivel din ultimele 12 luni, dar numai +0,24%.
Deocamdată, media indicelui de inflație pe ultimele 12 luni a rămas în domeniul negativ, cu -1,6% potrivit metodologiei naționale și -1,2% conform indicelui armonizat IAPC, utilizat pentru comparabilitate la nivel european. Prețurile la consumator au rămas și ele sub cele de la finele lui 2015 (-0,85%), ceea ce conduce spre validarea prognozei BNR de -0,4% la finele acestui an.
Produsele alimentare s-au scumpit în octombrie cu 0,53%. Această valoare a rezultat după avansul moderat dar generalizat al prețurilor unor produse critice (carne, preparate și conserve din carne +0,19%, cu carnea de porc în prim-plan la +0,49%; lapte și produse lactate 0,34%, cu telemeaua la +0,45%; zahăr +0,19%, pește și conserve din pește +0,11%, pâine +0,10% etc.).
La acesta, s-au adăugat majorările din grupul volatil, cu legumele și conservele de legume la +4,01% (desigur, cu cartoful în frunte la +7,40%) și ouăle cu 3,12%. Efectul dat de fructele proaspete scumpite +3,81% a fost contrabalansat, deocamdată, de importurile de citrice și alte fructe meridionale, acestea ieftinindu-se cu 4,57%.
Per total, mâncarea este prima care a trecut peste pragul prețurilor de la finalul anului trecut, în timp ce produsele nealimentare (-1,19% față de decembrie 2015) și serviciile (-1,83% tot față de decembrie 2015) sunt cele care ne păstrează per total în zona de ieftiniri, Asta în pofida faptului că primele s-au scumpit și ele în octombrie 2016 cu +0,39% iar cele din urmă cu +0,33%, ceea ce confirmă o tendință îngrijorătoare.
Pe segmentul de produse nealimentare, ”vedetele” au fost energia termică (+3,20%, iarăși cu scumpiri discutabil dispuse în prag de iarnă) și combustibilii (+1,90%), care au influențat indirect și prețurile tuturor celorlalte produse și servicii. S-a înregistrat și primul avans de peste un procent la produse de larg consum, la încălțămintea din piele (+1,08%), dar, mai semnificativ, autoturismele și-au mărit prețurile cu 0,47%.
La servicii, influența decisivă a venit pe calea evoluției în creștere a cursului de schimb euro/leu, care a dus la majorarea facturilor telefonice cu 0,94%. Pentru aceleași servicii de igienă și cosmetică, românii au dat mai mulți bani cu 0,41%, iar pentru canal și salubritate cu +0,32%. De reținut, în condițiile începerii anului universitar, și chiriile s-au mișcat în sus, dar numai cu +0,16%.
O analiză mai detaliată arată că în absența variațiilor de preț cu carcater mai mult sau mai puțin aleator ale trinomului legume-fructe-ouă și a influenței prețurilor reglementate de stat, majorarea prețurilor ar fi fost de numai 0,14% pe ultima lună, ceea ce ar conduce la o valoare anualizată mai mică de două procente.
Valoare care s-ar încadra lejer în intervalul țintit de BNR pe termen lung.
Pentru finalul anului, confirmarea prognozei oficiale de -0,4% inflație pe 2016 necesită acum reeditarea valorilor de creștere a prețurilor din ultimele două luni ale lui 2015.
Problema este că aceste valori au fost +0,31% în noiembrie 2015 și +0,11% în decembrie 2015. Ceea ce ar însemna o temperare a inflației față de octombrie în condițiile campaniei electorale. Adică promisiunile pentru 11 decembrie să se îndeplinească de-abia în ianuarie, prețurile pe zona de energie să mai fie ”temporizate” iar cursul de schimb să rămână stabil.
