Cu executare – 3 ani și șase luni. Judecătorii au înfruntat presiunile și amenințările politice

Liviu Dragnea a fost condamnat la trei ani și șase luni cu executare în Dosarul angajărilor fictive.

Este prima sentință pronunțată în acest caz, liderul PSD având dreptul să atace decizia de joi.

De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat suspendarea din Dosarul Referendum, în care a fost condamnat la doi ani cu suspendare. Din contopirea celor două pedepse a rezultat condamnarea la 3 ani și 6 luni.

Liviu Dragnea a fost achitat pentru instigarea la fals intelectual.

Procurorii DNA ceruseră pentru acesta, la ultimul termen al procesului, o condamnare la șapte ani și jumătate de închisoare.

Obiectul dosarului – Liviu Dragnea ar fi convins-o pe Floarea Alesu, fostă directoare a Direcției Județene de Protecția Copilului Teleorman să mențină în funcție două angajate care nu au lucrat nici măcar o zi în această instituție. Ele au încasat salarii de bugetari, dar au lucrat la organizația PSD Teleorman, ca secretare ale liderului organizației, Liviu Dragnea,pe atunci președinte al Consiliului Județean Teleorman.

Celelalte condamnări din dosar:

Floarea Alesu (fosta șefă a DGASPC Teleorman) – 3 ani și 7 luni. În unanimitate, cei trei judecători au condamnat-o la un an și șase luni pentru abuz în serviciu. S-a anulat condamnarea cu suspendare într-un alt dosar și va executa 3 ani de închisoare și un spor de 7 luni. Condamnarea: 3 ani, 7 luni și 20 de zile.

Ionela Miloș (fost director executiv al DGASPC) – 3 ani cu suspendare pentru abuz în serviciu. Decizie luată cu majoritate.

Olguța Șefu (fost director executiv adjunct al DGASPC) – 3 ani cu suspendare (3 ani de închisoare pentru abuz în serviciu; 1 an de închisoare pentru fals intelectual. Contopește pedepsele: 3 ani de închisoare cu suspendare. decizie dată în majoritate)

Ionel Marineci (fost șef serviciu al DGASPC) – 3 ani cu suspendare. Cu opinie separată pentru reținerea circumstanțelor atenuante.

Valentina Marica (fost șef serviciu al DGASPC) – 3 ani cu supendare pentru abuz în serviciu

Bombonica Prodana (fosta soție a lui Liviu Dragnea) – a încetat procesul penal împotriva acesteia, dar a primit o amendă administrativă în valoare de 1.000 de lei. Opinie separată în sensul achitării. Ea şi-a achitat partea de prejudiciu, iar procurorii ceruseră suspendarea procesului.

Constantin Balaban (fost șef în cadrul DGASPC) – 3 ani de închisoare cu suspendare (3 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, 1 an de închisoare pentru fals intelectual. După contopire – 3 ani de închisoare cu suspendare). Decizie luată cu majoritate. Cu opinie separată în sensul achitării pentru abuz în serviciu și circumstanțe atenuante pentru fals intelectual.

Gheorghe Nicușor (fost șef de serviciu în cadrul DGASPC Teleorman) – 3 ani de închisoare pentru fals intelectual, 1 an de închisoare pentru abuz în serviciu. După contopirea pedepselor: 1 an de închisoare cu suspendare.

Adriana Botorogeanu (una dintre cele două secretare, și-a recunoscut vinovăția) – doi ani cu suspendare

Completul de trei judecatori care a pronunțat sentința:

• Ștefan Pistol (fost președintele Curții de Apel Militare). A făcut parte și din completul care l-a achitat pe Călin Popescu Tăriceanu, iar în dosarul lui Ludovic Orban a făcut opinie separată, dorind condamnarea liderului liberal, nu achitarea, cum au decis ceilalți doi judecători.
• Geanina Arghir
• Constantin Epure (care a înlocuit-o pe fosta judecătoare Anamaria Dascălu, pensionată în septembrie 2017).

Cele mai importante declarații din dosar

• Acuzatele au declarat că Liviu Dragnea cunoștea situația celor două angajațe, iar Floarea Alesu, fosta şefă a DGASPC a explicat că a discutat cu liderul PSD despre aceste angajări fictive. „Dragnea mi-a cerut să le menţîn în funcţie pe cele două”. O altă declarație a acesteia: „Liviu Dragnea nu a intervenit să le angajez la unitate, ele erau deja angajate… când am aflat că sunt angajate, mi-a zis să le mai ţin o perioadă până rezolvă el.  Începand cu 2009-2010, am mai avut şi alte discuţii cu Liviu Dragnea, tot în legătură cu situaţia celor două, şi ultima dată mi-a zis să-i pun pe restul la muncă că şi aşa stau degeaba”.
• Mirela Chera (martor), şef serviciu asistenţă socială în cadrul DGASPC Teleorman, declara în noiembrie 2017 că Liviu Dragnea era perceput în judeţul Teleorman ca „Dumnezeu” şi toţi îl ascultau, „nimeni nu făcea altfel, să nu îl supere”.
• Anisa Stoica a declarat că îi era frică de Liviu Dragnea, dar că nu făcea parte din „gaşca” acestuia şi nici nu s-a simţit protejată de el. Potrivit acesteia, Liviu Dragnea este cel care a venit cu ideea angajării femeilor la DGASPC: „Dragnea a fost cel care a venit cu această idee, şi singurul capabil să şi-o asume”, a spus ea.
• La ultimul termen a existat o declarație interesantă a unei martore care devenise pe parcursul anchetei suspect. Ionela Miloş a fost cea care a semnat contractele celor două angajate fictive de la DGASPC Teleorman. Audiată în fața judecătorilor, ea i-a acuzat pe procurori că au făcut presiuni asupra sa și a susținut că nu a avut avocat în momentul audierii la sediul DNA. „Într-adevăr, nu contest că eu am semnat contractele de muncă ale celor două persoane. Când am fost audiată în calitate de suspect a două oară, iar procurorul avea în mâna o hârtie şi mi-a spus că el îmi poate da NUP dar nu vrea, deoarece nu ştie cu cine ţin şi să mă descurc cu justiţia, în sensul că o să mă trimită în judecată, o să rămân de drumuri o să mor de foame. Şi aşa a fost. Şi mi-a spus că <ştiţi unde vrem să ajungem>. Dar eu nu aveam ce să spun despre domnul Dragnea, deoarece cu acesta m-am întâlnit în două situaţii şi numai sub aspect profesional”, a spus Ionela Miloș.  Procurorul DNA a anulat toate acuzațiile acesteia, explicând că există înregistrarea audierii și se poate dovedi că inculpata a fost însoțită de avocat și nu a fost vorba despre nicio presiune.

Contraargumentele lui Liviu Dragnea

Apărătorul lui Liviu Dragnea a susținut în fața completului că procurorii au folosit simple indicii și declaratii care în timpul procesului nu s-au transformat însă în dovezi certe și care să susțină o condamnare:  „Indiciile de la aducerea în judecată nu au fost transformate în certitudini dincolo de orice îndoială, care să justifice o condamnare dincolo de orice indoială.”

Declarațiile liderului PSD, în fața judecătorilor:

• Sunt ținta DNA.
• Dosarul este construit pe feeling si bârfe, nu pe probe.
• Nu ştiam că cele două persoane nu se duceau la serviciu.
• Nu am cerut niciodată unui şef de serviciu să facă ceva ilegal sau împotriva voinţei lui.
• Din cele 2.000 de persoane angajate în unităţile subordonate, mulţi erau din cadrul PSD, cât şi de la alte partide politice. Ar fi trebuit să mă interesez despre fiecare dintre aceşti membri PSD dacă merg la serviciu?

Cronologia

2012 – DNA primește primele informații ce vor duce la deschiderea acestui dosar. O sursă o acuză pe Floarea Alesu, director executiv al DGASPC Teleorman, că ar fi cerut mita de la familiile care doreau urgentarea procedurilor de adoptie.

decembrie 2013 – procurorii se sesizează din oficiu cu privire la faptul ca Floarea Alesu, in schimbul unor foloase necuvenite, le menține ilegal în posturi pe două angajate – Adriana Botorogeanu si Anisa Niculina Stoica – care lucrează, în realitate, la organizația PSD Teleorman.

14 februarie – Ionel Marineci, Adriana Botorogeanu, Gheorghe Nicuşor şi Anisa Stoica – au recunoscut în totalitate faptele de care sunt acuzați și cer să fie judecaţi prin procedura simplificată, care presupune recunoaşterea vinovăţiei şi diminuarea cu o treime a pedepselor.

6 aprilie 2016 – Liviu Dragnea este pus sub urmărire penală, fiind acuzat de instigare la abuz în serviciu și la fals în acte. Procurorii DNA spun că el este cel care a convins conducerea DGASPC Teleorman să le mențină în funcție pe cele două angajate. El le angajase la organizația locală a PSD, al cărei președinte era, și, în același timp, în calitate de președinte al Consiliului Județean, coordona activitatea DGSAPC.

6 iunie 2017 – CCR impune, pe o excepție ridicată de Bombonica Prodana în acest dosar, stabilirea unui prag valoric în cazul abuzului de serviciu. Valoarea de la care această faptă urmează să fie infracțiune va fi stabilită de Parlament, spune CCR într-o decizie care, culmea, respinde în unanimitate, ca inadmisibilă, sesizarea Bombonicăi Prodana.

6 iulie 2016 – Dosarul este trimis în instanță. Liviu Dragnea pledează nevinovat.

14 februarie 2017 – trei dintre inculpați au recunoscut faptele de care sunt acuzați și solicită procedura simplificată (care presupune recunoaşterea vinovăţiei şi diminuarea cu o treime a pedepsei)

5 septembrie 2017 – Instanța decide reluarea procesului, deoarece judecătoarea Ana-Maria Dascălu se pensionează, iar CEDO a condamnat România pentru sentințe pronunțate de complete a căror componență a fost modificată.

3 octombrie 2017 – procesul este reluat și apare rpima surpriză – Ionel Marineci, unul anunță instanța că nu mai doreşte să fie judecat prin procedură simplificată. Întrebat de judecători dacă acest lucru înseamnă renunțarea la recunoașterea vinovăției, Marineci răspunde: „Nu neapărat.”

21 martie 2018 – Liviu Dranea dă prima declarație în dosar, după ce pe timpul anchetei a invocat dreptul la tăcere.

21 martie 2018 – Bombonica Prodana, fosta soție a lui Liviu Dragnea, acuzată de abuz în serviciu, anunță instanța că a plătit partea de prejudiciu ce i-ar reveni dacă ar fi găsită vinovată (33.000 lei, dar nu știm cum a fost calculată suma) și cere încetarea procesului penal în ceea ce o privește.

15 mai 2018 – Are loc ultimul termen al procesului. Procurorul DNA cere încetarea procesului penal în cazul Bombonicăi Prodana și pedeapsa medie, de șapte ani și jumătate, pentru liderul PSD, Liviu Dragnea. De asemenea, este solicitată și anularea suspendării pedepsei din Dosarul Referendumului.

Încercările Puterii de a-și salva liderul

Prima tentativă a avut loc în noaptea de pe 31 ianuarie 2017, când Sorin Grindeanu a adoptat două ordonanțe de urgență. Ambele, avantajoase pentru Liviu Dragnea:

• Celebra OUG 13, care amenda Codul Penal, introducea un prag de 200.000 de lei pentru infracțiunea de abuz în serviciu. Astfel, orice faptă care ar cauza un prejudiciu de sub 200.000 lei urma să nu mai fie mai fi investigată și pedepsită. În cauzele trimise la instanță, procesul penal ar fi încetat. Liderul PSD ar fi scăpat astfel de Dosarul Bombonica, în care este acuzat de instigare la abuz în serviciu, iar prejudiciul este de 108.000 lei.
• OUG privind grațierea, elaborată tot atunci, sub mandatul fostului ministru de Justiției Florin Iordache. Liviu Dragnea ar fi fost grațiat în Dosarul Referendum. Condamnarea la doi ani de închisoare cu suspendare a fost pronunțată pentru o infracțiune asimilată faptelor de corupție, ce figurau pe lista celor suspuse grațierii. Infracțiunea care i-a adus condamnarea: “Fapta persoanei care indeplineste o functie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.” Nu ar fi obținut reabilitarea, deci nu ar fi putut deveni premier, dar i-ar fi încetat mai curând perioada de încercare (patru ani), întrucât începea să curgă odată cu intrarea în vigoare a OUG, nu de la încheierea pedepsei de doi ani.
• Decizia CCR care impune plafon valoric pentru abuzul în serviciu. În mod bizar, obligația apare într-o hotărâre pronunțată pe o sesizare a Bombonicăi Prodana, sesizare respinsă. Judecătorii CCR spuneau că decidenții trebuie să prevadă un prag valoric pentru ca abuzul în serviciu să devină infracțiune.
• Codul de procedură penală, trimis acum la promulgare, îi este chiar mai avantajos liderului PSD, pentru că îi permite să scape de ambele dosare de mai sus. Conform unei prevederi, el poate cere rejudecare pedepsei din Dosarul referendum, deoarece Livia Stanciu, fostă președinte al Curții Supreme, în prezent judecător CCR, nu a semnat hotărârea din 2016. O modificare a CPP permiet unei eprsoane condamnate definitiv să ceară rejudecarea dosarului dacă hotărârea de condamnare nu a fost scrisă şi semnată de toți judecătorii care au soluționat cauza. În ceea ce privește Dosarul Bombonica, modalitățile prin care ar putea fi salvat Dragnea sunt mai numeroase. Există, de exemplu, un amendament ce stipulează că judecătorii nu pot condamna o persoană doar pe baza declaraţiilor date de martori, ofiţeri sub acoperire sau chiar a inculpatului.